Srbtoarea Pastelui sau nvierea Domnului este pentru noi, romnii, alturi de Crciun, cea mai mare, mai nsemnat, mai sfnt si mai mbucurtoare srbtoare de peste an, care comemoreaz evenimentul fundamental al crestinismului, nvierea lui Iisus Hristos. Fiecare familie se pregteste cu mult timp nainte prin postul tinut prin „Postul Pastelui”, numit si „Postul Cel Mare”, post care dureaz 48 de zile.
Ultima sptman din Postul Pastelui se numeste „Sptmana Patimilor” si incepe dup duminica Floriilor, comemorand astfel prinderea, torturarea, batjocorirea, crucificarea si moartea lui Iisus. n aceast ultim sptman, multe biserici tin slujbe in fiecare sear, slujbe numite „Denie”. De luni pan joi se comemoreaz ultima mas, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste „Joia Mare”. Vineri, numit „Vinerea Mare”, „Vinerea Patimilor” sau „Vinerea Seac” este ultima vineri dinaintea Srbtorii de Pasti ce comemoreaz crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. n aceast zi, se tine „Post negru”, pentru cei mai multi crestini. Postul negru este tinut in credinta c Dumnezeu il va feri, pe cel care posteste, de toate bolile il va face s fie sntos si s-i mearg bine tot restul anului. Obiceiurile de Pasti pstrate in Romania, sunt frumoase, statornicite de veacuri si transmise din generatie in generatie prin viu grai. Pastele semnific trecerea de la moarte la inviere si la viata vesnic, viata si moartea, invierea lui Iisus, exemplu sigur de urmat pentru toti crestinii intru nemurire. De la casa celui mai mare bogtas si pan la bordeiul celui mai de pe urm srman se cunoaste apropierea acestei mari srbtori, cci in ajunul ei sunt toate acum curtite si indreptate, toate sunt unse si vruite, hainele primenite, brbatii brbieriti si splati, iar femeile lute si tcute. Rstignirea si invierea reprezint eterna legtur dintre moarte si viat, asa precum renaste natura in fiecare primvar, cand se reia ciclul vietii. Oul, el insusi purttor de viat, devine un simbol al regenerrii, al purificrii, al vesniciei fcand parte si din simbolurile reinvierii naturii si vegetatiei. Pentru srbtorile de Pasti, in Joia mare, crestinii vopsesc ou rosii. Frumoasele legendele crestine leag simbolul oulor rosii de patimile lui Iisus. Se povesteste c dup ce Iisus a fost rstignit, crturarii si farisei au fcut un ospt de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: „Cand va invia cocosul pe care-l mancm si oule fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus”. Nici nu si-a terminat bine vorbele si oule s-au si fcut rosii, iar cocosul a inceput s bat din aripi stropind pe cei prezenti cu vin pe fat. Si de atunci se spune c oule se fac rosii iar evreii ar fi rmas cu pistrui pe fat. n traditia popular romaneasc se crede c oule de Pasti sunt purttoare de puteri miraculoase: ele putand vindeca boli si protejeaz animalele din gospodrie. Se spune c atunci cand oamenii n-ar mai inrosi ou de Pasti, atunci lumea se va sfarsi. n medicina si cosmetica arhaic a romancelor, cojile de ou rosii sunt un stimulent al frumusetii si snttii, prin mecanismul magiei simpatetice si al celei contagioase. La Pasti, fetele ce vor merge la biseric s poarte in san un ou rosu, pentru a fi intotdeauna rosii in obraz. n Moldova, toti membrii familiei se spal pe fat, in ziua de Paste, inainte de rsritul soarelui, cu ap dintr-un vas in care au fost puse dinainte, un ban de argint, un ou alb si un ou rosu iar uneori si cateva fire de busuioc. Se zice c astfel vor fi curati la suflet ca oul alb, rumeni in obraz precum oul rosu, bogati si sntosi. Potrivit aceluiasi obicei, cel care se spal ultimul din acest vas ia banul si oule. Oule rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceast srbtoare. Oule se ciocnesc la masa de Pasti, dup un anumit ritual: persoana mai in varst, de obicei brbatul, ciocneste capul oului de capul oului tinut in man de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formul „Hristos a nviat !”, la care se rspunde cu: „Adevrat a nviat !” n prima zi de Paste oule se ciocnesc „cap in cap”, in a doua zi se ciocnesc „dos cu dos” iar in a treia zi le ciocnesc „burt in burt”. Se spune c dac s-a ciocnit un ou cu dou glbenusuri in prima zi de Paste, trebuiesc incepute pregtirile de nunt. Btranii mentin traditia ca din primul ou ciocnit in ziua de Paste s mnance toti membrii familiei, pentru a fi intotdeauna impreun. n unele sate moldovenesti se spune c cel al crui ou nu se sparge de Paste va fi sntos tot anul. n timp ce oamenii mai in varst se spovedesc si se imprtsesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar in Vinerea Pastelui. Sambt seara, in tinut de srbtoare, imbrcati cu haine noi, asa cum cere traditia crestin, oamenii merg la slujba de nviere si sfintirea bucatelor de Pasti, unii din credint iar altii din obisnuint. Alimentele aduse la biseric in aceast noapte sunt un simbol al reinvierii si al belsugului. n traditia strmoseasc era regula, ce mai