Buna Vestire, cunoscut n popor si sub numele de Blagovestenie, Ziua Psrilor sau Ziua Cucului, se prznuieste, n fiecare an, pe 25 martie, fiind prima srbtoare atestat documentar, dedicat Maicii Domnului, o srbtoare important si drag multora dintre romni. Este considerat a fi o zi sfnt si este cinstit ca atare.
Srbtoarea a fost introdus la Roma de Papa Leon al II-lea. La inceput aceasta era doar local si cu denumirea de srbtoare a asteptrii Nasterii Domnului. Variatia datei de prznuire a existat in Apus pan in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toat lumea catolic. Numai la armeni Buna Vestire se prznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a srbtorii Nasterii Domnului (6 ianuarie). n Rsrit ins, data de 25 martie sa generalizat probabil indat ce Nasterea Domnului a inceput s fie srbtorit peste tot pe 25 decembrie, adic inc din prima jumtate a sec. al V-lea. Se spune c in ziua de Buna Vestire, arhanghelul Gavril a venit in cetatea Nazaret si i-a vestit Fecioarei Maria ca a fost aleas de Dumnezeu s dea nastere Mantuitorului Hristos si iar fi grit asa: „Bucur-te Maria, cea plin de har, Domnul este cu tine. Binecuvantat esti tu intre femei si Binecuvantat este rodul trupului tu, Iisus”. n credinta popular romaneasc, exist ins o sumedenie de obiceiuri si traditii legate de aceast srbtoare autohton. Traditiile si obiceiurile sunt atat de frumoase, atat de romanesti, atat de strvechi, cu atat de mult iz strmosesc, dar atat de putin cunoscute unele, incat trebuie scoase la lumin. Srbtoarea de Bunavestire, situat in imediata apropiere a echinoctiului de primvar mai este cunoscut si sub denumirea de Blogovestenie (Blago Vesti), cuvant ce este de origine slav. Este o srbtoare ce descrie venirea fizic a primverii si blagoslovirea naturii si a pmantului, dar si renasterea ciclic a naturii. Este ziua in care firul de iarb se dezleag si incepe s creasc, este ziua in care pmantul si mustele se dezmortesc, este ziua intoarcerii psrilor cltoare si incepe cucul a canta. Dar Cucul este cu sigurant o pasre special si nu degeaba in unele regiuni ale trii, Bunavestire mai este cunoscut si ca Ziua Cucului. Aceast zi, pe care romanii o srbtoresc, este o reminiscent a unui vechi calendar popular, probabil lunar, deoarece ea este separat prin 9 zile de srbtoarea ce o precede, Alexiile. n esenta sa, Bunavestire este o srbtoare asociat indeosebi psrilor si de aceea i se mai spune si Ziua Psrilor. Se spune c psrile se intorc in aceast zi de primvar spre casele lor, purtand pe aripile lor speranta, primvara, dorul de reintoarcere. n unele zone ale trii, exist credinta c psrile care se intorc in aceast zi sunt intrupri ale sufletelor strmosilor. ntr-o zi atat de special, psrile au si ele dezlegare de la cel care le-a creat, limba fiindu-le dezlegat. Cucul prezint si el o important deosebit in geneza srbtorii Bunei Vestiri, primul su cantat fiind asociat echinoctiului de primvar, iar ultimul su cantat de solstitiul de var. Doar in aceast zi, de Bunavestire, cucul, despre care se crede c in timpul frigului si al iernii preschimbat in uliu, redevine la loc cuc si incepe s cante. Harul cantatului ii este dat pan de srbtoarea Sanzienelor sau a Sfantului Petru cand se ineac cu orz, si nemaifiind in stare s cante, se transform iarsi in uliu, srbtoare numit Amutitul Cucului. Aceast srbtoare era si un important moment pentru prognozarea timpului calendaristic, pentru esalonarea muncile agricole de primvar, pentru practicarea unor ritualuri de indeprtare a fortelor malefice, de divinatie si de prognozare a vremii si a duratei vietii. De Ziua Psrilor, in unele zone, fertilitatea in noul an era invocat prin stropitul rdcinii prunilor cu tuic si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi c vor fi tiati dac nu rodesc. Potrivit traditiei populare romanesti, in ziua de Buna Vestire se aprindea un foc in curte, alturi de care se punea paine, sare si o caraf cu ap, astfel incat ingerii s se inclzeasc, s isi astampere setea si foamea si s vegheze locuinta tot timpul anului. Un alt obicei al acestei zile, ca si de Alexii, este acela de a aprinde focuri in curti, pan tarziu, dup miezul noptii, ori chiar pan in zori, focuri in care se ard lucrurile nefolositoare, adunate de prin gospodrie, iar obiceiul poart numele de „Noaptea Focurilor”. De asemenea, casele si lucrurile se afum pentru a alunga blestemele si gandurile negre. Se mai spune c de Blagovestenie, vrjitoarele au putere mare. Ele pot prepara o mmlig din porumb proaspt mcinat cu care s ucid pestii din lacuri, s opreasc rodul pomilor ori s ia laptele vacilor. Ca s nu existe asemenea necazuri, in lumea satului locuinta se afuma cu tmaie de la Pastele trecut ori de la alt mare srbtoare si lenjeria de corp s fie purtat pe dos. Un efect binefctor il are si o ceap aruncat pe fereastr, in timp ce se spune: „Na, ia de aici, poman de sufletului vrjitoarelor”. Tot acum se reintoarce si cucul. Pentru a intampina sosirea lui, stenii se ingrijeau, din timp, s aib asupra lor bani dar si sa fie in bune relatii cu toat lumea din jur. Dac primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, din stanga sau din spatele omului, era semn ru: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sgetat!”