Circovii de var sau Circovii Marinei sunt serbati n unele zone ale trii pe 15, 16, 17 sau, n altele, pe 16, 17, 18 iulie. Circovii se mai numesc Goresniti si, n aceste trei zile, stenii nu strng grmezi de gru si fn, pentru a prentmpina aprinderea lor de la trsnet. Circovii sunt vzuti ca niste fiinte malefice, puternic demonizate, ce i tortureaz cu boli si durere pe cei care le cad n mini. Sunt perceputi ca un mic sobor de sfinti, fiecare cu propria personalitate, desi izolat, pot fi considerati slugi ai sfintei Marina, mai rzbuntori dect ea, care, cumulndu-si eforturile, instituie un regim sever unei perioade mai mari din calendarul popular (ciclul de trei zile).
Circovii sunt un exemplu semnificativ pentru caracterul compozit al srbtorii, care practic copiaz modele mitologice diferite. Ei sunt pzitorii si ngrijitorii de hran ai fiarelor slbatice si, mpreun cu Filipii, mai mari peste fiarele slbatice cunosc mai multe perioade de activizare, n care prdtorul suprem este lupul. Astfel c, prin zone diferite ale trii, se serbeaz chiar si trei rnduri de Circovi: trei zile vara, trei toamna si trei iarna. n prima zi, se serbeaz sfintii Chiric si Iulita, i zic Ciurica. Altii zic la cel din urm, care e schiop, Ciric Schiopul. La 17 iulie este Circovul cel mai mare, Mucenita Marina, socotit sora lui Sf. Ilie Marina, Ciurica si Sf. Ilie au fiecare cte trei Circovi. Ciurica prima zi din cei trei Circovi ai Marinei (15-17), n care si fac simtit prezenta zeitti feminine deosebit de puternice, care sanctioneaz sever orice rtcire de la srbtoare fiind n credinta popular o divinitate rzbuntoare, care ciuruiaa n btaie pe cei ce lucrau n ziua ei. Primul dintre Circovi este el nsusi o figur compozit – Ciurica (din Chiric si Iulita) cunoscut si sub numele de Chiric Schiopul si constituie o figur aparte n calendarul popular. Pus n legtur cu btaia (se face frecvent trimitere la expresia a ciurui pe cineva n btaie), Ciurica este de fapt patroana unei nfrtiri feminine extrem de puternice, care conferea initiatelor forta necesar pentru a lupta cu armele brbatilor ntro societate masculin, ce a nlocuit vechea societate matriarhal. Aici nu era vorba numai de a plti politelea brbatilor n aceast zi din an, n care femeile erau considerate a fi mai puternice dect brbatul, ci se avea n vedere dobndirea, pe cale magic, a unui suport redutabil, a unui instrument de putere (avem n vedere testul demonic, care este obtinut, acum n conditii extreme, iar la Ropotini, n cadru ritual, n urma bateriia, a clcrii n picioarea, a njugriia diavolului, simbolizat de lutul clcat n picioare de ctre femeile participante la ritual). Ca si n alte cazuri, necunoasterea datei exacte a zilei n care era serbat divinitatea face posibil explicatia inferiorittii fizice a femeii. Se povesteste c nainte cu dou zile de Marina, pe Ciurica au au torturat-o Circovii prin roate si cercuri. Aceast sfnt a btut pe dracun cap, cu ciomagul si cu un ciocan, cnd a vrut s toace. Cine va fi btut n aceast zi, tot anul va fi ciuruit. Ciurica i apr pe cei slabi de btaia celor puternici. Ciurica este o zi a femeilor, o zi n care au dreptul s-si chelfneasc brbatii, n care ele au superioritate asupra brbatilor, n care sunt stpne pe brbatii