TRADITII DE FILIPII DE IARN� SI SFINTII TREI IERARHI

�n multe dintre regiunile t�rii, �ncep cele trei zile care constituie Filipii de iarn�, serbate de t�ranul rom�n din 29 p�n� pe 31 ianuarie. La mijlocul acestui ciclu, cinstim pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gur� de Aur, doctori vindec�tori, pr�znuiti pe 30 ianuarie. Desi pomeniti separat �n luna ianuarie, pe Sf�ntul Vasile pe 1 ianuarie, pe Sf�ntul Grigorie pe 25 ianuarie si pe Sf�ntul Ioan Gur� de Aur pe 27 ianuarie, ei sunt pr�znuiti �mpreun� pe 30 ianuarie.

Pricina praznicului acestuia a fost disputat in zilele imp�r�tiei lui Alexie Comneanul, cand s-a f�cut imperechere si prigonire intre b�rbatii cei pricopsiti in inv�t�turi si imbun�t�titi. Unii crestini cinsteau mai mult pe marele Vasilie, iar pre dumnezeiescul Hrisostom il micsorau. Altii iar�si cinsteau mai mult pre dumnezeiescul Grigorie. Atunci prin o pricin� c� aceasta a celor inv�tati s-a intamplat de s-a desp�rtit multimea poporului. Si unii se ziceau ioaniteni, altii vasiliteni, iar altii grigoriteni. �n anul 1084, intr-o vedenie, Sfantului Ioan Mauropos i-au ap�rut cei trei sfinti impreun� si i-au gr�it: „Dup� cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajb� nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul s�u, indemnati de Duhul Sfant, am scris inv�t�turi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am inv�tat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invr�jbesc, s� nu se mai certe pentru noi. C� nevointa noastr�, cat am fost in viat� si dup� moarte, a fost s� imp�c�m pe oameni si s� aducem in lume pace si unire. �mpreuneaz�-ne, dar, f�candu-ne praznic la cate trei intr-o singur� zi, si instiinteaz� cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem.” Deci astfel certandu-se cei intelepti, de trei ori fericitii acestia dasc�li au voit s�-i impace, ca s� nu se mai sf�deasc� in desert. S�rb�toarea Sfintilor Trei Ierarhi este o s�rb�toare ce descoper� c� dup� cum in Sfanta Treime deosebirea dintre Tat�l, Fiul si Sfantul Duh nu duce la dezbinare si nici unitatea lor la depersonalizare, tot astfel nici mirenii, ca persoane diferite, nu sunt chemati s� tr�iasc� separat unii de altii sau s� se ridice unii impotriva altora, ci s� convietuiasc� dup� modelul Sfintei Treimi – unul in cel�lalt. �n urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru pr�znuirea comun� a celor Trei Ierarhi, iar Prin hot�rarea luat� la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de inv�t�mant teologic ortodox din intreaga lume. Sfantul Vasile cel Mare, episcop al Cezareii Capadociei, n�scut in jurul anului 329 a studiat cu retori si filosofi celebri in Cezareea Palestinei, Constantinopol si Atena. De statur� inalt�, slab si negricios la fat�, cu o barb� mare, neagr�. Cronicile spun c� nu a avut timp s� se in�lbeasc� pentru c� a tr�it numai cincizeci de ani. Ne-a l�sat in biseric� o Sfant� Liturghie care se serbeaz� de 10 ori pe an: in primele cinci duminici ale Postului Mare, in Joia Patimilor, in ajunul Sfintelor Pasti, al Cr�ciunului si Bobotezei, si pe 1 ianuarie, ziua de pomenire a Sfantului Vasile. Cu exceptia unor rug�ciuni, ritualul este acelasi cu al Liturghiei Sfantului Ioan Gur� de Aur. A f�cut incursiuni in Mesopotamia, Siria, Palestina si Egipt pentru a cunoaste modul in care vietuiau c�lug�rii in singur�tate. El i-a adunat pe acestia in locuri organizate, stabilind si o randuial� pentru acest mod de vietuire. �n anul 358 pune temelia primei comunit�ti de obste, pe malul raului Isis, lang� Neocezareea. Aici redacteaz� impreun� cu Sfantul Grigorie Filocalia, o colectie de texte din scrierile lui Origen. Tot acum, concepe Regulile monahale mari si mici. �n Cezareea Capadociei a infiintat institutii de asistent� social� cunoscute sub numele de Vasiliade, cum ar fi: aziluri, case pentru reeducarea fetelor dec�zute, spitale pentru leprosi. Sfantul Vasile cel Mare a luptat impotriva celor care negau dumnezeirea lui Hristos si a celor care t�g�duiau dumnezeirea Sfantului Duh. A trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie, in anul 