TRADITII DE S�NZIENE

S�rb�toare solar� si lunar� totodat�, S�nzienele sunt tributare focului, prin f�cliile aprinse de feciori si rotite dup� cum merge soarele pe cer, dar si apei, prin ritualul sc�ld�rii �n rou�, practicat de tinerele fete. Obiceiurile de S�nziene sunt vechi ca p�m�ntul si continu� un cult roman �nchinat zeitei Diana (Sanctae Dianae), venerat� si pe teritoriul Daciei care circul� si ast�zi �n Banat, Oltenia, Transilvania, Maramures sau Bucovina. �n sudul Moldovei, �n Muntenia si Dobrogea are denumirea dup� cel slav Dr�gaica.

I se mai spune Ziua Soarelui, Ursina sau Amutitul Cucului, orologiul calendaristic al romanilor, pas�re oracular� care-si incepe cantecul la echinoctiul de prim�var�, de �Blagovestenie’, pentru a-l sfarsi acum, la solstitiul de var�, iar ciocarlia, care-si incepe cantatul la echinoctiul de prim�var�, inceteaz� s� mai cante dup� aceast� dat�. �n ziua de �Sanziene’, vara incepe usor �s� se intoarc� spre iarn�’, florile campului isi pierd treptat mirosul si puterea t�m�duitoare, in p�duri apar licuricii, pe cer r�sare �Closca cu Pui’. Precum P�mantul, calendarul popular al romanilor se roteste dup� Soare, cel care leag� si dezleag� anotimpurile, infrunzeste si desfrunzeste codrul, naste f�pturi mitice, creeaz� acte de divinatie, ceremoniale si ritualuri complexe, reactualizeaz� timpul sacru si ne ajut� s� renastem mai puri, mai frumosi, mai intelepti. La trei zile dup� solstitiul de var�, moment ce marcheaz� apogeul drumului solar, cand astrul se afl� la zenit, punctul cel mai inalt al boltii ceresti, cand soarele joac� de bucurie pe cer imediat ce r�sare, iar la amiaz� incremeneste in loc, infl�c�rat si biruitor, st�pan suprem al cerului si al p�mantului, va aduce pentru muritori ziua de Sanziene, cu noaptea cea mai alb� a dragostei si ziua cea mai c�lduroas� a anului. N�scut� dintr-un str�vechi cult al soarelui, ea nu si-a pierdut coloratura p�gan�, desi este asociat� cu o mare aniversare crestin�: nasterea Sfantului Ioan Botez�torul. Obiceiurile din Noaptea de Sanziene, practicate si ast�zi, dovedesc conservatorismul fantastic al traditiei romanesti populare, cu mult mai veche decat istoria. Sanzienele sunt o s�rb�toare solar�, tributar� focului prin f�cliile aprinse de feciori si rotite dup� cum merge soarele pe cer. Fl�c�ii acum sar peste f�cliile aprinse; astfel, se creeaz� impresia c� sunt c�lare pe foc. Toate aceste obiceiuri si superstitii de Sanziene sunt un omagiu adus soarelui, care, acum, se afl� la puterea sa maxim�, iar prin aceste ritualuri se incearc� int�rirea lui. Sanzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si pl�cut mirositoare. �n unele zone din tar�, in traditia popular�, gingasa floare de sanzian� poart� si numele de iarb� care alung� diavolii si duhurile necurate. Cresc prin livezi, p�suni, margini de p�duri si poienite. �nsotite de muzic� si chiuiturile fl�c�ilor, fetele adun� florile de Sanziene in buchete, fac colane si impletesc cununi circulare pentru fete si cruciforme pentru fl�c�i. Aceste coronite sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar in straturile de legume, in credinta c� ele vor ocroti casa si gospod�ria de puterea fortelor malefice, aducand totodat� noroc, s�n�tate si belsug oamenilor, animalelor si sem�n�turilor (vor inflori ca Sanzienele). Sunt considerate a fi plante oracol, plante magice, plante t�m�duitoare. Traditia popular� spune c� dac� dormi cu ele sub pern�, iti vor arat� ursitul, dac� le prinzi in p�r ori le pui in san, esti dr�g�stoas� tot anul, dac� te scalzi in roua lor, esti frumoas� si drag� cui vrei tu, dac� iti inf�sori talia cu ele, te ap�r� de dureri. Pentru ca propriet�tile terapeutice ale sanzienelor s� fie maxime, florile trebuie culese in timpul pranzului. �n vechime, ele erau vandute cu usurint� pe 24 iunie. Cei care vindeau flori strigau in aceast� zi: ‘Ia sanzienele, sunt bune de leac si aduc noroc!’ sau ‘Ap�r� de toate relele, de toate bolile!’. �n calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscut� si sub denumirea de ‘Cap de var�’, pentru c� acum soarele ajunge la apogeu. Noaptea ce precede aceast� zi se crede c� este magic� – minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la putere maxim�. Potrivit traditiei, Sanzienele acestea sunt niste divinit�ti nocturne, de o frumusete r�pitoare, care s�l�sluiesc prin codrii intunecosi, unde nu calc� picior de om. Ipostaze vegetale ale celor mai indr�gite personaje mito-folclorice de la noi, surate bune cu inr�itele Iele sau Rusalii, plutesc in aer sau umbl� pe p�mant in noaptea de 23 spre 24 iunie, tr�iesc prin p�duri sau pe campii. Ele cant� si se prind in hor� si �dau puteri’ deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. �n popor, se crede c�, in noaptea Sanzienelor, zanele zboar� prin aer sau umbl� pe p�mant, cant� si impart rod holdelor, femeilor c�s�torite, inmultesc p�s�rile si animalele, t�m�duiesc bolnavii, ap�r� sem�n�turile de grindin�. �n Noaptea de Sanziene, se spune c� Dumnezeu randuieste un r�stimp de liniste, cand stau in cump�n� toate stihiile si cerurile cu stele si vanturile. Aceast� s�rb�toare e legat� de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecundit�tii, si p�streaz� in ea un amestec fascinant de crestinism, p�ganism si vr�jitorie. Sanzienele