Ziua de 7 ianuarie, srbtorirea Sfntului Ion Boteztorul, mai este cunoscut si sub numele de „Sfnt- Ion”, naintemergtorul Domnului” sau Soborul Sfntului Prooroc Ioan Boteztorul” si marcheaz punctul final al srbtorilor de iarn, reprezentnd, totodat, si ncheierea oficial a sezonului rece deschis la Sfntul Nicolae, pe 6 decembrie. Este o lun de iarn autentic nu numai prin dificulttile ei, ci si prin cumularea de sacralitate cu srbtori importante ntr-un ciclu de treizeci de zile.
Sfantul Ioan Boteztorul, a fost cel mai mare om care s-a nscut pe pmant din femeie, dar cel mai mic in mprtia Cerurilor. El s-a nscut cu sase luni inaintea lui Iisus Hristos, in cetatea Orini. Printii Sf. Ioan Boteztorul au fost Zaharia si Elisaveta, rudenie a Fecioarei Maria. Elisaveta nu putea avea copii cci era neroditoare. n timp ce oficierii slujbei, lui Zaharia i s-a artat Arhanghelul Gavril, care il instiinteaz c nevasta sa, Elisaveta va avea un copil si inc din pantecele mamei sale se va umple de Duh Sfant. Arhanghelul ii mai spune c numele copilului su va fi Ioan. Pentru c nu a crezut spusele ingerului, Zaharia rmane mut pan la nasterea fiului su. Dup ce Elisaveta a nscut, Zaharia a spus c numele copilului va fi „Ioan’. La varsta de 30 de ani, Ioan Boteztorul a primit chemarea. Misiunea pe pmant a Sfantului Ioan a fost aceea de a pregti poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut poporului lui Israel. Mesajul pe care Sfantul Ioan il transmitea era „Pociti-v, c s-a apropiat imprtia cerurilor!. Evanghelistul Ioan reda mrturia Boteztorului: „Cel ce m-a trimis pe mine s botez cu ap, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorandu-Se si rmanand peste El, Acesta este Cel ce boteaz cu Duhul Sfant. Si am vzut si mrturisit c El este Fiul lui Dumnezeu . Sfantul Ioan a fost un model al smereniei, un indreptar pentru fiecare dintre noi spre a ne birui mandria si de a avea capacitatea de a ne jertfi pentru aproapele nostru, asa cum a fcut el pentru Iisus Hristos si cum singur mrturiseste c „Eu trebuie s m micsorez, iar El trebuie s creasc.’ n fiecare an, pe 7 ianuarie, srbtorim Soborul Sfantului Ioan Boteztorul. Biserica noastr crestin-ortodox i-a inchinat Sfantului Ioan Boteztorul mai multe date la care este prznuit si anume pe 23 septembrie se srbtoreste zmislirea lui. Nasterea Sfantului Ioan Boteztorul este srbtorit in fiecare an pe 24 iunie, tierea capului pe 29 august, prima si a doua aflare a capului sunt prznuite pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului pe 25 mai. Dup cum este obiceiul, Biserica a randuit ca dup unele mari srbtori ale Mantuitorului sau ale Maicii Domnului, in ziua care urmeaz praznicului s fie cinstit principalul personaj secundar al marii srbtori. Astfel, in ziua dup Botezul Domnului se face prznuire de sfantul Ioan Boteztorul si naintemergtorul Domnului, cel mai mare dintre profeti, glasul care strig in pustie „Gtiti calea Domnului, drepte faceti crrile Lui !’, turtureaua pustiei care a bine-vestit primvara harului, fclia Luminii dumnezeiesti, rsritul ce a vestit pe Soarele Drepttii, ca un inger pmantesc si om ceresc, care st la granita dintre cer si pmant si uneste Vechiul si Noul Testament. Trimis de Dumnezeu in desert s anunte vestea cea bun a venirii lui Mesia Hristosul, si s pregteasc calea lui Iisus, Ioan isi implineste misiunea botezand pe Iisus in apele Iordanului. n traditia popular unele sate din nord inc se mai practic obiceiul Vergelului sau spar – gerea Crciunului si se manifest prin ospe – tele si manifestrile orgiastice care pstreaz amintirea manifestrilor specifice cultului zeului Dionisos, iar in nord, aceeasi petrecere zgomotoas a femeilor cstorite, organizat