Conform traditiei populare, Rusaliile (lat. Rusalia – srbtoarea trandafirilor, cnd se depun trandafiri – rosae – pe morminte) sau ielele sunt femei tinere, frumoase, vesele, nebunatice, periculoase, nevzute de oameni. Conform originii mitologico-crestine, Rusaliile sunt fete de mprat pline de dusmnie mpotriva crestinilor; tatl lor se numeste Rusalim mprat. Cauza dusmniei fat de crestini a fost trecerea unor supusi ai mpratului pgn Rusalim la crestinism. De aici ar veni si denumirea de Rusalii.
n Moldova a existat credinta, c Rusaliile ar fi fost sapte surori neprihnite si care, conform credintei populare schilodesc oamenii, le iau mintile, le fur copii si dezlntuie n timpul cel mai cald al anului vnturi, vrtejuri neasteptate aducnd felurite daune grave. Se crede c Rusaliile au putere numai pn la cntatul cocosilor. Aceastsrbtoare aprut n pgnism si mbogtit cu multe traditii populare, suprapus ulterior peste srbtoarea crestin de dup srbtorile pascale a Pogorrii Sfntului Duh, evoc evenimentul biblic, care a avut loc la 50 de zile dup nvierea Domnului, cnd s-a pogort, n chip de limbi ca de foc Sfntul Duh a treia persoan a Sfintei Treimi. n Duminica Pogorrii Sfntului Duh, srbtoare legat de abundenta vegetal flcii aduceau din pduri nuiele, crengi si frunze nuc sau de tei, duse la biseric, sfintite si puse la icoane ntreaga gospodrie fiind mpodobit cu acestea simboliznd limbile de foc au pogort asupra Apostolilor si astfel ei s-au umplut de Duh Sfnt. n ziua a opta de la Duminica Mare dup ce a luat sfrsit Sptmna Rusaliilor, cnd pleac Rusaliile dintre oameni atunci este srbtoarea propriu-zis cea adevrat a Rusaliilor, cnd se scot toate ramurile cu frunze din cas si sunt aruncate pe o ap curgtoare mpreun cu rostirea cuvintelor: s se duc cu ele si toate relele din cas crezndu-se, c odat cu Rusaliile vor prsi casa si toate duhurile necurate dar si n speranta c va ploua si vor fi roade multe pe cmpuri. Pe parcursul secolelor poporul a inventat si felurite moduri de mbunare dar si de lupt mpotriva Rusaliilor. Actiunile acestea, au devenit cu timpul ritualice: interdictia muncilor importante att pe cmp, ct si n gospodrie, culesul plantelor medicinale, cci se considera c acestea dup Rusalii si pierd calittile vindectoare. Oamenii superstitiosi si astzi sunt siguri c Rusaliile fug de pelin, usturoi, de aceea poart pelin, leustean, usturoi la bru, pun n case, ca s fie casa si gospodria ferit de Rusalii. Fetele si bietii care se ntlneau n aceast zi se bteau cu pelin, srbtoarea Rusaliilor fiind numit si a pelinului. Tot acum, pelinul se punea n toate buturile, cu exceptia apei. Pe vremuri, mai ales copiii si sracii asteptau cu mare nerbdare srbtorile Mosilor, care precedau invariabil marile srbtori. Mosii cdeau n zilele de smb t, aceast zi fiind considerat a mortilor cea dinaintea Duminicii Mari, cum mai era numit Duminica Rusaliilor, n smbta numit si a Mosilor sau Mosii de Rusalii, Mosii de Var sau Mosii cei Mari.La Mosii de Var, gospodinele merg la morminte pentru a le curta, dau de poman n strchini fructe coapte, plcinte, cas, mmlig, zeam sau bors de pasre, purcel sau miel, scrob (omlet), nelipsind pinea, colacii, covrigii si lumnrile iar ca butur, femeile umpleau ulcelele pentru poman cu lapte, vin, bere sau mied, toartele vaselor fiind mpodobite cu trandafiri sau busuioc. La Mosii de var pn nu ddeau mai nti de poman, nu se mnnc nimic, creznd c acum se mprtsesc mortii cu Sfintele Taine. Gospodinele se mai duceau cu Mosi pe la vecini si pe la neamuri, obisnuind s aprind lumnarea la intrarea n cas. Mosii dusi erau ntorsi, gospodinele nevenind niciodat acas cu mna goal. De multe ori, mprtirea Mosilor era continuat si n Duminica Mare.
* Dan Horgan
Biblografie: Adrian Fochi Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. Arthur Gorovei Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet Cultur National, Bucuresti, 1995. Antoaneta Olteanu Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001. Elena Niculita Voronca Datinile si credint ele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998. Dumitru Blet Constituirea miturilor fundamentale. Aspecte ale folclorului literar strromn. Gh. F. Ciausanu Superstitiile poporului romn, Editura Saeculum Bucuresti, 2005. Ion Ghinoiu Srbtori si obiceiuri romnes ti, Editura Elion, Bucuresti, 2002. Ion Ghinoiu Obiceiuri populare de peste an, Ed. Fundatiei Culturale Romne, 1997. Ion Talos Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. Irina Nicolau Ghidul Srbtorilor Romnes ti, Editura Humanitas, 1998. Narcisa Stiuc Srbtoarea noastr cea de toate zilele, Ed. Cartea de Buzunar, 2006. Proloagele de la Ohrida, Editura Cartea Ortodox, 2005. Romulus Antonescu Dictionar de simboluri si credinte traditionale romanesti, Editie digital, 2009. Simion FIorea Marian Srbtorile la romni, Editura aGrai si Suflet Cultur National, 2001. Tudor Pamfile Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997.