ca zane, pot fi aduc�toare de rele dac� oamenii lucreaz� in ziua de 24 iunie. Dac� nu sunt cinstite corespunz�tor, ele se sup�r� si starnesc vijelii si las� campul f�r� rod si florile f�r� de leac. Sanzienele, mari iubitoare de dreptate, se r�zbun� pe femeile care nu tin s�rb�toarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura iar b�rbatii care au jurat stramb vreodat�, sau au f�cut alt r�u, ii asteapt� pedepse ingrozitoare. Dar pe lang� manifest�rile tipice f�pturilor supranaturale din clasa ielelor, Sanzienele au si manifest�ri oculare: flori de scaieti tunse de puf, sunt atarnate peste noapte de streasin� si dup� cat creste puful peste noapte, dimineata se stabileste norocul celor care inf�ptuiesc datina. Tot acum Biserica Ortodox� pr�znuieste Mosii de Sanziene, din ciclul Mosilor de var�, cand se pomenesc mortii din neam, se aprind luman�ri, se aduc ofrande la morminte pentru sufletele celor disp�ruti, fructe si legume. Copiii sunt stropiti cu ap� pentru a fi feriti de boli, iar oamenii suferinzi de reumatism trebuie s� intre de dimineat� in rau pan� la brau si asa s� astepte r�s�ritul. Ei vor privi soarele in ap�, nu pe cer, si doar asa, se spune, se vor vindeca. Traditia spune c� verbina culeas� in noaptea de Sanziene are efect in farmecele de dragoste. De asemenea, florile se sanziene nu trebuie smulse sau rupte, ci t�iate dintr-o singur� lovitur� cu cutitul, timp in care se rostesc versuri speciale. �n ajunul Sanzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe camp flori de sanziene si impleteau cununi pe care le aruncau peste case. Seara, se intalnesc fetele care vor s� se m�rite cu fl�c�ii care doresc s� se insoare. B�ietii fac ruguri, aprind f�clii si le invartesc in sensul misc�rii soarelui, strigand: �Du-te, Soare, vino, Lun� / Sanzienele imbun�, / S� le creasc� floarea – floare, / Galben�, mirositoare, / Fetele s� o adune, / S� le prind� in cunune, / S� pun� la p�l�rie, / Floare pentru cununie, / Babele s� le rosteasc�, /Pan�-n toamn� s� nunteasc�.’ A doua zi, in zori, cetele de feciori str�bat satele cu florile de Sanziene la p�l�rie, in semn c� au v�zut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaz�. Ei cant�, chiuie si strig�: �Dute, Luna, vino, Soare, / C� tragem lansur� toare, / Cununile neursite, / Zac sub hornuri azvarlite.’ Dac� acestea se ag�tau de horn, era semn c� se apropie cununia. Cei in varst� aruncau coronite peste cas�, pentru a afla cand vor muri. Se credea c� atunci cand coronita va c�dea de pe acoperis, moartea este aproape. �n unele zone, fetele de m�ritat las� coronita in gr�din�. Dac� dimineat� o g�sesc plin� de rou� e semn c� se vor m�rita in vara aceasta. Fetele isi pun flori de Sanziene neimpletite sub c�p�tai. �n acea noapte, ele isi vor visa ursitul. Dac� cununa va fi purtat� in p�r sau in san (de fecioare sau tinere neveste), acestea vor deveni atr�g�toare si dr�g�stoase. �nainte de r�s�ritul soarelui, fetele si fl�c�ii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate in coarnele vitelor. Dac� gingasa coronita se opreste in cornul unei vite tinere, fata se va m�rita dup� un tan�r, iar dac� se opreste in cornul vitei b�trane, ursitul va fi om in varst�. Gospodarii puneau in seara din ajunul s�rb�torii nasterii Sfantului Ioan Botez�torul, flori de Sanziene la coltul casei dinspre r�s�rit. Dac� in urm�toarea zi g�seau in coronite p�r de la animale, era semn c� vor avea parte de un an s�n�tos si roditor pentru animale. B�tranele satului adunau in zorii zilei de 24 iunie, din locuri nec�lcate, roua Sanzienelor. La intoarcerea spre cas�, dac� nu vorbeau si nu intalneau pe nimeni, puteau oferi roua ca leac pentru s�n�tate si dragoste. �n trecut, fetele nem�ritate obisnuiau s� se t�v�leasc�, goale, dimineata, in roua sanzienelor, pentru a fi fertile. �n ziua de Sanziene se joac� Dr�gaica, dans ritual asem�n�tor C�lusului. De data aceasta, ceata este format� exclusiv din fete, cateva imbr�cate in haine b�rb�testi, numite Dr�gaice, Dr�ghicute sau Dr�gane. La fel ca in cazul C�lusarilor, si alaiul Dr�gaicelor este insotit de un muzicant iar una dintre fete poart� un steag impodobit cu baticuri colorate, spice de grau, usturoi, pelin, flori de sanziene, verbin� si alte plante magice. Acest cortegiu ceremonial str�bate ulitele satului, formand un brau simbolic, protector si fertilizator, ce cuprinde intreaga comunitate. �n unele sate, fetele aveau si coase, vestind c� e vremea cositului, c� plantele si-au incheiat drumul, au fost s�mant�, au germinat, au crescut, s-au inmultit iar acum urmeaz� s� moar�. �n alte locuri, cea mai frumoas� fat� se alege Dr�gaic�, se impodobeste cu spice de grau si cu flori de sanziene ca o mireas�, dup� care, insotit� de alaiul s�u, cutreier� holdele, campurile si satele intrun extraordinar parcurs ritualic, aduc�tor de belsug si fertilitate, reminiscenta a unui str�vechi cult agrar cu puternic� simbolistic� nuptial�. �n ziua de �Sanziene’ se �instruteaz� Boul’, adic� se impodobeste cu flori, si se plimb� prin sat, obicei ceremonial cu o simbolistic� nuptial�, atestat indeosebi in nordul Transilvaniei si dedicat unei divinit�ti taurine, fertilizatoare, ce poate fi identificat� cu Mitra sau Dionysos. S� incerc�m s� p�str�m vie in sufletele noastre aceast� frumoas� s�rb�toare!

