Propuneri ale Camerei de Comerț și Industrie a României și ale Sistemului Cameral pentru repornirea economiei naționale (II)

0
1102

• În contextul necesității diminuării efectelor economice negative ale pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri național, Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu membri acesteia – Camerele de Comerț și Industrie județene au realizat o consultare susținută a comunității de afaceri la nivel național privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investițional, al pieței muncii și în domeniul agriculturii.

Măsurile care au fost deja propuse Guvernului Românei, vor sprijini, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri și vor avea menirea de a reconsolida afacerile românești, atât pe durata stării de urgență, cât și după finalizarea acesteia.

Pe zona forței de muncă:

– continuarea plății șomajului tehnic pentru încă minim 3 luni, după încetarea stării de urgență, pentru acei salariați care încă nu pot fi reîncadrați în muncă;

– scutirea de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului specific pe perioada stării de urgență și până la 6 luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizațiile) aferente șomajului tehnic;

– implicarea ANOFM și a Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă în activitățile de mediere între cererea și oferta de forță de muncă, începând cu lucrătorii din agricultură și construcții. Concret, propunem să se solicite din partea angajatorilor, necesarul de lucrători, pe categorii de calificări și să fie afișate, pe site-urile publice, locurile de muncă disponibile, astfel încât să fie încurajate cu prioritate angajările lucrătorilor români;

– flexibilizarea relației contractuale dintre angajat și angajator, în contextul economic generat de pandemie. Astfel, propunem ca angajatorul să poată diminua temporar, unilateral cîștigul salarial lunar al angajatului, în directă corelație cu diminuarea cifrei de afaceri, urmare suspendării/ restrângerii activității economice;

– emiterea unei ordonanțe de urgență care să reglementeze aplicarea muncii cu program redus, de către fiecare unitate din România, indiferent de dimensiunea sau sectorul de activitate. O astfel de OUG ar mai trebui să stipuleze aspecte precum:

– fondul de șomaj va rambursa toate costurile suplimentare, iar unitatea va plăti doar pentru timpul efectiv de lucru stabilit prin acordul bi-partit la nivelul unității;

– munca cu program redus permite reducerea orelor de muncă zilnice față de programul normal de muncă de 8 ore pe durata unei perioade de cel puțin o lună, menținând, în același timp, relația de muncă și acordând o compensație salarială de 75% pe perioada timpului corespunzător reducerii orelor de muncă zilnice;

– pe perioada în care unitatea beneficiază de prevederile muncii cu program redus, unitatea nu poate disponibiliza și nu poate solicita lucrătorilor efectuarea de ore suplimentare. În caz de încălcare a acestei prevederi, unitatea va returna tot ajutorul primit;

– posibilitatea unei reduceri a timpului de lucru în totalitate (0 ore de muncă pe program normal de lucru). Angajații trebuie să efectueze în medie doar 20% din timpul lor normal de lucru pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de a lucra comasat (de exemplu la sfârșitul perioadei), fără depășirea timpului normal de muncă de 8 ore pe zi.

– modificarea H.G. nr. 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum și bolile infectocontagioase din grupa A,pentru care asigurații beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă fără condiții de stagiu de cotizare prin adăugarea COVID-19 pe lista bolilor infectocontagioase, astfel încât să beneficieze de indemnizație și cei fără stagiu de cotizare;

– modificarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât și persoanele fizice independente (autorizate) sa poată fi indemnizate la un nivel minim – în condițiile în care sunt o serie de activități cu sezonalitate mare care nu au obținut venituri în ultimele șase luni;

– abrogarea H.G. nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate concomitent cu modificarea art. 751 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj. Stimularea ocupării forței de muncă în sensul eliminării restricției de la acordarea primelor de mobilitate doar persoanelor din Lista unităților administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie și grad de marginalizare severă, a unităților administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare, conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale și a unităților administrativ-teritoriale în care ponderea șomerilor înregistrați sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat și alocație pentru susținerea familiei în populația după domiciliu, 18 – 62 de ani, este de peste 10% (cu excepția jud. Iași și Vaslui);

– modificarea legislației privind angajații sezonieri (în special pentru cei care lucrează în turismul de litoral), astfel încât aceștia să poată beneficia de ajutor de șomaj, la sfârșitul sezonului estival, chiar dacă nu mai îndeplinesc condiția de cotizare de minim 12 luni din cele 24 de luni precedente, pentru că nu au mai putut să fie angajați, începând cu luna aprilie a.c., din cauza restricțiilor privind desfășurarea unor activități;

– revenirea la forma inițială a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

– posibilitatea de a acorda zile libere plătite în avans și recuperarea acestora prin ore suplimentare cu posibilitatea depășirii temporare a plafoanelor impuse de legislația actuală;

– suportarea impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum și a plății contribuției asiguratorii pentru muncă, aferente indemnizației prevăzute de Legea nr. 19/2020 modificată si completată, de la bugetul de Stat și nu de către angajator, așa cum este reglementat în prezent;

– introducerea, pentru minim 1 an, a tichetelor de masă caldă, fie suplimentar față de tichetele de masă. Se acordă astfel sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA, prin susținerea acestora ca să nu se desființeze, prin păstrarea salariaților în activitate și plata pentru aceștia a salariilor și obligațiilor bugetare, dar și a TVA-ului și a impozitului pe profit;

– Actualizarea alocației de hrană pentru pacienții internați în spitale, de la valoarea din Hotărârea 665/2016, medie de 10 lei/zi/pacient, până la minim valoarea unui tichet de masă, 20 lei/1 masă.

