Sf. Nicolae, pe lng numeroase griji si atributii pe care le are, ncheie si ciclul celor trei zile de srbtoare consacrate bubatului. Sfntul Nicolae este, de sute de ani, unul dintre cei mai iubiti si mai cinstiti sfinti. Ca protector ndrgit al copiilor, este primul mos, darnic sau justitiar, crora le aduce acestora cadouri odat cu sosirea iernii.
Sf. Nicolae, Sfnt-Nicoar, Sf. Ierarh Nicolae ofer ajutor pentru vduve, pe unele locuri si al tlharilor, orfani si fetele srace la mritat, este stpnul apelor si salveaz de la nec corbierii, apar soldatii pe timp de rzboi, motiv pentru care este invocat n timpul luptelor, este cinstit att pentru boli, ct si pentru lovituri, precum si, evident, pentru sprijin acordat n cele mai diverse situatii. El nu a dorit s ajung arhiepiscop, nici s-i fie recunoscute faptele bune si minunile nfptuite din timpul vietii, nici s cstige atta popularitate, devenind, pentru multi, Sfntul care pune daruri n ghetute! Oamenii l iubesc si i se nchin, l roag s le ocroteasc vietile si gospodriile. Si, pentru c Sfntul ocup un loc important n viata lor, mirenii fac praznice, i cnt colinde si spun povesti despre el, n care Sfntul rmne asa cum l stim cu totii: grabnic ajuttor si fctor de minuni. Sfntul Ierarh Nicolae s-a nscut n jurul anului 280, nu se cunoaste data exact, n orasul Patara Lichiei, din vestita provincie Licia a Asiei Mici, din partea asiatic a Turciei de azi. A trecut la cele trecut la cele vesnice in jurul anului 345, n localitatea Mira, astzi Kocademre, Turcia, n jurul anului 342. Traditia crestin povesteste c printii si erau foarte credinciosi, dar nu aveau copii. ntr-un trziu, dup multe rugciuni, Dumnezeu le-a ndeplinit dorinta si le-a dat un biat, pe care l-au botezat Nicolae, nume care nseamn nvingtorul poporului. Se mai spune c la prima scald, desi abia nscut, s-a ridicat n picioare n albie si a stat trei ore asa, ceea ce a fost interpretat ca un semn de viitoare sfintenie. Apoi a refuzat s sug miercurea si vinerea nainte de a se ncheia rugciunile zilei. Acest obicei de a posti l-a pstrat toat viata. Se stie c nc din copilrie, printii si l-au nvtat cele de trebuint unui crestin: s se roage si s caute s fac milostenie si fapte bune. A nvtat filosofie, teologie si s tlcuiasc Sfnta Scriptur, dup cum obisnuiau crestinii din vremea sa. Petrecea mult timp cu clugrii si participa zilnic la slujbe. Pe msur ce crestea, se arta din ce n ce mai atras de studiul Sfintei Scripturi. Unchiul su, cruia i purta numele si despre care se spune c era episcop ori staretul unei mnstiri din apropiere, i-a ndemnat pe printi s-l lase s-i slujeasc Domnului. Printii au fost de acord si Nicolae a intrat n viata monahal. Cnd s-a fcut mare, a fost sfintit preot de ctre unchiul su. Apoi printii si au murit n timpul unei epidemii de cium. Nicolae a folosit averea mostenit de la printi ajutndu-i pe nevoiasi. La scurt vreme dup aceast ntmplare, Sfntul Nicolae a vrut s viziteze Tara Sfnt. A plecat cu o corabie. I-a prins o furtun puternic, dar Sfntul si ceilalti cltori s-au rugat si furtuna s-a potolit. Unul dintre marinari de pe catarg ar fi alunecat si a rmas fr suflare pe punte. De mila lui si pentru suferinta celorlalti marinari, care si plngeau prietenul, Sfntul Nicolae s-a rugat si Domnul l-a nviat. De atunci se spune c a devenit Sfntul Nicolae aprtor al celor aflati n primejdii pe mare, cci de nenumrate ori a venit n ajutorul celor n primejdie s se nece. La ntoarcerea din Tara Sfnt, a vrut s se retrag la mnstire, dar un glas de sus i-a poruncit s se ntoarc ntre oameni. Din smerenie, a prsit Patara, unde l iubeau toti pentru viata sa sfnt, si s-a dus s triasc, srac si necunoscut, n cetatea Mira, localitate care se numeste astzi Demre, situat la 50 de kilometri de Patara. ntr-o zi s-a dus la slujb si, ca de obicei, a intrat primul n biseric. Acolo astepta episcopul locului, nstiintat de Domnul c primul om care va intra n biseric este alesul Su, pe care l cheam Nicolae. Tocmai murise arhiepiscopul si oamenii se rugau s primeasc un nou printe cu viat sfnt care s-i pstoreasc. Plin de smerenie, Nicolae nu a vrut s primeasc a fi numit arhiepiscop, dar se spune c i S-a artat Domnul Hristos cu Maica Sa si, ntelegnd c aceasta e vointa lor, a acceptat. Ajuns arhiepiscop, Sfntul Nicolae se ngrijea si de sufletele, dar si de trupurile celor pe care i pstorea. Stia c, din cauza srciei si a nevoilor, oamenii slabi pot s pctuiasc, punndu-si sufletele n primejdie. Se spune c ntr-un oras tria un om foarte srac, care avea trei fete cuminti si frumoase. Pentru c nu mai avea ce s le dea de mncare, nici zestre, ca s le cstoreasc, s-a gndit s le pun pe fete s-si cstige pinea. Aceasta nsemna s le vnd ca sclave sau s ajung prostituate. Dar Sfntul Nicolae, nstiintat de Domnul, s-a dus ntr-o noapte si a aruncat pe fereastra omului o pung cu bani. Mult s-a mai minunat omul si, cu banii primiti, a reusit s-si cstoreasc fiica mai mare. Sfntul