in aceeasi zi, este numit Ziua Femeilor, Iordnitul sau Tontoroiul Femeilor, de fapt, un ritual strict, o petrecere a nevestelor btrane care primeau in grupul lor pe cele mai tinere. Fetele de mritat pregteau cosuri cu mancare si butur si insotite de feciorii din sat, care pltesc muzicantii, merg in curtea unde se tine Vergelul. n hor intr fetele care se vor mrita in cursul anului, petrecerea incheindu-se cu o mas mare care, de asemenea, curm oficial sirul srbtorilor de iarn. Dimineata osptul se incheia cu deplasarea tuturor participantilor la rau si stropirea lor cu ap. n paralel se practic si „Iordaneala, adic stropitul oamenilor cu agheasm nou, luat de la biseric in ziua de Boboteaz, pentru a fi feriti de boli in decursul anului. De Sfantul Ioan Boteztorul in putine zone mai dinuie un alt obicei frumos mostenit din practicile pgane, numit „Zuritul’ sau „Udatul Ionilor’ la persoanele ce poart acest nume sfant. La portile tuturor care au acest nume se pune un brad impodobit, iar acestia dau o petrecere cu lutari. Mai mult, cei care au acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pan la rau, unde sunt botezati sau purificati. Se spune c dac un flcu a fost „iordnitor’ un an, trebuie s continue trei ani la rand. Traditia mai spune c de Sfantul Ioan toat lumea trebuie s fie vesel, s petreac pentru c cine nu se veseleste in aceast zi va fi trist tot timpul anului. Sfantul Ioan fiind protectorul copiilor srbtoarea se tine pentru ca pruncii s se nasc sntosi, fr malformatii sau diformi. Crestinii respect aceast zi si o srbtoresc asa cum se cuvine pentru a fi sntosi si feriti peste an de necazuri, pentru a avea noroc si spor in ceea ce fac si s le fie ferite gospodriile de foc si animalele de fiarele slbatice. Traditia popular spune c dup Sfant-Ion se duce neaua „se boteaz gerul’, adic se inmoaie frigul si incepe s se fac mai cald. Dac iarna a adus-o Sfant-Nicoar cu cal alb, Sfant-Ion va merge pe cal negru, adic va duce iarna. Dac in aceast zi va fi ger, vitele vor fi sntoase peste an. Ioan este un nume iudaic: „Iohanan’ prescurtare din „Iehohanan’ ce se traduce prin „Dumnezeu s-a milostivit’. Foarte multi romani poart numele de Ion (forma neaos), Ioan sau Ioana sau diferite variante: Ionel, Nelu, Ionic, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alctuind cea mai bogat familie onomastic din Romania. La multi ani tuturor cititorilor ce poart numele Ion si al derivatelor sale.
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea’, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului roman’, Editura „Grai si Suflet – Cultura National’, Bucuresti, 1995; – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman’, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman’, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an’, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997; – Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romanesti’, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Ghinoiu – „Zile si mituri. Calendarul tranului roman 2000′, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999; – Ion Talos – „Gandirea magico-religioas la romani’, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romanesti’, Editura Humanitas, 1998; – Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II’, Editura Cartea de Buzunar, 2006; – Romulus Vulcnescu – „Mitologie Roman’, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; – Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romani’, Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, 2001; – Tudor Pamfile – „Mitologia roman’, Editura ALL, Bucuresti, 1997; – „Vietile Sfintilor’, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
