La o sptmn dup Pasti, n ziua de luni care urmeaz dup Duminica Sfntului Toma, n estul si sudul Europei se srbtoreste Pastele Blajinilor, un amestec ntre mituri strvechi si datini crestine. Aceast zi se mai numeste si Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mic, Pastele Rohmanilor. Cunoscut mai ales sub numele de Duminica Tomei, este o srbtoare consacrat mortilor si reprezint o prelungire a sacralittii srbtorii nvierii, un ecou al acesteia n cealalt lume. Tocmai n virtutea acestui decalaj, Pastele Blajinilor nu se serbeaz duminica, ci abia n ziua urmtoare.
Populatie mitic, in folclorul si in crtile populare, alctuit, dup credintele traditionale, din cei dintai oameni de pe pmant, Blajinii, crora li se mai spune si Rohmani, Urici sau Oameni Rosii, sunt fiinte mitice, reprezentri ale oamenilor primordiali sau ale strmosilor. Se spune c ei au luat parte la facerea lumii si c de atunci, sustin stalpii de sprijin ai Pmantului. Considerati urmasii lui Set, al treilea fiu al lui Adam si al Evei, Blajinii triesc la hotarul dintre lumea vzut si lumea nevzut sau chiar sub pmant, pe Tramul Cellalt, dincolo de Apa Sambetei care este un rau imaginar, care izvorste de sub rdcinile Bradului Lumii, inconjoar Pmantul de trei, sapte sau nou ori si se vars in lumea cealalt prin Sorbul Pmantului; acesta mrgineste lumea vzut de lumea nevzut. Se mai povesteste c Blajinii triesc in rugciune continu, c au locuit pe Pmant la inceputurile istoriei si se vor intoarce aici dup incheierea acestui ciclu istoric al umanittii, in era intelepciunii. Cele mai multe legende ii prezint ca pe niste fiinte pline de compasiune, devotate lui Dumnezeu, ca pe niste oameni de demult, cu o credint mai curat decat a actualilor pmanteni, si care, la sfarsitul lumii, se vor intoarce pe pmant. Numele de Rohmani le vine din limba trac, fiind atestat intr-un epitet al Cavalerului Trac, Zeind-Roymenos, cu sensul de Sfantul Luminos’. Blajinii, dup cum le este si numele, sunt fiinte pasnice, incapabile de a face ru. Se crede c sunt asemntori cu oamenii, blonzi, ins mai mici c statur si c au calitti morale deosebite, precum buntatea, blandetea si simplitatea, care-i fac adevrate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credinciosi, blanzi si intelepti. Ducand o viat auster, cu posturi severe, Blajinii se roag permanent pentru lumea noastr, fr a cere nimic pentru ei. Desi sunt virtuosi, nu stiu cum s calculeze data Sfintelor Pasti. Legtura dintre pmanteni si Blajini se face, conform traditiei, la Pastele Rohmanilor, prin cojile de ou pe care oamenii, recunosctori pentru rugciunile si faptele bune ale Blajinilor, le arunc in ape curgtoare in Vinerea Mare sau in Sambta Pastilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sambetei, in lumea unde locuiesc aceste fpturi minunate, vestindu-i astfel c a sosit timpul s serbeze Pastele. Pan in Tramul Cellalt cojile de ou ajung intro sptman, dup care, printr-un miracol, ele redevin ou intregi, cu care se hrnesc Blajinii, despre care se spune c mnanc foarte putin, un ou ajungand pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de ou rosii s fie aruncate in ape curgtoare numai de fete ce nu au ajuns inc la pubertate sau de femei btrane. n aceast zi, in unele zone din Moldiva, btranii si copiii ddeau de-a dura ou rosii in amintirea Blajinilor, iar in Bucovina se manca la iarb verde, unde multe firimituri erau lsate s cad intentionat pe pmant, intru pomenirea celor morti. n cele mai multe locuri din tara noastr, oamenii merg in aceast zi la cimitire, dand de poman ou rosii, pasc, cozonac si cate un pahar cu vin, punand flori pe morminte si cate o lumanare direct pe pmant. Prin unele zone ale trii, preotii sunt chemati s svarseasc in lunea dup Duminica Tomei o slujb pentru sufletele celor rposati. Exista credinta c prin aceast slujb sufletele celor trecuti in lumea vesniciei vor fi prtase fericirii fr sfarsit. Pentru aceast zi se fac din vreme anumite pregtiri si la cimitir si acas. Femeile cu copiii vin la cimitir si curt buruienele uscate de pe morminte, la cele mai vechi le adun tran si le oranduiesc frumos, vruiesc sau vopsesc crucile. Unii credinciosi rsdesc pe morminte liliac, mai rar stanjenei. Acas, pe lang altele, rosesc iarsi ou, pentru Blajini’. Gospodina casei, mama copiilor, e aceea care pregteste s fie cu toate gata, in lipsa ei, sunt copiii. De Pastele Blajinilor nu se pomenesc doar mortii cunoscuti pe linia ascendent a unei familii, ci intregul neam al strmosilor comuni: Uitatii, Nestiutii, Albii. Femeile, mai ales, au grij si de cei strini morti sau gsiti morti, despre care stiu c nu au pe nimeni s-i pomeneasc si s li ingrijeasc si lor mormintele. Gospodina casei sau altcineva asterne pe un mormant al vreunuia din neamurile casei un stergar alb, pe care pune colaci, cozonac, pscute mici sau bucti de cozonac, fiecare bucat cu lumanare si cate un ou rosu, apoi farfurii cu mancare si o sticl cu vin, tmaiaz cu ctuia casei (ctuia pentru tmaie se pstreaz pe grind sau pe fereastr in odaia de curat’ si slujeste la trebuintele religioase, mai