La circa 150 metri de actuala biseric din satul Bursuci, judetul Vaslui, se afl locul schitului, ale crui ruine sunt amintite de O. G. Lecca n al su dictionar, cu nceputurile plasate n secolele XVI-XVII. Urmele vechiului lcas sunt marcate astzi prin amplasarea unei cruci, a crei inscriptie glsuieste: Asezatu-s-au aceast Sf. Cruce pe locul Sf. Prestol al vechii biserici cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel ruinat de vremuri. 1940, Donatie: Iancu Miron, Diac. Clement Gheorghiu. Situat la obrsia vii Ciocnestilor, schitul cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel a fost cldit de Gavril Costachi, mare vornic al Trii de Jos, nainte de 6 mai 1682, cnd a fost nchinat la mnstirea Esfigmenu. Conform actului de danie amintit: Robul … lui D-zeu eu Gavril Costachi marele vornic de tara de jos, zidiiu o mnstire n obrsia Ciocnestilor, unde iaste hramul slvitilor verhovnici Apostoli Petru si Pavel si am nchinat-o la sfnta slvita Stefagora la mnstire ce se cheam Esfegomeni, hrzind-o pentru sufletul printilor nostri ca s ne scrie la sfntul jrtvelnic … si din ct ne-au fost puterea o am miluit si avem gnd …tot s-o miluim … si de acolo de la mnstire s nu dodeasc ntru nimic de acum 8 ani pn se va ntri … s fie ca alte mnstiri. Primul egumen al mnstirii Bursuci a fost Teona, un printe crestin si om bun si rugtor la sfnta rug. Data ntemeierii este considerat a fi 6 mai 1682, iar dup alte voci a fost zidit la 1682, dar desigur c mnstirea fiinta cu mult nainte. n actele Athosului se aminteste cldirea de Vornicul Gavrilit Costachi a metocului Ciocnesti, care va fi crescut de Mitropolitul Veniamin. n sursele istorice se face referire la actul din 6 Mai 1662 a lui Gavrilit Costachi, cu fiii, Constantin, Lupu, si Solomon, pentru metocul din Ciocnesti. Veniamin Costache arta n 1806 ntemeierea lcasului monahal din valea Ciocnestilor de ctre marele vornic Gavril cu cheltuiala sa si nchinarea acesteia mnstirii Esfigmenul la 1662 (sic!), potrivit actului de danie prezentat de Teodoret, egumenul de la Muntele Athos. Ierarhul crturar sustine existenta mormntului naintasului su n ctitoria de pe valea Ciocnestilor. Constantin Cantemir (15 / 25 iunie 1685- 16 / 26 martie 1693) scuteste mnstirea Bursuci prin hrisovul din 14 iulie 1685, la scurt timp dup ocuparea scaunului domnesc, rennoit la 14 iulie 1693 de ctre domnul Constantin Duca (mai 1693-8 / 18 decembrie 1695; septembrie 1700-iunie 1703). Mnstirea Bursuci se bucur de aceeasi atentie din partea domnilor Antioh Cantemir (ianuarie 1696-septembrie 1700; martie 1705-iulie 1707) la 6 iulie 1705, Mihai Racovit (septembrie 1703-februarie 1705; 20 / 30 iulie 1707-17 / 27 octombrie 1709) la 20 martie 1709, Dimitrie Cantemir (18 / 28 martie – aprilie 1693; 23 noiembrie / 4 decembrie 1710-11 / 22 iulie 1711) la 8 ianuarie 1711, Nicolae Mavrocordat (decembrie 1709- 23 noiembrie / 4 decembrie 1710; 26 septembrie1711-25 decembrie 1715) la 10 ianuarie 1713 si Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733; octombrie 1739-13 septembrie 1741; mai 1747-aprilie 1748) la 10 septembrie 1740. Se pstreaz n copie hrisovul domnului Nicolae Mavrocordat din 10 ianuarie 1713 prin care scuteste Sf()nta monastir(e) ce s chiam Bursucii, ce