Duminica Floriilor, denumit Duminica Patimilor sau Floriile, fr dat exact, ziua tuturor florilor, este una dintre cele mai frumoase, mai mari si totodat mai asteptate srbtori crestine ale Postului Pascal. Srbtoarea, astzi crestin, poart cu sine sincretismul vechilor festivitti romane dedicate zeitei Flora, cea care aducea primvara si druia oamenilor mierea, mpreun cu toate semintele florilor. nflorirea lor e lucrarea tainicei iubiri dintre ap, consacrat simbol feminin, si foc, principiu masculin reprezentat de razele Soarelui.
Cu ziua de Florii incepe ultima sptman a Postului Pastilor in care crestinii se pregtesc s intampine marea srbtoare a nvierii lui Iisus. Duminica Patimilor reprezint florile virtutilor adunate in timpul postului’ lumina rugciunii, smerenia postirii, buntatea inimii milostive si darnice, curtenia mintii dobandit prin pocint. La curtile domnesti din Trile Romane, Floriile se prznuiau cu mult insemntate unde tuturor demnitarii prezenti li se imprteau fclii aprinse exact ca in ziua de Paste. Duminica Floriilor, este o srbtoare ce simbolizeaz dorinta tuturor de a avea o viat la fel de usoar, frumoas precum florile, iar crengutele de salcie sfintite la Florii s ne fereasc pe noi si intreg habitat de necazuri si de primejdii. Intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pmanteasc in care a acceptat s fie aclamat ca mprat smerit, implinind o proorocire din Vechiul Testament. Cu ramuri de fenic si mslin in maini l-a intampinat poporul pe Iisus strigand: Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului!’. Duminica Floriilor este precedat de sambta lui Lazr, zi in care Biserica pomeneste minunea invierii din morti a lui Lazr svarsit de ctre Domnul Iisus Hristos. Pe Muntele Mslinilor a rostit Mantuitorul Cuvantarea despre viata vesnic si a petrecut ultimele nopti de dinaintea mortii Sale. Tot aici, la poalele muntelui, in Grdina Ghetsimani, a fost locul de liniste si rugciune pentru Iisus si ucenicii Si dup Cina cea de Tain. Tot de pe Muntele Mslinilor a avut loc nltarea la Cer a Domnului. Srbtoarea este expresia unei lumi mitice de dinaintea istoriei, civilizatiei, legilor si a obiceiurilor. Este purttoare de sperant, ce tinde spre eternitate. Srbtoarea este uniunea periodic dintre om si fortele divine, ce exprim proportia sacr a existentei si asigur o vesnic intoarcere, intr-un trecut mitic. Biserica ortodox celebreaz de Florii’ intrarea Mantuitorului in Ierusalim iar in amintirea acestui moment in aceast zi se aduc la biseric ramuri de salcie spre a fi sfintite, transferandu-li-se astfel proprietti apotropaice si purificare valabile pe durata intregului an. Substitut fitomorf al zeitei Flora si totodat al ramurilor verzi cu care a fost primit Iisus in Ierusalim, salcia devine unul dintre principalele elemente vegetale investite cu sacralitate. Ramurile de la Florii sunt considerate simboluri ale fertilittii si vegetatiei de primvar pentru c din aceast zi pomii si florile incep a inmuguri si a inflori. Traditia spune c Maica Domnului, vrand s vad pe Hristos rstignit, a avut in cale o ap. S-a rugat de toate plantele s o treac, dar nici una n-a voit, numai salcia a intins o creang formand un pod pentru a-i inlesni trecerea peste ap. Maica Domnului a binecuvantat-o, s fie dus la biseric, s fie slujit de ctre preoti si s fie utilizat de ctre secertori pe post de cingtori contra durerilor de mijloc la seceratul graului. Dup sfintirea ramurilor de salcie se impletesc coronite si salbe ce se aseaz la loc de cinste la ferestre, in cas la icoana Maicii Domnului si in locurile-prag’ din gospodrie cu rol apotropaic contra vrjilor si deochiului sau pentru vindecarea de boli, pentru sporul semnturilor, al vitelor si al stupilor, dar poate fi pstrat ca talisman si ca plant de leac, de dragoste, de sperietur, de trsnet, furtun sau cutremur. n aceast zi crestinii se ingrijesc de suflet spovedindu-se si imprtsindu-se, ingrijind si de