lor, le pot porunci si, n caz de nesupunere, chiar i altoiesc. Credinta popular sustine ideea c dac femeia si trnuieste brbatul n aceast zi, tot anul l va domina. n aceast zi brbatii mai pleac deacas, de team ca nu cumva nevasta s-l mngie cu cociorva pe spinare din lucru de nimic. O femeie povestea c pn a nu tine aceast srbtoare, n toate zilele era scrmnat de ctre brbat. ndat ce a nceput a o tine, brbatul nici crca nu mai zice. n aceast zi se zice c brbatilor li se interzice a-si bat nevestele. De aici a mai iesit vorba: le-a venit si lor ziua btiia. Ciurica se crede c-a fost o femeie foarte rea, care-si btea brbatul. Oamenii serbeaz n aceast zi pe Chiric mai mult de fric, cci, zic ei, Chiric, cnd s-a fcut sfnt, mpreun cu mam-sa, Iulita, era numai de trei ani si era si schiop. n ntelepciunea popular se spune c S te fereasc Dumnezeu de btaia chiorului, de dragostea schiopului, ori de omul nsemnat. Circovii – cu dou zile nainte de Marina, se tine de femei, cci e ru de lovituri si de boli. Celui ntmpinat de Circovi rar se ntmpl s-i mai treac. Circovii sunt ajutoarele de ndejde ale Sfintei Marina. Srbtoarea Ciurica se tine numai de ctre femei, pentru a le ajuta cu ce ar voi contra brbatilor. n aceast zi femeile ciuruie boabe de porumb prin curte si s-i ia de pr si s- i bat pe brbati, pentru a le merge bine tot anul si s fie aprate de scrnteli si vtmturi de picioare. Se tine totodat si pentru sporul casei, nu lucreaz absolut nimic s nu le ciricie gura cnd vorbesc, nu se taie unghiile si nu se piaptn, nu scoate gunoiul din cas, nu se spal rufe, nu mprumut foc, cci e o zi cu primejdie rea de boal, de pagub, protejaz psrile contra bolilor si vitele contra lupilor. Credinta popular spune c femeile ce vor lucra de Ciurica, tot anul vor fi ciufulite de brbati. Femeile se pzesc s fie btute sau chiar s le pun mna-n cap, altfel tot anul vor fi btute sau ciuruite iar dac se ceart femeia cu brbatul, se vor certa tot anul. Oamenii se feresc s se certe, ca s nu le mearg asa tot anul. Ciurica e rea de cium, de bube si de vrsatul de vnt. n 16 iulie se serbeaz Circovii de var, Cercurile Mrinii sau Miezul verii. Cea de-a doua zi a Circovilor este Sf. Sfintit Mucenic Antinoghen si cei 10 ucenici ai lui. Se vorbeste c pe vremea lui Diocletian, pgnul mprat al Romei, era cumplit prigonire contra crestinilor. Un om, mai marele ostilor, apropiindu-se de marele muncitor, a zis: Stpne, aici este un brbat cu numele Antinoghen, episcop crestinesc, care ntoarce prea multi de la credinta sa si petrece n satul Pidatona. Atunci ighemonul a trimis ndat ostasi s-l prind si s-l ucid. n satul acela fiind o mnstire mic, sfntul Antinoghen se odihneste vesnic mpreun cu zece ucenici ai si. n zonele n care agricultura reprezent ocupatia principal, accentul cade de pe acest adversar pe dezln- tuirea stihiilor cerului sub forma grindinii nimicitoare. Cine se pzeste de a lucra n Circovi, boalele nu-l strng tare n cercuri. Nu n ultimul rnd, prin metafora cercurilor cu care Circovii i cuprind pe oameni, avem de-a face cu o srb- toare n care obiectivul principal era ferirea de boli de tot felul. Astzi este voie de a se scoate ceapa si usturoiul din straturi cci dac vor mai fi lsate vor ncolti si se vor strica.
