Sfintii Apostoli Petru si Pavel fiind cei mai importanti sfinti apostoli ucenici care au propovduit Evanghelia, sunt srbtoriti n fiecare an pe data de 29 iunie, zi de o mare nsemntate n Biserica Ortodox Romn. Minunile svrsite de cei doi sfinti sunt descrise pe larg si n Noul Testament. Activittile lor misionare, ct si propovduirea Evangheliei i-au transformat n cei mai importanti apostoli pentru credinciosii ortodocsi.
Sfantul Petru era frate lui Andrei cel intai chemat. Mergand Iisus la iezerul Ghenisaretului si afland pe Andrei si pe Petru unde-si intindeau nvodul si mrejele, ia chemat si indat au urmat dup dansul. Dup aceea propovduind Petru Evanghelia in Iudeea, Antiohia, Pont, Galatia, Capadochia, Asia si in Vitinia, s-a pogorat pan la Roma. Si pentru c Sf. Petru a biruit cu minunile fcute de el pe Simon vrjitorul, a fost rstignit, de impratul Nero, cu capul in jos, precum el insusi a dorit nefiind demn de aceiasi moarte ca a Mantuitorului Iisus Hristos. Apostol Pavel, numit la inceput Saul, era om instruit, fiind invtat de Gamaliel si cunosctor desvarsit al Legii lui Moise. Saul din Tars a fost unul dintre prigonitorii crestinilor si cel care s-a invoit la uciderea cu pietre a lui Stefan, primul martir al Bisericii. Saul a fost acela care a pornit spre Damasc pentru a-i aduce legati la Ierusalim pe cei care umblau pe Calea Credintei. Pe drumul spre Damasc s-a petrecut orbirea trupeasc a lui Saul, care s-a finalizat prin convertirea lui de ctre Anania, botezul, iluminarea s trupeasc si spiritual si astfel, Saul s-a umplut de Duhul Sfant si s-a numit Pavel. Si indat a inceput a propovdui in sinagogi c Iisus este Fiul lui Dumnezeu. A fost in numeroase cltorii misionare, a propovduit in Antiohia Pisidiei, Iconia, Filipi, Tesalonic, Berea, Corint, Ierusalim, in tinuturile Galatiei si Frigiei, in Efes, in Macedonia, Milet, Tyr, invtind pe multi ajungand in cele din urm in Roma. Sfarsitul su a fost in timpul impratului Nero. A murit ca martir al credintei tindu-i-se capul pentru mrturisirea lui Hristos, in urma lui Apostolului Petru. Sfintii Apostoli Petru si Pavel au murit in anul 67 ca si martiri ai credintei crestine. Moastele lor tot la un loc s-au pus. Avand in vedere c cei doi s-au dat viata pentru credint in acelasi an, ei sunt srbtoriti in aceeasi zi in fiecare an, pe 29 iunie. naintea srbtorii acestora, credinciosii tin un post de cateva zile in care se curt de pcate si se reapropie de divinitate. Postul sfintilor Petru si Pavel este unul din cele patru posturi mari ale anului crestin ortodox. Sfantul Petru este stpanul lupilor. Pe 29 iunie se tine „srbtoarea lupilor”, un obicei prin care se previne ca lupii s dea iama in vite. Potrivit unor zone folclorice, Sfantul Petru de var este separat de o jumtate de an de „fratele su”, Sfantul Petru de iarn, acesta din urm fiind de fapt patronul lupilor. San-Petru de var marcheaz cea de-a doua jumtate a anului, care poate incepe putin mai devreme, la Sanziene, este patronul agricultorilor. n frumoasa traditie popular se povesteste c Sf. Petru a fost un om muritor, pe care l-a luat Dumnezeu in cer. Totodat Sfantul Petru e mana dreapt a lui Dumnezeu iar Sf. Petru ar locui cu Sf. Pavel in lun: Sf. Petru de-a dreapta si Sf. Pavel de-a stanga, Sf. Petru fiind chelar, el nu pstreaz numai cheile raiului, ci si cheile incperilor ceresti; el este chelarul curtii dumnezeiesti, fiind mai mare peste granare, din care trebuie s impart animalelor. Sf. Petru este rspunztor de starea final a recoltelor, el este cel care patroneaz cldura si ploaia, putand trimite grindin pe hotarele celor nerespectuosi. Fiind o srbtoare de mare insemntate pentru calendarul agricol, paza impotriva grindinii se realiza prin venerarea sfantului in cele trei zile de nelucrare, cu incepere din 29 iunie. El fierbe trei zile piatr adevrat, spre a o mrunti, ca s nu strice campurile. Cand se aude huruind in cer, atunci cand tun inbusit, se crede c Sf. Petru fierbe piatra. De aceea Sf. Petru se serbeaz timp de trei zile, incepand cu 29 iunie. Atunci cand oamenii neso – cotesc puterea dumnezeiasc, Sf. Petru cheam balaurii si impreun cu dansii bate in lume cu piatr; balaurii mruntind-o, iar el ameste – cand-o in ploaie. Cand Sf. Petru plesneste din bici, din sfichiul biciului sar scantei, care, czand pe pmant, se prefac in licurici. Licuricii sunt blagosloviti de sfant ca s lumineze calea rtcitilor prin pduri. Ei se ivesc aproape tot timpul in preajma acestei zile. n ziua de Sf. Petru si Pavel in traditia popular se spune c nici o femeie nu trebuie s mnance mere pan in aceast zi, fr a face un mare pcat si fr a-i supra pe morti. Dup aceast zi, femeile tinere pot manca mere, cele btrane trebuind s astepte pan la Sf. Ilie. Cu valoare simbolic, pan acum se interzicea scuturarea merilor, pentru a se feri de cderea peste holde a grindinii, avand dimensiunile fructelor respective permis fiind din aceast zi a baterea merelor dar si alte poame. Dac va tuna sau va fulgera in aceast zi, nucile si alunele nu vor avea miez sau vor fi viermnoase. Oamenii pistruiati se spal cu ap la miezul noptii, cand cant cocosul, cci se tem s nu fie socotiti jidovi, altfel petele de pe fat inmultindu-se. n credinta popular se spune c in aceast zi e timpul inceperii secerisului iar privighetoarea inceteaz s mai cante in pduri iar cucii se transform in soimi, ei revenind la forma lor original in ziua Bunei Vestiri. n ziua de 29 iunie se tin si „Mosii de Sfantul Petru”. Acum oamenii merg la biseric, asist la slujb si dau de poman in onoarea rudelor decedate merindele sfintite: colaci, lumanri, coliv de grau, porumb fiert cirese din primul cules, mere dulci si acre, zarzre proaspete, iar cei care au miere pot duce la biseric faguri iar in unele regiuni se duce si obiecte de imbrcminte. Un sincer „LA MULTI ANI” tuturor ce poart numele de Petru si Pavel!
Dan Horgan
Bibliografie:
Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976;
Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului roman”, Editura Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995;
Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia, 2001;
Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom, Iasi, 1998;
Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului roman”, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005;
Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002;
Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997;
Ion Talos – „Gandirea magico-religioas la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001;
Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romanesti”, Editura Humanitas, 1998;
Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele”, Editura Cartea de Buzunar, 2006;
Romulus Vulcnescu – „Mitologie Roman”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985;
Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romani”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001;
Tudor Pamfile – „Srbtorile la romani”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997;
Tudor Pamfile – „Mitologie romaneasc”, Editura Grai si Suflet, Bucuresti, 2000;
„Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
Interesant traditie si articol.