La multi ani tuturor ce poarta numele de Sanziana!

Dan Horgan

Bibliografie:

– Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Arthur Gorovei. – ‘Credinti si superstitii ale poporului roman’ Editura, Grai si Suflet – Cultur� National�, Bucuresti, 1995. – Antoaneta Olteanu – ‘Calendarele poporului roman’, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – ‘Datinile si credintele poporului roman’, Editura Polirom Iasi 1998. – Gh. F. Ciausanu – ‘Superstitiile poporului roman’ Editura Saeculum Bucuresti 2005 – Ion Ghinoiu – ‘S�rb�tori si obiceiuri romanesti’, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – ‘Obiceiuri populare de peste an’ Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997. – Ion Talos – ‘Gandirea magico-religioas� la romani’, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – Ghidul S�rb�torilor Romanesti Editura Humanitas 1998 – Narcisa Stiuc� – S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele, editura Cartea de Buzunar, 2006. – Proloagele de la Ohrida, Editura Cartea Ortodox�, 2005 – Romulus Antonescu – Dictionar de simboluri si credinte traditionale romanesti, Editie digital�, 2009 – Romulus Vulc�nescu – ‘Mitologie Roman�’, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985 – Simion FIorea Marian – ‘S�rb�torile la romani’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur� National�’, 2001. – Tudor Pamfile, ‘S�rb�torile la romani’, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997. – Tudor Pamfile – ‘Mitologie romaneasc�’, Editura Grai si Suflet, Bucuresti, 2000. – ‘Vietile Sfintilor’, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.