Girafa de la �Antipa� va fi �nlocuit� cu un scheletul de Deinotherium gigantissimum descoperit la M�nzati – judetul Vaslui

Locul girafei distruse de autori necunoscuti �n noaptea de 18 spre 19 august va fi luat, temporar, de o statuie reprezent�nd un adult din specia Deinotherium gigantissimum, descoperit �n anul 1890, la M�nzati, �n judetul Vaslui, a anuntat Muzeul National de Istorie Natural� �Grigore Antipa� pe site-ul propriu.

Scheletul Deinotheriumului, expus �n sala central� a Muzeului, este cea mai valoroas� pies� din patrimoniul detinut de institutie, fiind emblematic pentru „Antipa” si deosebit de important pentru biodiversitatea Rom�niei si cercet�rile paleontologice din tara noastr�, mai arat� Muzeul. �n urma distrugerii girafei amplasate �n partea dreapt� a aleii de acces �n Muzeul „Antipa”, s-a hot�r�t demararea proiectului de marcare vizual� a institutiei prin realizarea unei diorame deschise �n aer liber, dedicat� animalelor din savan�. „�n fata muzeului sau �n oricare alt� parte accesibil� publicului larg nu este posibil� reamplasarea vechii girafe vandalizate, chiar si daca este restaurat�, deoarece aceasta s-ar putea pr�busi oric�nd, pun�nd �n pericol vizitatorii”. Costurile integrale de construire a unei girafe de m�rime natural� vor fi achitate de c�tre una din marile companii din Rom�nia, care s-a oferit s� sponsorizeze Muzeul �n realizarea unei „girafe” montate pe structur� metalic�.

Scheletul descoperit la M�nzati, unic �n lume

Scheletul de Deinotherium gigantissimum descoperit la M�nzati, cel mai valoros exponat al muzeului si exemplarul pe baza c�ruia a fost descris� specia (holotip), este expus �n atrium Muzeului „Grigore Antipa”. �nrudit cu elefantul actual, deinoteriul era un mamifer erbivor puternic si robust, care tr�ia �n regiunile �mp�durite din apropierea mlastinilor. Resturile acestui animal, de v�rst� Pontian (8,7-5,8 mil ani), au fost g�site, �n anul 1890, la M�nzati, pe Valea B�rladului, de c�tre Gregoriu Stef�nescu, primul profesor rom�n de geologie si paleontologie al Universit�tii din Bucuresti. Stef�nescu a avut o contributie substantial� la �mbog�tirea colectiilor Muzeului de Istorie Natural�, fiind numit director al institutiei �n anul 1864, c�nd muzeul era g�zduit �n cl�direa universit�tii.

Exemplarul are 4,5 m �n�ltime si 3,5 m lungime

�nrudit cu elefantul actual, deinoteriul era un mamifer erbivor puternic si robust (gr. deinotherium – animal teribil), care tr�ia �n regiunile �mp�- durite din apropierea mlastinilor. Un adult consuma, �n medie, zilnic, aproximativ 400 kg de plante. �n comparatie cu alti proboscidieni la care defensele (fildesii) porneau de pe maxilarul superior, �n cazul deinoteriului, cele dou� defense, mai scurte si mai groase, sunt asezate pe falca inferioar�, care este mult recurbat� �n jos. Exemplarul expus �n holul central al muzeului m�soar� 4,5 m �n�ltime si 3,5 m lungime si apartine unui individ t�n�r. Adultii puteau atinge dimensiuni mai mari, asa cum o dovedeste osul izolat (humerus) expus al�turi. �n Europa si Africa (Algeria, Kenia) tr�iau alte specii de deinoteriu care erau de talie mai mic�. �nceputul perioadei glaciare a Cuaternarului a condus la disparitia acestui gen acum 2,5 milioane de ani.

Scurta istorie a exponatului

Exponatul din muzeu a fost montat �n anul 1906 de c�tre restauratorul belgian L.F. de Pauw si restaurat dup� marele cutremur din 1977. Aceasta, pentru c� seismul catastrofal din 4 martie 1977 a avariat grav cl�direa muzeului, afect�nd puternic colectiile publice ale institut iei: printre altele, scheletele de Deinotherium gigantissimum si de Mastodon americanus s-au pr�busit. �ntr-un timp record si cu un efort urias, muzeul a fost redeschis partial la 24 august si integral la 20 noiembrie 1977. Ast�zi, scheletul de deinoteriu impresioneaz� prin dimensiuni, oferind detalii uimitoare despre un animal care a tr�it �n trecut pe teritoriul Rom�niei.

Gabriel Sava: �Situl de la M�nzati trebuie �n continuare exploatat�

„Initiativa colegilor de la prestigiosul Muzeu „Antipa” nu poate dec�t s� ne bucure, s� ne fac� s� ne simtim m�ndri c� locuim pe aceste meleguri. Totodat�, aceast� ideea extraordinar� demonstreaz�, f�r� echivoc, dac� mai era nevoie, c� situl de la M�nzati, de a c�rui important� am vorbit �n nenum�- rate r�nduri, trebuie �n continuare exploatat, p�n� la g�sirea unei perechi a exemplarului existent. Intentia mea, si cred c� a tuturor paleontologilor din judet, este s� avem expus si la noi un exemplar. Trebuie s� ne mobiliz�m �n continuare si s� trat�m cu toat� seriozitatea s�p�turile paleontologice pe care le vom �ntreprinde �n perioada urm�toare �n situl de la M�nzati. Eu �mi exprim convingerea c� potentialul acestui sit este �n continuare urias si sunt sanse foarte mari pentru identificarea unor fosile de Deinotherium gigantissimum, �ntregi si la fel de importante precum cel descoperit �n 1890″, nea declarat dr. ing. geolog Gabriel Sava, care a pus bazele mai multor editii ale unei tabere de paleontologie �n situl de la M�nzati.