n calendarul crestin, dar si n cel popular, Postul Crciunului nsumeaz 40 de zile, marcate de o serie de interdictii alimentare si fizice. Ca n fiecare post de peste an (Paste – Snpetru – Suntmrie), se ncepea cu rnduial de purificare ce favoriza spiritual fiecare persoan n vederea respectrii cu severitate a postului, pn la Crciun. Prima etap a postului este dens, cu srbtori importante: Martinii de Toamn, Filipii, Vovidenia, Noaptea Strigoilor (Halloween-ul romnesc de Sf. Andrei), Sf. Nicoar (Sf. Nicolae) formeaz, n perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de nnoire a timpului, ce consemna obiceiuri si datini specifice cu trimiteri la un timp arhaic, probabil Anul Nou dacic. Pentru ca bucuria srbtorii s nu fie umbrit de post, Biserica a rnduit ca pe 21 noiembrie s fie dezlegare la peste.
Srbtoarea Intrrii Maicii Domnului in Biseric este srbtorit in fiecare an, pe 21 noiembrie, cunoscut in popor sub denumirea de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, denumire intalnit in Moldova, Muntenia si Oltenia. Numele de Vovidenie provine din slavon si inseamn ‘ceea ce se face vzut’. Srbtoarea corespunde in Calendarul popular cu celebrarea unei nprasnice divinitti a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare. Este srbtoarea celebrat atat de crestinii ortodocsi, cat si romano-catolici, an de an, pe 21 noiembrie. Traditia Bisericii ne spune c, atunci cand ingerul Gavriil i-a zis Anei c pantecul ei va rodi, ea a exclamat cu bucurie: ‘Dac voi naste prunc, biat sau fat, il voi drui lui Dumnezeu spre a-L sluji toate zilele vietii sale!’ Astfel, dup ce Maria a implinit trei ani, printii au dus-o in templu, incredintand-o preotilor. Apoi a asezat-o pe a treia treapt a altarului si copila a uitat de printii ei, care s-au intors acas uimiti si multumiti c Maria nu a privit inapoi. Astfel, Fecioara a rmas in Templul Domnului timp de doisprezece ani, ca una care, inc inainte de zmislire, fusese hrzit Domnului de ctre printii ei, pan la apropierea vestirii c in pantecul ei se zmisleste Fiul lui Dumnezeu. Ziua in care se prznuieste Intrarea Maicii Domnului in Biseric este cea mai nou srbtoare dedicat Fecioarei Maria, inscris in calendar din secolul VI, dup ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia lui Iustinian, o biseric numit ‘Sfanta Maria cea Nou’. Arhiereul Zaharia, cel ce avea s devin tatl lui Ioan naintemergtorul si Boteztorul Domnului, a intampinat Fecioara si a purtat-o prin cele mai tainice lcasuri ale Templului, binecuvantand-o: ‘Domnul a preamrit pe veci numele tu. La sfarsitul veacurilor, El isi va arta prin tine rscumprarea fiilor lui Israel’. De Ovidenie se intalneste iarna cu vara, cele dou anotimpuri antagonice cand iarna intr in var si este ziua in care incepe iarna. Dup unii, acum este celebrat cel mai mare dintre Filipi, Filip cel schiop. n credinta popular se spune c el era cel mai mare dintre cei trei frati si care rmanea mereu in urma celorlalti. Din pricina asta, era srbtorit ultimul, la 21 noiembrie, de Vovidenii. Acesta era cel mai asupritor fat de animalele slbatice, mai cu osebire de lupi, ucigandu-i fr mil, fiind un bun vantor. ntr-o zi, cainii (care de fapt in traditia popular erau lupi in toat regula) Sampetrului se planser sfantului de acest groaznic tiran si cer a li se face dreptate. Si asa, intr-o noapte, pogorandu-se sfantul din cer in mijlocul unei mari si lungi pustii, au inceput a intreba pe lupii adunati ca frunza si ca iarba ce doresc. Ei rspunser c un om cu numele de Filip cel Schiop a omorat fr motiv pe multi dintre semenii lor si cer rzbunare. Mai cer a-i orandui pe fiecare ce trebuie s mnance, si asa a inceput sfantul a le ursi, ca unul o capr, altul un bou, altul un miel si isprvindu-i pe toti, fiind hmesiti de foame. Si in momentul cand trebuia ca sfantul s se inalte la cer, iar lighioanele a pleca dup prad, iac spre mirarea tuturor vede un lup schiop de-abia venind. l intreb sfantul c de ce schiopteaz si n-a venit la timp, iar el rspunde c a fost lovit de Filip Schiopul si de-abia a scpat intr-o vizuin. ‘Bine’, a grit sfantul Petru, si ii spune c, deoarece lui nu are ce-i mai da c prad, ii va da chiar pe Filip Schiopul, cel care l-a lovit, spre a-l manca. Mare si grozav multumire fu pe toate lighioanele! Toate bune, sfantul se inalt la cer, lupii pleac dup prad, ins lupul cel schiop era tare trist: cum o s poat manca el pe spaima lor?! L-a pandit lupul cel schiop pe Filip pan cand, intr-o zi, l-a gsit culcat la umbra unui copac si spune legenda popular l-ar fi mancat din patru inghitituri. Vovidenie este o srbtoare a luminii, care sparge intunericul iernii, al mortii, un ‘prag de iarn’ care anticipeaz ‘capul de iarn’, reper hibernal la 30 noiembrie, de Suntandrei. Srbtoarea paralel e consacrat, evident, tot lupului. n folclorul religios romanesc se spune c, de Obrejenie ca si la Crciun, se deschid cerurile iar animalele incep s vorbeasc. n aceast zi se priveghea la lumina unei lumanri cat un stat de om, modelat sub forma de toiag