Fonduri europene:

– extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, aflate în derulare, dincolo de perioada maximă prevăzută inițial;

– demararea unor programe cu finanțare din fonduri europene, prin POR, POCU etc. având ca obiectiv calificarea, recalificarea și perfecționarea forței de muncă, dotarea cu echipamente și materiale necesare desfășurării activității acestora în noile condiții de „conviețuire” cu noul coronavirus, precum și pentru digitalizarea activităților întreprinderilor;

– continuarea simplificării mecanismelor de accesare a fondurilor europene, prin proceduri mai puțin birocratice în ceea privește raportările din cadrul proiectelor, focalizarea de obiective și rezultate mai mult calitative și mai puțin cantitative;

– sprijinirea partenerilor privați din consorțiile care derulează, în România, activitățile rețelei EEN (Enterprise Europe Network). Inițiativă a Comisiei Europene – este cea mai vastă rețea ce sprijină întreprinderile și organizațiile de sprijin ale mediului de afaceri, cu activități centrate pe acordarea de servicii de susținere a întreprinzătorilor, în special pentru activități inovative și de internaționalizare a afacerilor. Rețelele EEN sunt finanțate prin proiecte, în proporție de 60% de Comisia Europeană, diferența de 40% fiind suportată de structurile gazdă din fiecare țară. Procentul de 40% cofinanțare devine dificil de suportat, în actuala situație, pentru entitățile private precum Camerele de Comerț și Industrie, asociații de afaceri, chiar și firme private, universități și institute de cercetare. Propunerea noastră este ca Guvernul României să analizeze posibilitatea de a suporta jumătate din contribuția de 40% aferentă funcționării acestor rețele din România, respectiv să contribuie cu 20% la finanțarea acestor proiecte, prin cele 4 consorții ce funcționează în prezent în România.

Pe plan investițional:

– realizarea, cu prioritate, de investiții din fonduri publice pentru construcția și reparația de autostrăzi, drumuri naționale și județene;

– demararea marilor investiții în infrastructură – transporturi, sănătate, educație, energie și mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare în licitațiile pentru execuție către companiile din România;

– realizarea urgentă de investiții din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport – căile feroviare deteriorate, extinderea și modernizarea aeroporturilor etc.;

– finanțarea de lucrări edilitare prin PNDL și identificarea, cât mai rapidă, a unor soluții viabile pentru finanțarea lucrărilor de refacere sau extindere a rețelei de irigații (stații de pompare, canale, conducte), având în vedere și seceta severă care se manifestă în această perioadă;

– înființarea unor fonduri de investiții, de tipul seed-capital – din fonduri europene (POCU) – pentru susținerea start-up-urilor și spin-off-urilor în domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea componentelor societății; equity – pentru participarea directă a statului în firme afectate de criză; capital de risc – pentru start-up-uri, în stadii incipiente și companii emergente cu potențial de creștere ridicat și micro-granturi/micro-credite pentru dezvoltarea meșteșugurilor/serviciilor în mediul rural;

– inițierea unui Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești, care să prevadă, printre altele, și obligativitatea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România corespunzător unui anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 30%;

– anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și adoptarea Codului de bune practici care funcționează la nivelul Uniunii Europene de peste 10 ani;

– utilizarea voucherelor de vacanță pentru relansarea turismului românesc. În contextul în care statul își propune să restituie, total sau parțial, sumele achitate ca avansuri de către turiștii care solicită acest lucru, banii pot fi alocați din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub formă de bonuri de masă sau vouchere de vacanță pentru servicii turistice în România, valabile până la sfârșitul anului 2021;

– promovarea investițiilor și a exporturilor românești în parteneriat public-privat, măsură ce are ca efecte benefice – dinamizarea substanțială a volumului investițiilor și a exporturilor producătorilor români și creșterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei;

– îmbunătățirea legislației privind parteneriatul public-privat, prin reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare și exploatare, instituirea unor prevederi speciale privind accesul firmelor la parteneriatul public-privat și privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit;

În domeniul agriculturii:

– realizarea de plăți anticipate ale subvențiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înființeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare și să achiziționeze mașini, utilaje și echipamente agricole necesare;

– realizarea de investiții pentru reactivarea sistemelor de irigații existente în România până în anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioară a acestora;

– subvenționarea, măcar parțială,a costului energiei electrice consumate pentru apa pompată pentru irigații în treptele 3-4 de udare;

– reluarea și extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă;

– înființarea, cu credite având dobânda subvenționată, a unităților de procesare a legumelor și fructelor produse în România;

– intervenția statului prin scheme de sprijin pentru fermieri în situații de secetă extremă sau severă, după modelul celor implementate în anul 2008.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.