dinuie si astzi, ca la intoarcerea de la biseric s se pstreze focul aprins, aducand lumina in cas si gospodrie. La intrarea in cas, cel care aduce Lumina Sfant de la slujba de nviere trebuie s fac o cruce din fum pe grinda central a casei trnesti lang semnul de mester de pe acea grind pentru ca toat gospodria s fie protejat de rele. Lumanarea, poate cel mai important simbol al nvierii, reprezint biruinta vietii asupra mortii si a binelui asupra rului. Lumanarea de la nviere, in traditia popular, nu se arunc, ci este pstrat cu sfintenie pentru a fi aprins in fata icoanei in caz de primejdie la necazuri mari, la cutremure si vreme rea. Pregtirea bucatelor pentru Pasti incepe in Sptmana Mare, fiind respectat un anume ritual. n Joia Mare gospodinele coc pasc. Conform traditiei se cunosc dou feluri de pasc: pasca cu branz, si pasca dulce rspandit si cu termenul cozonac. n Vinerea Mare este ziua scldatului: se crede c cel care se cufund de trei ori in ap rece in Vinerea Seac, va fi sntos tot anul. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dup o anume randuial. La masa de Pasti se aseaz alimentele care au fost duse la biseric si sfintite: oule rosii, casul de oaie, salata cu ceap verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umplut cu branz sau smantan si mai nou cu ciocolat si bineinteles nelipsitul miel. Sacrificarea mielului la aceast srbtoare este preluat din practici precrestine, pentru a marca inceputul perioadei de renovare a timpului. Mielul tiat la srbtoarea Pastelui, este identificat simbolic de crestini cu Iisus Hristos, prin care este reactualizat moartea sa fizic. n cele trei zile ale Pastelui masa nu se strange ci st intins cu buntti pe ea, ca oricine vine in cas s fie osptat. Totodat se mai mentine obiceiul de a merge la printi si la nasii de cununie si de botez cu pasc si ou rosii. n unele zone se mai pstreaz traditia ca fetele mari s urce in noaptea de nviere in clopotnit si s spele limba clopotului cu ap neinceput. Cu aceast ap se vor spla pe fat in zorii zilei de Pasti, pentru a fi atrgtoare tot anul si asa cum alearg oamenii la nviere cand se trag clopotele la biseric, asa s alerge si feciorii la ele. Flcii trebuie s se duc cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, s le stropeasc cu ap sau parfum iar ele, pentru a isi arta consimtmantul la sentimentele lor, trebuie s le ofer un ou rosu. n prima zi de Pasti exist obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceast aleas srbtoare, dar si pentru c ea semnific primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natur odat cu primvara. Totodat un accesoriu de imbrcminte de culoare rosie este recomandat a fi purtat in ziua de Pasti. n multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biseric si o duc in cimitir, unde trebuie s o pzeasc. Dac aceasta e furat, trebuie s dea o petrecere in cinstea hotilor. Dac au fcut treab bun si au pzit-o, hotii pltesc pentru ospt. Se mai spune c dac plou in Vinerea Seac anul va fi bogat, cu recolte indestultoare, iar dac va fi soare puternic, anul va fi secetos, neroditor. Pe vremuri de Paste, indeosebi a doua si a treia zi, in multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau stenii de toate varstele. n zilele de Pasti la moldoveni traditional era si datul in scranciob”. Drept plat pentru aceast distractie erau oule rosii. Se credea c cine se ddea in scranciob, aceluia ii vor creste roadele inalte si-i va merge bine tot anul. n prezent, multe din frumoasele traditii si obiceiuri strmosesti de Paste mai sunt, din fericire, inc valorificate atat in familiile moldovenilor cat si in cadrul diverselor manifestatii culturale, etnofolclorice. Srbtoarea Sfant a nvierii Domnului s reverse asupra dum nea – voastr si a celor dragi, mult sn – tate, belsug si bucurii iar Lumina din Noaptea Sfant s v ridice sufletele spre noi trepte spirituale si s v cluzeasc pasii pe drumul vietii.
„HRISTOS A NVIAT!”
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Arthur Gorovei. – „Credinti si superstitii ale poporului roman” Editura, Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995.
– Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia 2001.
– Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom Iasi 1998.
– Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului roman” Editura Saeculum Bucuresti 2005
– Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an” Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997.
– Ion Talos – „Gandirea magico-religioas la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romanesti Editura Humanitas 1998
– Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, editura Cartea de Buzunar, 2006.
– Simion FIorea Marian – Srbtorile la romani” Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001.
– Tudor Pamfile, „Srbtorile la romani”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997.
– Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.
