Pe 8 noiembrie, credinciosii srbtoresc ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Cei doi mari arhangheli purttori de sabie ca simbol al biruintei sunt, potrivit credintei ortodoxe, conductorii cetelor de ngeri si cluzele sufletelor n drumul lor spre Rai. Ei sunt o prezent puternic n cele trei mari religii: crestinism, iudaism si islamism.
Serbarea Sfintilor ngeri in cultul divin ortodox este foarte veche, datand ca srbtoare generalizat inc din secolele IV-V, avand pentru crestini trei semnificatii deosebite: Dumnezeu si-a trimis mesagerii Si s ne ocroteasc, s ne ajute si s ne aduc vestile bune si binecuvantarea Lui. Dac la inceput a fost la inceput doar o prznuire a Sfantului Arhanghel Mihail, mai tarziu, a fost cinstit impreun cu el si Sfantul Arhanghel Gavriil, ca in cele din urm s devin o zi de cinstire a tuturor cetelor ceresti. Sfintii Arhangheli sunt in numr de sapte: Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil si Varahil, ins cei mai cunoscuti sunt Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. n calendarul popular, soborul Sfintilor Mihail si Gavril se serbeaz trei zile, in 8, 9 si 10 noiembrie prin valenta psihopomp pe care le dezvolt Sf. Mihail. Prima zi se numeste capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului. Acum este trimis pe lumea cealalt vara, iar sfantul incepe s sloboad, treptat, gerul iernii. Zilele de 9 si 10 noiembrie sunt numite Filipii de Toamn si se tin si pentru a fi feriti de lupi. n ceea ce priveste vremea, 8 noiembrie este zi de hotar intre toamn si iarn. Acum, iarna este slobozit putin cate putin, si nu dintr-o dat. Traditia popular spune c intre srbtoarea Arhanghelilor si Crciun trebuie s existe trei-patru zile senine si clduroase, luminoase, numite ‘vara iernii’, ‘Vara Arhanghelilor’, ce tine doar o zi. n folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mult mai venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poart, uneori, cheile raiului, este un infocat lupttor impotriva diavolului si vegheaz la capul bolnavilor. Atunci cand viata unui om este in cumpn, Arhanghelul Mihail isi face aparitia lang patul celui suferind si se aseaz la picioarele lui daca omul este menit s triasc sau la capul lui daca ii este sortit s moar. Misiunea Sfantului nu se incheie ins aici. Daca omul isi d ultima suflare, Mihail st la dreapta lui, iar diavolul, la stanga acestuia, gata sa-i sterpeleasc sufletul. Arhanghelul ii reteaz muribundului capul cu sabia, iar sangele se rspandeste peste tot, motiv pentru care, dup un deces, se curt si se vruieste camera in care si-a dat sufletul un om si se spal tot ce a fost in ea. Arhanghelii in viziunea popular sunt conductorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sbii, ca simbol al biruintei si sunt cluze ale sufletelor in drumul acestora spre rai, intotdeauna prezente in viata oamenilor, veghind din ceruri si, mai ales, de pe pmant, asupra muritorilor, arzandu-le pcatele acumulate de patimile omenesti si avand grij ca sufletele lor s fie curtate de greseal cu prilejul posturilor si ruganduse la Dumnezeu pentru ei. Odinioar, cand aveau loc eclipse, se credea c astrele ceresti sunt furate de draci. Mihail era perceput drept eliberatorul Lunii si al Soarelui, cel care restituia lumii astrii si vitali. Tot Mihail este cel care o impiedica pe Mama-reaua, sotia lui Scaraotchi, s elibereze gerul si frigul pe pmant. De multe ori il intalnim alturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tun si trsneste, sau oranduieste singur grindin, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemntor Sfantului Haralambie. Arhanghelul Mihail, este personificarea binelui si aprtorul credintei, ca si un tmduitor de origine divin. Adversar al rului, a devenit in timp patronul lupttorilor in numele credintei, al vindectorilor si al salvatorilor de vieti. Adanc infipt, atat in credinta popular, cat si in cea cult, este obiectul cultului a sute de milioane de oameni din lumea intreag, avand dedicate printre cele mai numeroase biserici si lcasuri de cult. Biserica ortodox a randuit ca acestia s fie pictati pe dou dintre usile Sfantului Altar. Unul cu crini in man, semn al bunei vestiri, iar cellalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost randuit la poarta Edenului. n popor se spune c fiecare om are cate un inger pzitor. n Evul Mediu, crestinii il vedeau pe Sfantul Mihail ca simbolul militantilor bisericii si ca patronul sfant al soldatilor, fiind numit in liturghie ‘Printul armatei ceresti pe care tramul ingerilor il onoreaz’. Sfantul Mihail a fost de-a lungul timpului si un subiect favorit in art, concurat doar de imaginea ingerului Gabriel. Este adesea inftisat ca fiind un inger puternic, impozant, invesmantat intr-o magnific armura alb, inarmat cu sabie, scut sau lance. Adesea poate fi vzut in operele de art, ca Sfantul Gheorghe, luptandu-se cu un balaur cu sapte capete, sau peste cadavrul unui diavol, care adesea este chiar Satan intr-o btlie ce are loc in Rai. Sfantul Arhanghel Mihail este ingerul drepttii, ceea ce inseamn c el iubeste si ocroteste pe cei ce sunt iubitori de dreptate si fctori