TRADITII DE S�NZIENE

S�rb�toare solar� si lunar� totodat�, S�nzienele sunt tributare focului, prin f�cliile aprinse de feciori si rotite dup� cum merge soarele pe cer, dar si apei, prin ritualul sc�ld�rii �n rou�, practicat de tinerele fete.

Obiceiurile de S�nziene sunt vechi ca p�m�ntul si continu� un cult roman �nchinat zeitei Diana (Sanctae Dianae), venerat� si pe teritoriul Daciei care circul� si ast�zi �n Banat, Oltenia, Transilvania, Maramures sau Bucovina . �n sudul Moldovei, �n Muntenia si Dobrogea are denumirea dup� cel slav Dr�gaica. I se mai spune Ziua Soarelui, Ursina sau Amutitul Cucului, orologiul calendaristic al rom�nilor, pas�re oracular� care-si �ncepe c�ntecul la echinoct iul de prim�var�, de �Blagovestenie�, pentru a-l sf�rsi acum, la solstitiul de var�, iar cioc�rlia, care-si �ncepe c�ntatul la echinoctiul de prim�var�, �nceteaz� s� mai c�nte dup� aceast� dat�. �n ziua de �S�nziene�, vara �ncepe �s� se �ntoarc� spre iarn�, florile c�mpului �si pierd treptat mirosul si puterea t�m�duitoare, �n p�duri apar licuricii, pe cer r�sare �Closca cu Pui�. Precum P�m�ntul, calendarul popular al rom�nilor se roteste dup� Soare, cel care leag� si dezleag� anotimpurile, �nfrunzeste si desfrunzeste codrul, naste f�pturi mitice, creeaz� acte de divinatie, ceremoniale si ritualuri complexe, reactualizeaz� timpul sacru si ne ajut� s� renastem mai puri, mai frumosi, mai �ntelepti. La trei zile dup� solstitiul de var�, moment ce marcheaz� apogeul drumului solar, c�nd astrul se afl� la zenit, punctul cel mai �nalt al boltii ceresti, c�nd soarele joac� de bucurie pe cer imediat ce r�sare, iar la amiaz� �ncremeneste �n loc, �nfl�c�rat si biruitor, st�p�n suprem al cerului si al p�m�ntului, va aduce pentru muritori ziua de S�nziene, cu noaptea cea mai alb� a dragostei si ziua cea mai c�lduroas� a anului. N�scut� dintr-un str�vechi cult al soarelui, ea nu si-a pierdut coloratura p�g�n�, desi este asociat� cu o mare aniversare crestin�: nasterea Sf�ntului Ioan Botez�torul. Obiceiurile din Noaptea de S�nziene, practicate si ast�zi, dovedesc conservatorismul fantastic al traditiei rom�nesti populare, cu mult mai veche dec�t istoria. S�nzienele sunt o s�rb�toare solar�, tributar� focului prin f�cliile aprinse de feciori si rotite dup� cum merge soarele pe cer. Fl�c�ii sar peste f�cliile aprinse. Se creeaz� impresia c� sunt c�lare pe foc. Toate aceste obiceiuri si superstitii de S�nziene sunt un omagiu adus soarelui, care, acum, se afl� la puterea sa maxim�, iar prin aceste ritualuri se �ncearc� �nt�rirea lui. S�nzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si pl�cut mirositoare. �n unele zone din tar�, �n traditia popular�, gingasa floare de s�nzian� poart� si numele de iarb� care alung� diavolii si duhurile necurate. Cresc prin livezi, p�suni, margini de p�duri si poienite. �nsotite de muzic� si chiuiturile fl�c�ilor, fetele adun� florile de S�nziene �n buchete, fac colane si �mpletesc cununi circulare pentru fete si cruciforme pentru fl�c�i. Aceste coronite sunt aduse �n sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar �n straturile de legume, �n credinta c� ele vor ocroti casa si gospod�ria de puterea fortelor malefice, aduc�nd totodat� noroc, s�n�tate si belsug oamenilor, animalelor si sem�n�turilor (vor �nflori ca S�nzienele). Sunt considerate a fi plante oracol, plante magice, plante t�m�duitoare… Dac� dormi cu ele sub pern�, �ti arat� ursitul, dac� le prinzi �n p�r ori le pui �n s�n, esti dr�g�stoas� tot anul, dac� te scalzi �n roua lor, esti frumoas� si drag� cui vrei tu, dac� �ti �nf�sori talia cu ele, te ap�r� de dureri. Pentru ca propriet�tile terapeutice ale s�nzienelor s� fie maxime, florile trebuie culese �n timpul pr�nzului. �n vechime, ele erau v�ndute cu usurint� pe 24 iunie. Cei care vindeau flori strigau �n aceast� zi: �Ia s�nzienele, sunt bune de leac si aduc noroc!