. Dac pasrea ii canta cuiva din fat, era semn imbucurtor, semn c toat vara ii va merge bine. n momentul in care auzeau cucul cantand, ei aruncau banii in directia din care se auzea cantecul si rosteau versuri pe un ton interogativ, numrand glasurile cucului, deoarece se consider c fiecare „glas” corespunde unui an de viat. Se urmrea cu mult atentie locul unde cant prima dat cucul iar creanga pe care a stat el se tia si se punea in lutoarea fetelor, pentru a fi indrgite de flci asa cum cucul era indrgit de ctre toti oamenii. n unele sate se obisnuia s se vaneze cucul de Blagovistenie, capul acestuia fiind conservat in sare pentru c mai apoi s fie purtat de fete in san, la hore. Tinerele credeau c vor fi invitate, astfel, des la joc si repetau mereu in gand: „Cum nu sta cucul in loc, /Asa s nu stau eu in joc”. Flcii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor cstori: „Cucule voinicule/ Citi ani imi vei da/ pan m-oi insura sau mrita?” Dac se intampla c dup rostirea acestor cuvinte, cucul s cante, cantecul su echivala cu un an de asteptare. Dimpotriv, dac el tcea, tcerea sa era semn c avem de-a face cu o cstorie grabnic. n aceast zi se scoteau si stupii de la iernat. Acestia erau trecuti pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau si se stropeau cu agheasm pentru a fi incrcati de fertilitate si de fecunditate si pentru a fi aprati de luarea manei. Riturile svarsite in aceast zi se mai intalnesc in unele sate izolate din zona montan, unde oamenii continu s considere c in acest mod natura este readus la viat, se intra din plin in sezonul lucrrilor agricole de primvar si se pregteste noul an pastoral. n alte zone ziua de Ziua Cucului era ins considerat neprielnic pentru rodul psrilor, animalelor si plantelor: nu se puneau clostile deoarece se credea c puii vor iesi cu dou capete si patru picioare si din oule ouate in aceast zi nu ies pui si nici nu sunt bune de mancat, de aceea se arunc. Nici vacile nu se goneau in aceast zi. Femeile strangeau apa provenit din neaua topit pentru a fi folosit in practicile de medicin si cosmetic popular. Importanta srbtorii este marcat si de sacrificiul pestelui care se consuma ritual, indiferent dac ziua era de post sau de dulce. Toti crestinii trebuie s mnance peste pentru c in cursul anului s se simt „ca pestele in ap”. La Buna Vestire trebuie s soseasc randunelele. De Blagovistenie se opreau morile de ap si de vant. Tranii puteau ara ogoarele, dar nu li se recomand s semene, intrucat psrile, flmanzite de primvar, erau in stare s ciuguleasc toate semintele ingropate in pmant. n traditia popular se spune c asa cum va fi timpul de Buna-vestire, tot asa va fi si in ziua de Pasti. Iar dac se ia ceata inainte de a iesi soarele, asa de timpuriu are s fie si primvara iar plugarii vor avea un an fr de griji si cu belsug. Dac pe 25 martie natura este acoperit cu un vestmant verde, era semn c anul va fi bogat in roade. Ciobanii se suie in aceast zi pe stogul de fan si o amenint cu toporul pe iarn, gonind-o, c iarba-i inverzit si c ei trebuie s-si pasc acum turmele. De Blagovestenie nu era bine s se macine porumbul, cci mlaiul fcut atunci nu era mancat nici mcar de pestii din rauri, iar dac era presrat la rdcinile pomilor, acestia nu mai puteau da rod tot timpul anului. n acest fel, se vestea oamenilor c era de ru a lucra in aceast zi. Cu prilejul zilei de Buna Vestire, era oprit a dormi prea mult spre a nu fi somnoros tot anul si nici a cuta ceart. O srbtoare frumoas tuturor!
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Arthur Gorovei. – „Credinti si superstitii ale poporului romn”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, Bucuresti, 1995; – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului romn”, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului romn”, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; – Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romnesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997; – Ion Talos – „Gndirea magico-religioas la romni”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romnesti”, Editura Humanitas, 1998; – Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele”, Editura Cartea de Buzunar, 2006; – Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001; – Tudor Pamfile – „Srbtorile la romni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; – „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
Interesant sarbatoare si frumos traditii, special despre pasari.