sau melc, o strachin cu ap de leac si colcel, mai ales pentru copiii morti nebotezati, inecatii, mortii fr lumanare la cptai, cei morti in intuneric. n zona Moldovei se impart pomeni cu plcint cu bostan si lumanare alb. Lumanarea alb simbolizeaz puritatea Maicii Domnului. Se spune c aceste lumanri nu se vor stinge niciodat pe lumea cealalt. Este bine ca lumanrile si focul s ard toat noaptea. Apa privegheat din strachin era de mare ajutor pentru ochi, sntatea trupului si impotriva ruttii omenesti. Tema central a legendelor mitologice consacrate acestei zile fiind vzul, vederea, prima aparitie, prima vedere – viziune – a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide, atrage dup sine numeroase practici magice apotropaice pentru a avea o bun vedere. n acest scop, unii oameni sfintesc in aceast zi cate un fuior, cu ajutorul cruia la nevoie se sterg pe ochi, cu ap. Simbolurile luminii sunt candela, lumanarea, soarele, focul. Se spune c in noaptea spre Vovidenie frumusetile cerului si flcrile albastre ale banilor ingropati sunt vzute numai de cei prea curati la suflet, cum ar fi ciobanii care nu au vzut la ochi femeie. Tot acum incep s vad si descanttoarele satului, care incep s- si acumuleze putere demonic. Prin intermediul unui mare numr de practici magice specifice, se fceau farmece, descantece, si se afla ursitul. n noaptea de Ovidenie, fetele merg la fantana din mijlocul satului si, la cantatul cocosului, aprindeau o lumanare neaprat alb si o puneau pe margine; lumina ce se reflecta in ap ii arta ursitul. Seara e bun si pentru previziuni meteorologice. Dac in noaptea de Vovidenie cerul este instelat si senin, anul care vine va fi secetos, iar dac-i moin (nu ger sau promoroac) anul va fi bun. Dac in aceast zi va fi senin, soare, atunci vara va fi secetoas, de va fi nor si liniste, peste an vor fi epidemii. Dac in aceast zi va fi senin, soare, atunci vara va fi secetoas; de va fi nor si liniste, peste an vor fi epidemii. Dac se intampl s ning la Ovedenie, va fi iarn grea. Cum va fi vremea in ziua de Ovidenie, asa va fi toat iarna. n calendarul popular se credea c in aceast noapte strigoii circulau fr opreliste, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile usilor, cuptorul, vatra si icoana de vatr, care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protectia vitelor impotriva animalelor slbatice se interzicea orice activitate legat de prelucrarea lanii si pieilor de animale. Femeile lucreaz doar pan la amiaz, de team s nu piar sporul in cas pentru anul care vine. De la Ovidenie pan la Sangiorz, femeilor nu le mai este ingduit s bat rufele la splat cu maiul, cci Maica Domnului nu-i mai poate scoate pe inecati cu volocul ce-l face din fuiorul de la Boboteaz; cand bat femeile cu maiul, cei inecati mai afund cad. Tot in ziua de Vovidenie, copiii pun in vase cu ap crengi de mr. Tinute la lumin si cldur, ele inmuguresc si infloresc, fiind folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. n colindele romanesti se cant, in plin iarn, despre florile dalbe, flori de mr, sau despre mrut, mrgritar. Ne intrebm ce mr ar putea face in decembrie flori dalbe? De ce tocmai mr, de ce tocmai flori? Pentru c btranii nostri stiau de la btranii lor ca acea joard a Sfantului Nicolae trebuie s fie una de mr, iar dac aceasta va inflori pan de Nasterea Domnului, inseamn c sfantul a mijlocit pentru iertarea celui cruia i-a druit crenguta cu flori dalbe. n aceast zi, btranele luau din livad o creang cu 7 prune, una cu 7 mere si una cu 7 alune, pe care le pstrau in cmar, cci se credea c sunt bune de friguri in tot anul. n aceast zi in popor se spune c s-a fcut lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagovestenie.
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – ‘Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea’, Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Arthur Gorovei – ‘Credinti si superstitii ale poporului roman’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, Bucuresti, 1995.
– Antoaneta Olteanu – ‘Calendarele poporului roman’, Editura Paideia, 2001.
– Elena Niculita Voronca – ‘Datinile si credintele poporului roman’, Editura Polirom, Iasi, 1998.
– Gh. F. Ciausanu – ‘Superstitiile poporului roman’, Editura Saeculum Bucuresti, 2005.
– Ion Ghinoiu – ‘Srbtori si obiceiuri romanesti’, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Ghinoiu – ‘Obiceiuri populare de peste an’, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997.
– Ion Talos – ‘Gandirea magico-religioas la romani’, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – ‘Ghidul Srbtorilor Romanesti’, Editura Humanitas, 1998.
– Narcisa Stiuc – ‘Srbtoarea noastr cea de toate zilele’, Editura Cartea de Buzunar, 2006.
– Simion FIorea Marian – ‘Srbtorile la romani’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, 2001.
– Tudor Pamfile – ‘Srbtorile la romani’, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997.
– ‘Vietile Sfintilor’, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