� sau �Ap�r� de toate relele, de toate bolile!�. �n calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscut� si sub denumirea de �Cap de var�, pentru c� acum soarele ajunge la apogeu. Noaptea ce precede aceast� zi se crede c� este magic� – minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la putere maxim�. Potrivit traditiei, S�nzienele acestea sunt niste divinit�ti nocturne, de o frumusete r�pitoare, care s�l�sluiesc prin codrii �ntunecosi, unde nu calc� picior de om. Ipostaze vegetale ale celor mai �ndr�gite personaje mitofolclorice de la noi, surate bune cu �nr�itele Iele sau Rusalii, plutesc �n aer sau umbl� pe p�m�nt �n noaptea de 23 spre 24 iunie, tr�iesc prin p�duri sau pe c�mpii. Ele c�nt� si se prind �n hor� si �dau puteri� deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. �n popor se crede c� �n noaptea S�nzienelor z�nele zboar� prin aer sau umbl� pe p�m�nt, c�nt� si �mpart rod holdelor, femeilor c�s�torite, �nmultesc p�s�rile si animalele, t�m�duiesc bolnavii, ap�r� sem�n�turile de grindin�. �n Noaptea de S�nziene, se spune c� Dumnezeu r�nduieste un r�stimp de liniste, c�nd stau �n cump�n� toate stihiile si cerurile cu stele si v�nturile. Aceast� s�rb�toare e legat� de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecundit�tii, si p�streaz� �n ea un amestec fascinant de crestinism, p�g�nism si vr�jitorie. S�nzienele ca z�ne, pot fi aduc�toare de rele dac� oamenii lucreaz� �n ziua de 24 iunie. Dac� nu sunt cinstite corespunz�tor, ele se sup�r� si st�rnesc vijelii si las� c�mpul f�r� rod si florile f�r� de leac. S�nzienele, mari iubitoare de dreptate, se r�zbun� pe femeile care nu tin s�rb�toarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura iar b�rbatii care au jurat str�mb vreodat�, sau au f�cut alt r�u, �i asteapt� pedepse �ngrozitoare. Dar pe l�ng� manifest�rile tipice f�pturilor supranaturale din clasa ielelor, S�nzienele au si manifest�ri oculare: flori de scaieti tunse de puf, sunt at�rnate peste noapte de streasin� si dup� c�t creste puful peste noapte, dimineata se stabileste norocul celor care �nf�ptuiesc datina. Tot acum Biserica Ortodox� pr�znuieste Mosii de S�nziene, din ciclul Mosilor de var�, c�nd se pomenesc mortii din neam, se aprind lum�n�ri, se aduc ofrande la morminte pentru sufletele celor disp�ruti, fructe si legume. Copiii sunt stropiti cu ap� pentru a fi feriti de boli, iar oamenii suferinzi de reumatism trebuie s� intre de dimineat� �n r�u p�n� la br�u si asa s� astepte r�s�ritul. Ei vor privi soarele �n ap�, nu pe cer, si doar asa, se spune, se vor vindeca. Traditia spune c� verbina culeas� �n noaptea de S�nziene are efect �n farmecele de dragoste. De asemenea, florile se s�nziene nu trebuie smulse sau rupte, ci t�iate dintr-o singur� lovitur� cu cutitul, timp �n care se rostesc versuri speciale. �n ajunul S�nzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe c�mp flori de s�nziene si �mpleteau cununi pe care le aruncau peste case. Seara, se �nt�lnesc fetele care vor s� se m�rite cu fl�c�ii care doresc s� se �nsoare. B�ietii fac ruguri, aprind f�clii si le �nv�rtesc �n sensul misc�rii soarelui, strig�nd: �Du-te, Soare, vino, Lun� / S�nzienele �mbun�, / S� le creasc� floarea – floare, / Galben�, mirositoare, / Fetele s� o adune, / S� le prind� �n cunune, / S� pun� la p�l�rie, / Floare pentru cununie, / Babele s� le rosteasc�, /P�n�-n toamn� s� nunteasc�.� A doua zi, �n zori, cetele de feciori str�bat satele cu florile de S�nziene la p�l�rie, �n semn c� au v�zut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaz�. Ei c�nt�, chiuie si strig�: �Du-te, Luna, vino, Soare, / C� tragem lansur� toare, / Cununile neursite, / Zac sub hornuri azv�rlite.