17 iulie Sfnta Mare Mucenita Marina
Sf. Mare Mucenit Marina fecioara de doisprezece ani, a auzit de la un oarecare om al lui Dumnezeu cuvntul cel despre Iisus Hristos, Adevratul Dumnezeu, cum s-a ntrupat de la Duhul Sfnt n pntecele Prea Sfintei Fecioare si cum s-a nscut dintr-nsa, pzindu-i fecioria nestricat. Cum a fcut multe minuni si a ptimit de voie pentru mntuirea oamenilor, a murit, a nviat, s-a nltat la cer si a gtit celor ce cred n El si-l iubesc viata fr de sfrsit, slava si mprtia cea vesnic. Sfnta mare mucenit Marina cea bun de ntelegere, auzind acestea, a crezut n Hristos. Ea dorea ca s-si verse sngele su pentru Hristos, si cu el s se boteze, ca cu o scldtoare a botezului, precum a auzit c multi din sfintii mucenici s-au botezat. Marina (a treia zi a Circovilor) este serbat cu strictete, deoarece efectele nclcrii zilei sfintei erau numeroase: traditia popular spune c pe cine loveste n aceast zi, nu se mai scoal (provoac boli de lung durat, lovituri, czturi); poate incendia recoltele sau poate atrage lupii asupra turmelor. Este o zi bun pentru asigurarea remediilor magice. Ca si n cazul Ciurici, reminiscente ale tabuurilor specifice pot fi observate si n cazul acestei zile, n care de asemenea activau nfrtirile feminine, probabil pe ntreaga perioad de trei zile (de multe ori stenii nu stiau n ce zi cade si tin trei zile, doar s-o nimeri una). Gospodinele au observat de-a lungul anilor dac aceast zi le este prielnic sau nu. Oricum traditia popular spune c numeroase femei au fost pedepsite ca nu au tinut aceast suit de srbtori. Marina o serbeaz femeile ca s le mearg brbatilor bine la orice lucru, iar fetele o serbeaz pentru dragoste, s aib lipici. n aceast zi femeile numite Marina (Maria) lipesc crpe la ptule si afum cu ele cnd se mboln vesc. Se aprinde o lumnare la biseric, care-i bun pentru boli. Aceast srbtoare este si un ritual de initiere cum se poate vedea si din restrngerea sferei de interes, mai ales la femeile n vrst ce triesc n zona rural. n acest ritual, efectele initierii capt aceleasi calitti ai celui de nsurtire. Brbatii, ct si femeile, fac legtur ntre ei, ca s fie frati de cruce pn la moarte, si se numesc ntre ei frati, iar femeile surate. Cele dou femei sau cei doi brbati care voiesc a se uni cumpr fiecare cte ceva pentru mncare (pine, zahr, vin) si se duc la un loc unde si dau unul altuia ce are si, n timpul cnd spun: S fim frate pn la zi de moartea, si de atunci si zic numai frate si sor. Astfel se obtineau remedii magice prin schimbul ntre membrele frtiei a instrumentelor magice, cum ar fi pelinul, dar si asigurarea strii de sntate a femeilor si fetelor. Unele din stence si dau una alteia cte o legtur de pelin si cte o gin, zicnd c s-au prins surate. n aceast zi femeile ce au fost prinse surate si trimit una alteia cte o puic, cte o mtur de pelin, cte o can sau brdac. Se dau de poman mturi de pelin, cules atunci, cu un pui de gin, vin, ou fierte, castraveti cruzi, mere dulci, turte, covrigi, colaci, porumbi verzi din cmp, mpreun cu lumnri pentru grija sufletelor celor rposati, cci atunci ncep a se face porumbii buni de fiert sau fript pe crbuni numai la femei si copii; puii dau de poman, mai ales cei ce au copii bolnavi de epilepsie (boal rea, boala copiilor) ca s scape de ea, iar ceilalti ca s fie feriti de ea si de orice ceas ru cu sgettur, de poceal, de ameteal, de diverse boli mai grele. Puii se transmit n continuare, fr a spune de unde provin, de team de a nu transmite boala si totodat de a avea noroc la psri. Nu se mtur cu mtura de pelin pn la srbtoarea Sf. Marina. Numai de la Marina se ncepe mturatul cu pelin. Pe unde se mtur cu ele, puricii mor din cauza amrciunii lsate de plante. Cred c gina rcie si descurc drumurile, si cu