sufletele celor trecuti in nefiint fcand pomeni la biseric si ingrijind de morminte, ornandu-le cu ramuri inflorite de salcie. n credinta popular se spune despre cei ce se imprtsesc in Duminica Floriilor orice dorint gandit in momentul apropierii de preot, se va indeplini. n aceast zi se sdesc pomi pentru c acestia s se prind usor si s rodeasc; dac se atinge cu salcie sfintit un obiect sau un animal pregtit de vanzare, se imbulzesc cumprtorii la fel ca oamenii in ziua de Florii dup rmurele sfintite. Se mai spune c tot ce se gteste din peste in aceasta zi are puteri tmduitoare. De aceea, cine mnanc peste in Duminica Floriilor se va lecui de orice boal iar cine se va spla pe cap sau se va brbieri, va albi ca pomii. O alt denumire dat srbtorii de Florii este Nunta urzicilor’, pentru c, in aceast zi urzicile infloresc si nu mai sunt bune de mancat. Totodat florilor culese in aceast zi trebuie s li se cear iertare. La sate, gospodinele coc atatea paini sau plcinte din fin de grau cati membri are familia. Painile variaz ca form si mrime conform varstei fiecrui membru al familiei. Aceste copturi se impletesc cu mult grij iar pe deasupra se infrumuseteaz cu cununi si cruci, o reminiscent al cultului solar, ori alte figurine, tot din aluat, care mai apoi se dau de poman la sraci. n ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune sub un pr altoit pan a doua zi la rsritul soarelui, o oglinda, impreun cu o cmas curat de imbrcat la Florii. Dup aceast zi oglinda putand fi utilizat la farmecele de dragoste. Mugurii de salcie, mitisorii si busuioc sfintit se pun in scldtoarea fetelor mari. Fcand baie cu aceast ap vor avea pr frumos si vor fi plcute flcilor. Dup ce s-au splat, toarn aceast ap la rdcina unui pr, zicand: Cat de frumos e prul inflorit, asa de frumoas s fiu si eu; cum se uit oamenii la un pr inflorit, asa s se uite si la mine!’ Mitisorii de salcie, gospodinele, ii mai pun sub pern, in hrana pregtit, se ingroap in pmant sau se arunc in foc. Fumul mitisorilor arsi imprstie grindina, tunetul si fulgerul. Acum se scotea zestrea din case ptru a fi aerisit si in lumea satului… etalat ostentativ. De Florii se strang numai fete la o cas, isi depun inelele sau cerceii intr-o cldare cu ap iar fata a crei bijuterie era scoas de trei ori la rand, aceea devine goghie, adic surata mai mare a tuturor. A doua zi de Pasti fiecare fat se duce cu colaci la goghie si ea le aseaz la mas, mas pregtit cu contributia tuturor fetelor. Se consider c asa cum este timpul in ziua de Florii, asa va fi si la Pasti. Un sincer La multi ani !’ tuturor celor ce poart nume de flori !
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – ‘Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea’, Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Arthur Gorovei – ‘Credinti si superstitii ale poporului roman’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, Bucuresti, 1995.
– Antoaneta Olteanu – ‘Calendarele poporului roman’, Editura Paideia, 2001.
– Elena Niculita Voronca – ‘Datinile si credintele poporului roman’, Editura Polirom, Iasi, 1998.
– Gh. F. Ciausanu – ‘Superstitiile poporului roman’, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005.
– Ion Ghinoiu – ‘Srbtori si obiceiuri romanesti’, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Ghinoiu – ‘Obiceiuri populare de peste an’, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997.
– Ion Talos – ‘Gandirea magico-religioas la romani’, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – ‘Ghidul Srbtorilor Romanesti’, Editura Humanitas, 1998.
– Narcisa Stiuc – ‘Srbtoarea noastr cea de toate zilele’, Editura Cartea de Buzunar, 2006.
– Simion FIorea Marian – ‘Srbtorile la romani’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, 2001.
– Tudor Pamfile – ‘Srbtorile la romani’, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997.
– ‘Vietile Sfintilor’, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