ales pentru praznicele care se svarsesc acas) mormintele si asteapt cu pomelnicul in man. Apoi fiecare femeie aprinde o lumanare direct pe pmant. In jurul acestei lumanri se spune c s-ar strange sufletele tuturor mortilor ce sau inecat fr voie. Preotul svarseste la mormant o ectenie, citind pomelnicul intreg al casei, ca apoi s ude in semnul crucii mormantul cu vin. Se mai spune c tot ce va naste in aceast sptman nu va tri. Viermii de mtase inviati atunci, mor. Vine dup Sptmana Luminat si o postesc toti cei care au gsit copii morti. n aceast sptman rudele mortului postesc. Dac nu se tine aceast sptman, oamenilor morti fr lumanare le este ru pe cealalt lume. O tin din cauz c, murind un om in aceast sptman, merge in iad, adic in intuneric. Celor ce mor in aceast sptman nu li se face poman, cci se zice c, fiind in Sptmana Neagr, nu o vd. Nu se fac pomeni, c se fac colacii negri. Cine moare in aceast sptman innegreste. Nu este srbtoare aparte, dar multe femei serbeaz, postind in cinstea mironositelor. Femeile insrcinate care respect aceast sptman nu pierd sarcina. Fetele care lucreaz au credinta c nu se mrit lesne. Se tine de dureri de maini si de picioare. Nu se toarce si nu se lucreaz, ca s nu li se innegreasc fata vara. Dac totusi se lucreaz, se spune c tot ce se face iese negru si totodat stric si vederea. Nu se pun closti ca s scoat pui, cci nu vor scoate pui, deoarece oule se innegresc. Tot acum se duc femeile cu colaci la moase. n aceast zi tinerii se infrtesc si se insurtesc’: primesc fiecare o buctic dintr-un ban de argint tiat in prealabil, se srut prin cununile puse una in fata celeilalte etc. Se pregteste o turt de fin din grau curat. Pe turt se punea o lingur de sare. Toti cei de fat se inchin si spun: Doamne-ajut, Maic Mrie,/ De bine si de noroc s ne fie!’ Cel care realizeaz ceremonialul ia sarea de pe turt si din acel loc taie coaja in forma unei cruci, pe care picur vin rosu, cate persoane numr la insurtire’, iar dup ce a picurat vinul, taie cruciulita cu un ban de argint, in acelasi numr de buctele. Fiecare fat mnanc buctica de turt si inchin un pahar de vin, apoi se srut, mrturisindu-si credinta. Din banul de argint care se taie in trei, cinci prti, depinde citi participanti sunt, fiecare primeste cate o buctic, avand grij s o pstreze bine pan la moarte. Cine o pierde nu va fi primit in rai de Sf. Petru, pentru c si-a clcat credinta de la insurtire’. Cele ce si-au pstrat buctica de ban, acelora, cand mor, li se pune acea buctic in san, anume ca s nu le opreasc San-Petru la usile raiului, ca pe unele ce au pierdut-o. A doua sptman dup Pasti fost fr credint fat de surorile lor de cruce. Feciorii si fetele se duc la un pom inflorit. Fiecare face o cunun de flori din acel pom si sio pune pe cap, apoi, luandu-se de man, ocolesc din dreapta pomul, de trei ori. si dau cununile de pe cap si, alturandu-le, prin ele se srut de trei ori, schimb intre ei oule rosii aduse (tot prin cununi) si zic: S fim fartati/ surori pan la moarte!’ La sfarsit se ridic unul pe altul/ una pe alta in brate si mnanc oule rosii cu paine si sare Din pcate aceast traditie se pstreaz tot mai putin. Oamenii vin din ce in ce mai putini la cimitir iar cei care vin se grbesc inapoi spre cas. Bucuria ce era odinioar de Pastele Blajinilor nu o mai regsim din pcate astzi. Dar ne place s credem c acest frumoas traditie, isi va relua iarsi locul de cinste cuvenit. Depinde doar de noi!
* Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – ‘Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea’,Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Arthur Gorovei – ‘Credinti si superstitii ale poporului roman’, Editura Grai si Suflet
– Cultur National, Bucuresti, 1995.
– Antoaneta Olteanu – ‘Calendarele poporului roman’, Editura Paideia, 2001.
– Elena Niculita Voronca – ‘Datinile si credintele poporului roman’, Editura Polirom,Iasi, 1998.
– Dumitru Blet – ‘Constituirea miturilor fundamentale. Aspecte ale folclorului literarstrroman’.
– Gh. F. Ciausanu – ‘Superstitiile poporului roman’, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005.
– Ion Ghinoiu – ‘Srbtori si obiceiuri romanesti’, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Ghinoiu – ‘Obiceiuri populare de peste an’, Editura Fundatiei Culturale Romane,1997.
– Ion Talos – ‘Gandirea magico-religioas la romani’, Dictionar, Editura Enciclopedic,Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – ‘Ghidul Srbtorilor Romanesti’, Editura Humanitas, 1998.
– M. Sadoveanu – ‘Nopti de sanzaiene. Pastele blajinilor’, Editura Minerva, ColectiaBiblioteca pentru toti, 1980.
– Narcisa Stiuc – ‘Srbtoarea noastr cea de toate zilele’, Editura Cartea de Buzunar,2006.
– ‘Proloagele de la Ohrida’, Editura Cartea Ortodox, 2005.
– Romulus Antonescu – ‘Dictionar de simboluri si credinte traditionale romanesti’,Editie digital, 2009.
– Simion FIorea Marian – ‘Srbtorile la romani’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, 2001.
– Tudor Pamfile – ‘Srbtorile la romani’, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997.