� Dac� acestea se ag�tau de horn, era semn c� se apropie cununia. Cei �n v�rst� aruncau coronite peste cas�, pentru a afla c�nd vor muri. Se credea c� atunci c�nd coronita va c�dea de pe acoperis, moartea este aproape. �n unele zone, fetele de m�ritat las� coronita �n gr�din�. Dac� dimineat� o g�sesc plin� de rou� e semn c� se vor m�rita �n vara aceasta. Fetele �si pun flori de S�nziene ne�mpletite sub c�p�t�i. �n acea noapte, ele �si vor visa ursitul. Dac� cununa va fi purtat� �n p�r sau �n s�n (de fecioare sau tinere neveste), acestea vor deveni atr�g�toare si dr�g�stoase. �nainte de r�s�ritul soarelui, fetele si fl�c�ii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate �n coarnele vitelor. Dac� gingasa coronita se opreste �n cornul unei vite tinere, fata se va m�rita dup� un t�n�r, iar dac� se opreste �n cornul vitei b�tr�ne, ursitul va fi om �n v�rst�. Gospodarii puneau �n seara din ajunul s�rb�torii nasterii Sf�ntului Ioan Botez�torul, flori de S�nziene la coltul casei dinspre r�s�rit. Dac� �n urm�toarea zi g�seau �n coronite p�r de la animale, era semn c� vor avea parte de un an s�n�tos si roditor pentru animale. B�tr�nele satului adunau �n zorii zilei de 24 iunie, din locuri nec�lcate, roua S�nzienelor. La �ntoarcerea spre cas�, dac� nu vorbeau si nu �nt�lneau pe nimeni, puteau oferi roua ca leac pentru s�n�tate si dragoste. �n trecut, fetele nem�ritate obisnuiau s� se t�v�leasc�, goale, dimineata, �n roua s�nzienelor, pentru a fi fertile. �n ziua de S�nziene se joac� Dr�gaica, dans ritual asem�- n�tor C�lusului. De data aceasta, ceata este format� exclusiv din fete, c�teva �mbr�cate �n haine b�rb�testi, numite Dr�gaice, Dr�ghicute sau Dr�gane. La fel ca �n cazul C�lusarilor, si alaiul Dr�gaicelor este �nsotit de un muzicant iar una dintre fete poart� un steag �mpodobit cu baticuri colorate, spice de gr�u, usturoi, pelin, flori de s�nziene, verbin� si alte plante magice. Acest cortegiu ceremonial str�bate ulitele satului, form�nd un br�u simbolic, protector si fertilizator, ce cuprinde �ntreaga comunitate. �n unele sate, fetele aveau si coase, vestind c� e vremea cositului, c� plantele si-au �ncheiat drumul, au fost s�m�nt�, au germinat, au crescut, s-au �nmultit iar acum urmeaz� s� moar�. �n alte locuri, cea mai frumoas� fat� se alege Dr�gaic�, se �mpodobeste cu spice de gr�u si cu flori de s�nziene ca o mireas�, dup� care, �nsotit� de alaiul s�u, cutreier� holdele, c�mpurile si satele �ntr-un extraordinar parcurs ritualic, aduc�tor de belsug si fertilitate, reminiscenta a unui str�vechi cult agrar cu puternic� simbolistic� nuptial�. �n ziua de �S�nziene� se ��nstruteaz� Boul�, adic� se �mpodobeste cu flori, si se plimb� prin sat, obicei ceremonial cu o simbolistic� nuptial�, atestat �ndeosebi �n nordul Transilvaniei si dedicat unei divinit�ti taurine, fertilizatoare, ce poate fi identificat� cu Mitra sau Dionysos.

La multi ani tuturor ce poarta numele de S�nziana!

Dan Horgan

Bibliografie � Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; � Arthur Gorovei – �Credinti si superstitii ale poporului rom�n�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, Bucuresti, 1995; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Gh. F. Ciausanu – �Superstitiile poporului rom�n�, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; � Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; � Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; � Narcisa Stiuc� – �S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele�, Editura Cartea de Buzunar, 2006; � Romulus Vulc�nescu – �Mitologie Rom�n�, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; � Tudor Pamfile – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; � Tudor Pamfile – �Mitologie rom�neasc�, Editura �Grai si Suflet�, Bucuresti, 2000; � �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.