Nicolae l-a mai ajutat de dou ori, pentru celelalte fete, tot pe furis. Dar a treia oar a fost prins de tatl fetelor, care sttea la pnd, noapte de noapte, pentru a afla cine este binefctorul su. Omul i-a czut la picioare si i-a multumit cu lacrimi n ochi, dar Sfntul l-a ndemnat s nu mai spun la nimeni. Totusi, povestea despre mila Sfntului s-a rspndit si locuitorii care primeau un ajutor neasteptat i multumeau Arhiepiscopului Nicolae! Se mai povesteste c Sfntul ar aruncat punga cu bani pe fereastr si ea a nimerit ntr-un ciorap pus la uscat lng foc. Altii spun c ar fi fost o gheat. Se crede c asa a aprut obiceiul de a pregti ghetele sau ciorpeii n ajunul srbtorii Sfntului Nicolae, n speranta de a primi un dar de la Mosul care nu li se arat niciodat! Dar cti dintre cei mici uit s-si lustruiasc ghetele n ajunul praznicului Sfntului Nicolae? n noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune c Mos Nicolae vine la geamuri si priveste la copiii care dorm si sunt cuminti. Dimineat, ei gsesc n ghetute bomboane, prjituri, mere si nuci. Mai veche este ns traditia pedepsirii copiilor lenesi si neascult tori cu nuielusa de mr lsat n ncltrile lor. Crengutele se pun n ap, pentru a nflori pn la Nasterea Domnului, ocazie cu care se prognozeaz si rodul livezilor pentru anul viitor, dar si c sfntul a mijlocit pentru iertarea celui cruia ia dat crenguta flori albe. Tot cu aceste crengute de mr nflorite se face si vestita sorcov cu care copiii pornesc la colindat. Ziua de 6 decembrie ncheie astfel ciclul de srbtori si practici magice, dedicate n special lupilor si spiritelor mortilor-strigoi, nceput la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamn, Filipul cel Schiop, Vovidenia, Lsatul Secului de Crciun, Noaptea Strigoilor si Suntandrei) si ncheiat la nceputul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mos Andrei), specific unui strvechi nceput de an autohton, Anul Nou dacic. n unele zone, fetele de mritat se adun n ajunul srbtorii de Mos Nicolae la casa uneia dintre fete si fac plcinte, iar pe la 9 seara flcii se prezint la casa fetelor de mritat unde se continu petrecerea nceput de Sf. Andrei la pzitul usturoiului. Puterile destul de mari ale mosului, dup Sf. Dumitru, nc un tnr cavaler, alturi de Sf. Gheorghe, Sf. Toader, Sf. Andrei si Sf. Ion, Sf. Nicolae este, poate, primul sfnt btrn, asociat anului naintat n vrst ce ofer numeroase indicii asupra naturii cosmice a divinittii: patron al iernii, gardian al soarelui n jumtatea septentrional a anului, este un sadea Geril, care aduce zpad si gheat la nceput de iarn, cnd si scutur Sf. Neculai barba lui cea alb, aluzie la prima zpad care cade la nceputul iernii, el pzeste Soarele care ncearc s se strecoare pe lng el spre trmurile de miaznoapte pentru a lsa lumea fr lumin si cldur, este iscoada lui Dumnezeu pe lng Drac. n noptile marilor srbtori, cnd se deschide cerul pentru o clip, oamenii pot s-l vad stnd la Masa mprteasc n dreapta lui Dumnezeu. Tot n popor se spune c Sfntul Ion si face aparitia pe un cal negru, pentru a ntoarce iarna. Bisericile ridicate n cinstea lui pretutindeni n Europa si povestile despre minunile numeroase fcute de el sunt o dovad vie a ajutorului pe care Sfntul Nicolae l-a dat celor srmani si celor aflati n primejdie, dar si a dragostei si evlaviei pe care i-o poart crestinii de pretutindeni. Peste 811.000 de romni si srbtoresc onomastica de Sfntul Nicolae. Din totalul persoanelor care poarta aceste nume, aproape 540.000 sunt brbati (Nicolae, Neculai, Nicusor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoar) iar aproximativ 280.000 sunt femei Nicoleta, Niculina, Neculita, Nicolina, Nicola. Dintre aceste prenume, cel mai rspndit este Nicolae/ Nicolaie, apartinnd unui numr de 353.415 brbati, urmat de Nicoleta, prenumele a 191.030 de femei. La multi ani tuturor celor ce poart numele de Nicolae si derivatelor!
* Dan Horgan
Bibliografie
– Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001. – Cornel Dan Niculae – Leacuri si remedii magice din Carpati. Magia si fiintele fantastice din arhaicul romnesc, Editura Electra, 2011. – Dimitrie Cantemir – Descrierea Moldovei, Editura Litera, Chisinu, 1998. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – Zile si mituri. Calendarul tranului romn 2000, Ed. Fundatiei PRO, Buc., 1999. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Ed. Enciclopedic, Buc., 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998. – Mircea Eliade – De la Zalmoxe la Ghinghis-Han, Editura Humanitas, 1995. – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II, Ed. Cartea de Buzunar, 2006. – Proloagele de la Ohrida, Editura Cartea Ortodox, 2005. – Romulus Vulcnescu – Mitologie Romn, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura aGrai si Suflet – Cultur National, 2001. – Tudor Pamfile – Mitologia romn, Editura ALL, Bucuresti, 1997. – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