de dreptate. O prim confruntare cu rul a avut loc odat cu cderea ingerilor din paradis ctre beznele neptrunse ale iadului. Dup ce dracii au czut din ceruri vreme de trei zile, Arhanghelul Mihail si-a inltat mana dreapt si a blagoslovit ca fiecare diavol s rman in locul unde a fost surprins de blagoslovire. n acest fel, dracii au fost hrziti locurilor unde se aflau atunci, in hurile pmantului, pe pmant, in ape sau in vzduh. Lupta arhanghelului cu fortele intunecate este hrzit a dura pan la sfarsitul lumii, cand va suna din trambit pentru a scoate mortii din morminte si va duce btlia decisiv cu diavolul. Arhanghelul se spune c nu st in Rai decat in Vinerea Mare si de Pasti, in restul timpului fiind in misiune pe pmant. ngerul Mihail este desemnat in Cartea lui Enoh ca ‘Printul lui Israel’. El este ingerul intelegerii si al milei, care l-a invtat pe Enoh misterele clementei si justitiei. De asemenea este considerat a fi ingerul care l-a instruit pe Moise pe Muntele Sinai si probabil el este cel care ia dat acestuia Tablele Legii. n Noul Testament, Mihail isi disput cu Satan corpul neinsufletit al lui Moise. Sfantul Arhanghel Mihail, Aprtorul Credintei, este cel mai invocat in slujbele bisericesti pentru a pzi de rzboi, precum si a obtine biruinta in cazul unei lupte. Sfantul Arhanghel Gavriil inseamn in limba ebraic, ‘brbat-Dumnezeu’. Numele su contine concentrat vestea c Dumnezeu se va face brbat, c va asuma firea omeneasc. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim si Anei, c o vor avea pe Maria, desi erau btrani. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria c il va naste pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintai numele lui Isus Hristos si l-a instiintat pe Zaharia de nasterea fiului lui, nainte-mergtorului, Ioan Boteztorul, a vestit pstorilor c in Bethelem s-a nscut Mesia. Sfantul Gavriil ocroteste fecioarele, mamele si pruncii si duce rugciunile la Dumnezeu. Sfantul Arhanghel Gavriil este cel ce poart vestile bune de la Dumnezeu ctre omenire. El este ocrotitorul celor care, cu gand bun si cu buntate, se indreapt spre ceilalti, este ocrotitorul acelora care aduc vesti bune si a celor care sunt vestitori ai binelui in aceast lume. n zonele muntoase, in care Arhanghelii Mihail si Gavriil erau celebrati si ca patroni ai oilor, stpanii acestor animale fceau o turt mare din fain de porumb, numit ‘turta arietilor’ (arietii fiind berbecii desprtiti de oi), ce era considerat a fi purttoare de fecunditate. Aceasta turt se arunc in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odat cu slobozirea intre oi a berbecilor. Dac turt cdea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se c in primvar toate oile vor avea miei, iar dac turta cdea cu fata in jos era mare suprare. n sambta de dinaintea srbtorii Arhanghelilor Mihail si Gavriil se fac praznice pentru sufletul mortilor, ziua numindu-se ‘Mosii de Arhangheli’. Atunci, se aprind lumanri, care vor fi ‘lumina de veci’ in lumea de dincolo atat pentru oamenii in viat, cat si pentru cei dispruti fr lumanare sau in imprejurri nprasnice ca s aib asigurat lumin de veci, cluzitoare pe lumea cealalt. n unele zone ale trii s-a pstrat traditia ca in aceasta zi finii s isi viziteze nasii, druindu-le colaci. Este ‘Vara Arhanghelilor’, care tine o zi. Pe lang aceasta, intre Arhangheli si Crciun este musai s mai fie dou-patru zile senine si clduroase, numite in popor si ‘vara iernii’ De ziua Arhanghelilor, nu se lucreaz, cei care nu se supun acestei interdictii urmand s aib parte de chin mare la vremea mortii. Oamenii trebuie s mearg la biseric, s aprind lumanri, s se roage pentru belsug si sntate si acea lumanare va lumina in veci pentru vii precum si pentru cei morti prin spanzurare, inec sau alte accidente groaznice. La multi ani, cu sntate si belsug tuturor ce poart aceste nume si derivatele lor!
Dan Horgan
Bibliografie:
Adrian Fochi – ‘Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea’, Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Antoaneta Olteanu – ‘Calendarele poporului roman’, Editura Paideia, 2001.
– Elena Niculita Voronca – ‘Datinile si credintele poporului roman’, Editura Polirom, Iasi, 1998.
– Ion Ghinoiu – ‘Obiceiuri populare de peste an’, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997.
– Ion Ghinoiu – ‘Srbtori si obiceiuri romanesti’, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Ghinoiu – ‘Zile si mituri. Calendarul tranului roman 2000’, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999.
– Ion Talos – ‘Gandirea magico-religioas la romani’, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – ‘Ghidul Srbtorilor Romanesti’, Editura Humanitas, 1998.
– Narcisa Stiuc – ‘Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II’, editura Cartea de Buzunar, 2006.
– Romulus Vulcnescu – ‘Mitologie Roman’, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985.
– Simion FIorea Marian – ‘Srbtorile la romani’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, 2001.
– Tudor Pamfile, ‘Mitologia roman’, Editura ALL, Bucuresti, 1997.
– ‘Vietile Sfintilor’, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