este la tinutul Flciiului, undi este hramul Sfintilor Apostoli Petr si Pavel, care monastir(e) este zidit den temelie de rpoosatul Gavril Costak(i), ce-au fost vornic mare de gostina pe oi, deseatina pe stupi, gorstina pe mascuri, de ialovit, sulgiu, ilis, unt, miere, cai de olac, podvezi, conace si alte dri, mortasipia mare si mic, scutirea a patru argati si patru priscari de zloti, lei, taleri, galbeni, sulgiu, ilis, unt, miere, care de braniste, boi mprtesti si alte angrii, apoi a patru ciobani carii vor fi la oile sf(i)ntii monastir(i), s aib a le lua gostin de oi eguminul lor, caril(e) va fi petrector la acea sfnt monastir(e), iar gostinarii de tarii s n-aib triab, cci domniia mea m-am milostivit si am dat vinitul din gostina ciobanilor sfintii monastir(i). La toate acestea se adaug scutirea mnstirii de camn, bezmen, ceprie si bour pentru crcimi dup testament. Prevederile hrisovului se regsesc n cele ale domnilor Constantin Cantemir, Constantin Duca, Mihai Racovit, Dimitrie Cantemir cu unele deosebiri. Astfel, domnii Constantin Cantemir si Constantin Duca scutesc mnstirea Bursuci pentru crciuma cea mare din trgul Brladului, iar oamen(i) numai 6 si de gostina ciobanilor nc nu scrie. Grigore al II-lea Ghica scuteste mnstirea Bursuci la 10 septembrie 1740 de vcritul a 30 de iepe, 40 vaci cu boi, pogonritul a cinci pogoane de vie, vdrritul a 200 vedre de vin, deseatina a 100 de stupi, gostina a 200 de oi si ziace liud(i) di scutial, numai la vrmea hrtiilor s di(a) de om ct(e) 1 ug, si pentru pivnita cear avia la trgu la Brlad s fie scutit de toate angriile. Crstna, fiica biv vel stolnicului Grama, nnoieste la 22 iunie 1689 dania satului Crlomnesti, cu vii si tot venitul, pe care gndism s-l lum de la Bursuci, s-l dm la Svntagor la 20 de mnstiri unde e dat si Tresvetitul. Tnas, egumenul de Bursuci, este ntlnit ca martor n zapisul din 20 decembrie 1699, prin care Dumitrascu Pitic druieste paharnicului Constantin Greceanu o bucat de loc din satul Csoteiu, la gura Lohanului. Antioh Costantin Cantemir Voievod porunceste la 3 octombrie 1706 biv vel comisului Ilie Catargiu s cerceteze pricina dintre Tofana Grdescu si egumenul de Bursuci pentru niste vii la Crlomnesti. Iordachi Toma Cantacuzino, biv vel medelnicer, face danie mnstirii Bursuci la 15 martie 1707 giumtate de sat de Trestiana, cu vad de moar si loc de tarini si de fnat, si cu tot locul si tot venitul cari aceast mosie ni iaste dela mosul nostru Gavril Paladi ce-au fost sulger mare si a m(o)asei noastre Alixandrei sulgeroaia, care a dat ace mosie maic(i) noastre Vaslci, fetei dumisale, iar de la maica noastr Vasilca s-au venit n parte lui Toader frtne-meu. Dania este fcut pentru sufletul moasei noastre Alexandrei si a lui Toader frtne-mieu, nmormntati la mnstirea Bursuci. Cealalt jumtate este vndut mnstirii cu 200 de lei, pentru datoriile frtne-mieu lui Toader. Astfel, Aftanasie, egumenul mnstirii Bursuci, cumpr cu 170 de lei de la Toma Cantacuzino, silistea Cettue, ce se numeste Trestiiana, n tinutul Tutovii, cu vad de moar n apa Brladului, si cu loc de helesteu, si cu vad de moar n apa Trestienii, si cu tot venitul, rscumprat la 5 mai 1708 ) cu 205 lei si 10 potronici bani gata n urma judectii de ctre vistiernicul Ion