mtura mtur cile ctre rai. Totodat se mai practica pomana, ofranda n alimente adus divinittii nsotit de o sptmn de post, pentru c nfrnge rutatea, ferind pe oameni de ispit. Unele femei dau de poman, pentru c se crede c Sf. Marina adesea repet: Marina n-are slnin, Marina n-are fin, Cutare are de toate, D-i si ei, dac se poate; Cutare are prea multe, D-i si ei ca s-ti ajute. Sf. Marina ar fi fost sora mai mare a Sf. Ilie si rud bun cu Sf. Foca. Ea nspimnt pe draci alungndu-i din preajma oamenilor, acolo unde le este locul. Marina si Catarina au fost dou fete foarte frumoase. Diavolul a ncercat s le ispiteasc, dar n-a reusit. El le-a nchis ntr-o temnit, s-a prefcut n sarpe ca s le sperie, iar din sarpe s-a fcut ied. Sf. Marina nu s-a speriat, ci a prins iedul de barb si, cu un ciocan, a nceput s-l bat, pn a fugit. Marina a fugit dup el, a prins pe dracul, ducndu-se s toace la biseric, i-a luat ciocanele de toac si l-a btut cu ele pn l-a lsat aproape mort, umplndu-l de snge. Sf. Marina e zugrvit dup usa de la biseric tinnd pe dracul de corn (chip de capr) si chinuindu-l, lovindu-l cu strsnicie. Nu se lucreaz n aceast zi deoarece Sf. Marina va pedepsi pe cei ce nu-i tin srbtoarea cum a chinuit si lovit pe demonul prins. Cel ce n-a srbtorit pe Sf. Marina se spune c-i d drumul necuratului de unde e legat, iar omul are vedenii si halucinatii si se trezeste pocit la fat. Marina e o sfnt cu hachite: prea bun cu unii si foarte aspr cu altii. Unora le prinde bine si-i ajut chiar atunci cnd acestia muncesc n ziua ei, altora le face ru. Sf. Marina este serbat de ctre steni pentru a nu fi mriniti, adic pentru a nu cpta o boal rutcioas de pntece sau diferite bube. Marinul este un fel de bot n pntece, care nu mai are leac sau de care se scap foarte greu. Femeile adun mrar si, cnd cineva cade bolnav, l piseaz, l amestec cu vin rosu si, bndu-l, botul se sfrm, iar bolnavul se face bine. Marina se tine pentru sntatea femeilor si a fetelor, pentru usurarea nasterilor. O tin femeile nsrcinate, s nu fac copii monstri. Marina se serbeaz crezndu-se c ciorile ar guri pepenii si leguminoasele. n calendarul popular cum este timpul la Sf. Marina, asa va fi toat toamna. Se mparte si pnz pentru cmsi. Se fac clci de cosit ierburile si se culege pelin, din care se face ap bun folositoare fetelor mari pentru splat si subtiat pielea obrazului. Se fac testuri pentru copt pinea. n seara acestei zile se asteapt cntatul cicoarelor, mici insecte de cmp ce ar prevesti o toamn lung, mbelsugat.
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia 2001. – Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn Editura, Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom Iasi 1998. – Dumitru Blet – Constituirea miturilor fundamentale. Aspecte ale folclorului literar strromn. – Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului romn, Editura Saeculum Bucuresti, 2005. – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti Editura Humanitas 1998 – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, editura Cartea de Buzunar, 2006. – Proloagele de la Ohrida, Ed. Cartea Ortodox – Romulus Vulcnescu – Mitologie Romn, Ed. Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Romulus Antonescu – Dictionar de simboluri si credinte traditionale romanesti, Ed. digital, 2009. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni Editura „Grai si Suflet – Cultur National, 2001. – Tony Brill – Legendele romnilor, vol. I, Legendele cosmosului, Editura Grai si suflet – Cultura national, Bucuresti, 199. -Tudor Pamfile – Mitologia romn, Editura ALL, Bucuresti, 1997 – Tudor Pamfile – Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997. – Vietile Sfintilor – Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.
