Sfintii mprati Constantin si Elena este o srbtoare n calendarul bizantin folosit de Bisericile Ortodoxe, dar si de Bisericile Unite cu Roma, fixat pe data de 21 mai. Srbtoarea i evoc pe mpratul Constantin cel Mare si pe mama sa, Elena augusta, sfinti mprati care au fost socotiti ntocmai c apostolii.
329) a fost cstorit cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind mama mpratului Sfntului Constantin cel Mare. A fost o femeie deosebit de credincioas si cunoscut pentru piosenia ei. A nfptuit pelerinajul n Palestina si n provinciile rsritene, fiindu-i atribuite gsirea moastelor Sfintei Cruci a lui Hristos si aflarea rmsitelor celor trei magi. Se spune c n timp ce era n pelerinaj, a vzut niste oameni ce duceau un mort pe o colin unde erau 3 cruci. Acestia l apropiau de fiecare dintre ele. Ajungnd la ultima, cnd mortul a atins crucea, a nviat. Asa a fost descoperit crucea pe care a fost rstignit Hristos. mpratul Constantin – Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, fiul generalului Constantin Chlorus si al sotiei sale, Elena, s-a nscut la Naissus n jurul anului 274 si a decedat n mai 337, mai este cunoscut sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost mprat roman ntre 306 si 337, devenind conductor al ntregului Imperiu Roman dup nfrngerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Legenda spune c, n toamna anului 312, n ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zrit pe cer, n plin zi, o cruce strlucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscriptia: In hoc signo vinces (prin acest semn vei birui), iar pe timpul noptii i s-a artat n vis nsusi Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerndu-i s pun acest semn sfnt pe steagurile soldatilor si, urmnd s fie protector n focurile btliei. El pune crucea pe steagurile armatei sale si, cu numai 20.000 de soldati, i nvinge pe cei 150.000 ai lui Maxeutiu, care se neac n Tibru. Sfntul Constantin intr triumftor n Roma si n 313, mpreun cu Liciniu emite Edictul de la Milano, prin care se va pune capt persecutiilor, garantnd libertatea credintei si a cultului. Liciniu ns dezlntuie din nou prigoana si este nvins de Constantin la Chrysopolis, la 18 septembrie 324. Rmnnd singur la conducerea Imperiului Roman, Constantin declanseaz o serie de reforme sociale, administrative si juridice bazate pe principii crestine. Alturi de mama sa, ridic numeroase locasuri de cult si, la 11 mai 330, inaugureaz orasul Constantinopol, noua capital a Imperiului. mpratul Constantin i-a scutit pe clericii crestini de tribunalele civile, ngduindu-le n acelasi timp laicilor s-si supun conflictele arbitrajului episcopal; a scutit Biserica de dri, napoindu-i tot ceea ce i fusese confiscat si i-a acordat dreptul de a primi legate si donatii; le-a acordat ajutor episcopilor, sprijinindu- i n actul de construire a lcasurilor de cult si de ntretinere a clerului; a abrogat dispozitiile si legile contrare spiritului crestinismului; a ordonat restrictionarea luptelor de gladiatori si trimiterea condamnatilor la mine; a ordonat ngreunarea divorturilor, pedepsirea adulterului si a siluirii, a violului; a interzis aruncarea copiilor si vinderea lor, acordnd ajutoare printilor sraci; a luat msuri de protejare si ajutorare a sracilor, orfanilor, vduvelor si bolnavilor. Prin legea dat n anul 321, Constantin a generalizat repausul duminical n tot Imperiul Roman. Din anul 317, n Imperiul Roman, monedele au avut inscriptionat pe ele monograma crestin. mpratul Constantin, cunoscnd puterea lui Hristos, cel ce s-a rstignit pe cruce, a crezut n Hristos adevratul Dumnezeu. Supunndu-se vointei lui Dumnezeu, a zidit n Vizantia o cetate mare si slvit, a nfrumusetato cu toate podoabele si a numit-o dup numele su, Constantinopol. Apoi a mutat acolo scaunul su de la Roma cea veche, poruncind ca acea cetate s se numeasc Roma cea nou, ncredint nd-o aprrii lui Dumnezeu si a Prea Curatei Maicii Lui. Particip n anul 325 la Sinodul I Ecumenic de la Niceea si este botezat mpreun cu maic-sa, Elena cea vrednic de laud, de episcopul de Nicomidia n anul 337, la 21 mai. mpratul Constantin este ngropat n Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol alturi de mama sa. n calendarul popular, srbtoarea Sfintilor Constantin si Elena este o srbtoare a psrilor de pdure, numit Constantin Graur sau Constantinul Puilor. n traditia popular se spune c vara ncepe la Sf. Constantin si Elena. Totodat este limita calendaristic pentru semnatul porumbului, al ovzului si meiului. n popor se spune c tot ce se seamn dup aceast zi, se usuc. n ziua de 21 mai, la pomenirea Sfintilor mprati Constantin si Elena, n calendarul popular ntlnim o srbtoare adresat psrilor de pdure, numit Constandinu Puilor. Traditia spune c n aceast zi psrile de pdure si nvat puii s zboare. Srbtoarea se tine ca s nu mnnce uliul psrile din curte. Tinnd seama c o nou generatie ameninta recoltele, era interzis s se munceasc n aceast zi. Cine lucreaz n aceast zi, se spune c i se usuc bucatele pe cmp. Prin odihna de la muncile se prentmpin distrugerea holdelor si a strugurilor de ctre psrile cerului. Este ziua n care pstorii hotrsc cine le va fi baci, unde se vor face stnele si pe cine vor angaja s le pzeasc pe timpul psunatului. Totodat se msoar si se nseamn pe rboj laptele de la oile fiecruia. Pentru aprarea de fortele malefice, tranii se adun n jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute si oile pentru a fi ferite de rele, pe timpul ct vor sta singure la stn. Tot acum femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tmie si stropesc cu agheasm. Un sincer LA MULTI ANI tuturor ce-si serbeaz ziua numelui!
* Dan Horgan
Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995. – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998. – Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului romn, Editura Saeculum Bucuresti, 2005. – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, Editura Cartea de Buzunar, 2006. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura aGrai si Suflet – Cultur National, 2001. – Tudor Pamfile, Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997. – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