Paladi, fiind ace mosie de pe unchiul dsale, Gavril Plade biv vel sulger, fratele printelui dlui, Toader Plade biv vel vornic. Copia documentului este publicat sub data martie 1708 (7214 – 1706). n anaforaua Divanului din 1820 n procesul dintre brldeni si vornicul Constantin Paladi pentru alegerea hotarului dintre mosiile Brladului si Cettuia este descris rscumprarea din 7216 (1707-1708). Stpnirea asupra silistei Cettuea va fi ntrit vel vistiernicului Ion Palade la 7 mai 1708 de ctre domnul Mihai Racovit. Panaite, fratele egumenului de Bursuci, figureaz ca martor n actul de danie al Nastasiei Guroaie, din 13 octombrie 1710, prin care d o cas n trgul Brladului nepotului ei Constantin, druit anterior mnstirii Rchitoasa. Alianta dintre Dimtrie Cantemir si tarul Rusiei Petru cel Mare, concretizat prin nchinarea trii si intrarea trupelor ruse n Iasi din iunie 1711, l determin pe Lupu Costache, fiul lui Gavrilit, seful familiei, s-si strng cteva rude (printre care si Solomon Costache) si s-au fcut tabr la mnstire la Bursuci si s-au nchis cu cteva gloate acolo, fr a-si plti datoria ctre domn, 3000 de galbeni den gostin si 800 de galbeni s cumpere pine de la Brlad. De la Bursuci, Lupul Costache poart corespondent cu generalul Seremetiev, pe care l ndeamn a-si face obraz, adic vesti de la turci, si pe Dumitrasco-vod, n loc de laud, l clevetie ctre Seremet. La turci scrie cu altu obraz, c sunt moscali putini si-i o oaste flmnd. Ce s-i treac veziriul Dunrea fr grij, c-i va bate pre moscali. mpotriva sa, Dimitrie Cantemir si generalul Seremetiev trimite un corp de oaste format din 300 moldoveni, condus de polcovnicul Chigeciu, si pe un cpitan cu 200 de draguni s-l prindz. Prin tratative, daruri si simularea bolii, pentru el si jupneasa sa, Lupul Costache trimite niste frati ai lui mai mici – Solomon (N.A.) – si pre un un fecior al lui de trupu dzicnd c de-i va mai trece a iesi naintea ostii la Flcii, cu oastea ce-a putea strnge si cu zahara. Care lsare a Lupului de mare stricciune au fost moscalilor, c el tare au ndemnat pre turci s treac Dunrea, c s teme veziriul s treac. Dup victorie, de la Stnilesti vizirul Baltagi a trimis la Iasi firmanul de iertare prin Curt pasa, iar pe Bekir aga cu un detasament la Lupul sin Gavrilit s-l aduc de la bejenii de la Bursuci, unde era asediat de ttari. Hotrnicia mosiilor Hrubeni si Rsesti, de la tinutul Flciului, este fcut din porunc domneasc la 23 octombrie 1754 de stolnicul Ilie Costache, pitarul Grigore Razu, egumenul Grigore de la Bursuci, vornicul Agarici si preotul Ioan Pravil. Leon Gheuc, mitropolitul Moldovei, druia schitului Bursuci la 18 iunie 1786 un Octoih, tiprit la 1777 n Bucuresti, si un Triodion, tiprit la 1781 de Episcopia Rmnicului. Redm nsemnarea mitropolitului de pe Octoih: Leon, Mitropolit Moldovei, am druit aceast carte Octoih la a noastr ctitoriceasc() mn()stire, anume Bursucii, si cine va nstreina-o de acolo, s fie supt blstmul lui D(u)mnezeu; si pe cea din 18 iulie de pe Triodion: (Leon), (Mi)tropolit Moldaviei, (am druit aceast) carte Triod (la a noastr) (ctito)ceasc() mn()st(ire) Bursucii, (si cine va nstreina-o) de acolo, (s fie supt) blstmul lui D(u)mnezeu. / 1786 iuni(e) 18.
– continuare n numrul viitor
Costin Clit
