Pantelimon, numit uneori si Sf. Ilie cel Schiop, Pintelei- Cltorul, fratele mai mic al Sf. Ilie, rspunztor, si el, mpreun cu ceilalti sfinti din luna iulie, de provocarea incendiilor, nchide lunga perioad de interdictii avnd ca principal scop ferirea recoltei de foc si grindin. n amintirea lui, ortodocsii, greco-catolici si romano-catolici l prznuiesc n fiecare an, pe Sf. Pantelimon n ziua de 27 iulie asemeni altor divinitti ce ncheie cte un ciclu de sapte zile (Filipul cel Schiop, Sn-Nicoar).
Sf. Mare Mucenic Pantelimon s-a nscut in anul 284 d. Hr., in timpul impratului Marcus Aurelius Valerius Maximianus Herculius (286-305), dintr-o familie bogat a Imperiului Roman, in localitatea Nicomedia, din Turcia antic, Ismit de azi, pe vremea impratului pgan Maximian, cumplitul persecutor al crestinilor. nvttura crestin a primit-o de la mama sa, Evula, iar renumitul preot Ermolae l-a initiat in tainele credintei. n tot acest timp, tatl su, senatorul pgan Eustorgios, se inchina la idoli. Pentru desvarsirea educatiei, Pantelimon, care se traduce intru totul milostiv, a fost incredintat de familie unui medic de renume din acea vreme, Eufrosin. Tot printele Ermolae l-a botezat cu numele de Pantoleon, care se talcuieste cu totul leu, ca cel ce era s fie un brbat asemenea cu un leu. n scurt timp, vestea minunilor svarsite de tanrul medic Pantelimon, care practica medicina fr s cear bani bolnavilor pe care-i vindeca, miluind pe cei sraci, s-a rspandit in tot imperiul. n scurt timp, cunostintele sale medicale lau impresionat pe impratul Maximilian, incat acesta a vrut s- l aduc la palat, ca medic personal, cerandu-i mai intai s renunte la crestinism. La refuzul su de a se inchina la idoli, asa cum i-a cerut impratul, Pantelimon a fost torturat, apoi ucis prin decapitare. Sfantul Mare Mucenic si Tmduitor, doctor fr de arginti Pantelimon, frate spiritual cu Sf. Ilie, este mijlocitor pe lang acesta pentru a fi mai indurtor cu acei credinciosii care mai cad in pcatele lumesti. Cea mai frecvent credint in aceast zi este marcajul hotarului verii. Din acest moment, se declanseaz o serie de srbtori ce au ca scop pregtirea pentru toamna ce se apropie, dand de veste cocorilor s plece, cerbului s ias din apa care se rceste vestind apropierea toamnei. Se spune, in traditia popular, c se desparte vara de toamn, soarele merge deand ratelea, schimband crangurile, cele de var cu cele de iarn, intorcand frunzele teiului pe dos si dezgolind de frunze copacii ce plang plecarea verii si apropierea iernii. De aici si expresia: „De-amu te duci tu var, vin eu iarn!”. „Se duce vara ca o paine, vine iarna ca un caine”. Pintilie Cltorul, ca martor al cltoriei verii, o roag s revin si la anul tot asa mnoas ca si in anul pe care tocmai il prseste. n credinta popular se vehiculeaz c in dimineata acestei zile mrul de aur din Rai se scutur iar copiii ai cror printi au mancat mere pan la Sf. Ilie nu sunt lsati s culeag si ei. De Sf. Pantelimon se dau de poman preparate din porumb si dovlecei, multe fructe, colaci si lumanri pentru sufletele celor decedati. l prznuiesc cei din mediul rural c este pericol de trsnet, de grindin, de paralizie, de boli la oameni si animale, de friguri, de cium, arsuri, de lovituri, s nu aib parte de ceasuri negre si pagube in viata de familie si pentru a cltori cu bine si cu succes. Pan in aceast zi recoltele ar trebui s fie isprvite de secerat. Este bine s se prznuiasc acest sfant, cci a fost doctor si este de ajutor pentru cei cu boli grele, orbilor si schiopilor pentru a le usura suferinta. La multi ani tuturor cititorilor ce poart numele Sf. Pantelimon!
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997; – Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Talos – „Gandirea magico-religioas la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romanesti”, Editura Humanitas, 1998; – Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele”, vol. II, Editura Cartea de Buzunar, 2006; – Romulus Vulcnescu – „Mitologie Roman”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; – Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romani”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001; – Tony Brill – „Legendele romanilor”, vol. I, „Legendele cosmosului”, Editura „Grai si suflet – Cultura national”, Bucuresti, 1994; – Tudor Pamfile – „Mitologia roman”, Editura ALL, Bucuresti, 1997; – „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