379. Sfantul Grigorie de Nazianz (Teologul) n�scut in jurul anului 330, in Arianz, lang� Capadocia unde studiaz� gramatica pan� la varsta de 12 ani, iar intre 350-358 isi completeaz� studiile la Atena. A fost hirotonit preot de tat�l sau si episcop de c�tre Sfantul Vasile cel Mare si leag� o prietenie strans� cu Sfantul Vasile cel Mare, incat se spunea despre ei c� �sunt dou� trupuri, ins� un singur suflet”. Sfantul Grigorie de Nazianz avea statur� mijlocie si un ochi bolnav, din cauza unei lovituri venit� de la arienii ce negau dumnezeirea lui Hristos. Numele de „Teologul” il primeste dup� sustinerea celor cinci Cuvant�ri teologice in anul 380, la Constantinopol, in Biserica „�nvierii”. Sfantul Grigorie de Nazianz a prezidat cel de-al II-lea Sinod ecumenic din anul 381. Sfantul Grigorie Teologul cere spre b�tranete de la imp�ratul Teodosie cel Mare s� tr�iasc� retras, in liniste: „Si eu, imp�rate, o singur� favoare cer puterii tale care face daruri m�rete. Nu cer aur, nu t�blite multicolore, nu acoper�minte pentru masa de tain�, nu s� primesc o inalt� demnitate pentru neamul meu sau s� stau aproape de tine, cel preabun� Un singur lucru cer s� mi se dea: s� stau putin departe de invidie. Doresc s� cinstesc scaunul, dar de departe. Am obosit s� fiu urat de toti, chiar si de prieteni, pentru c� nu pot privi spre altceva, decat spre Dumnezeu”. �n aceast� retragere scrie ceea ce imp�rt�sise credinciosilor in biseric�. S-a spus despre el c� mai intai a citit, apoi a vorbit si abia apoi a scris. A trecut la cele vesnice pe 25 ianuarie in anul 389-390. Sfantul Ioan Gur� de Aur sau Ioan Hrisostom s-a n�scut la Antiohia, in jurul anului 354 r�manand orfan de tat� din copil�rie. Dup� moartea mamei sale, in jurul anului 374, Ioan se retrage in muntii din apropiere, devenind monah sub ascultarea unui b�tran sihastru sirian timp de patru ani dup� care se va retrage vreme de doi ani intro pester�. Hirotonit diacon in anul 381, de c�tre episcopul Meletie, si preot in anul 386, de c�tre episcopul Flavian, urmasul lui Meletie timp de doisprezece ani, predic� in Antiohia in fiecare duminic� si s�rb�toare, iar in post, chiar in fiecare zi, luptand impotriva p�ganismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul si iudaismul. �n anul 397 este numit arhiepiscop al Constantinopolului. A predicat si a scris un num�r impresionant de comentarii la Sfanta Scriptur�, infiintind numeroase institutii de ajutoare a bolnavilor, s�racilor si oamenilor in varst�, primind numele de „ambasadorul s�racilor”. �n timpul Sfantului Ioan Gur� de Aur nu exista un formular fix, asa cum exist� in prezent, pentru s�varsirea Sfintei Liturghii astfel incat Sfantul Ioan a adunat intr-un formular actele cultice si rug�ciunile si a dat nastere Liturghiei care ii poart� numele si care este cel mai des folosit�. Se crede c� in vremea cand era diacon a scris cel mai impresionant tratat despre preotie. Este conceput in sase c�rti, sub forma unui dialog. Sfantul Ioan Gur� de Aur a trecut la cele vesnice pe 14 septembrie 407, zicand: „Slav� lui Dumnezeu pentru toate!”. S�rb�toarea se tine de ap�rare contra bolilor; se crede c� ii moare sotul celei care nu tine. Cel ce lucreaz� in aceast� zi i se stramb� mintile iar lucrul il va face tot in neregul�, adic� il face stramb, neregulat. Numeroase familii ii serbeaz� pe Trei Ierarhi de patroni ai casei. �n aceste zile incepe logodna p�s�rilor si se imperecheaz� lupii, iar lupoaica fat� in noaptea de Sf. Gheorghe. Conform traditiei, Cei Trei Ierarhi sau Trisfetitele cum se mai spune, constituie intrarea crestinilor in biseric� si de aici a aparitia credintei in Dumnezeu. si trebuie s� d�m Se merge la biseric� cu coliv� in onoarea sufletelor mortilor celor neimp�rt�siti si o lumanare de poman�, pentru ca intreaga viat� de apoi s� le fie luminat�. Se tine pentru fete spre a li se ar�ta in vis ursitul, nelucrand si nemancand in aceast� zi decat paine cu sare. Celor ce lucreaz� de Trisfetite, la drum, le ies lupii inainte si le m�nanc� cate o man�, un picior celui pe care-l intalnesc; de asemenea, le m�nanc� si animalele noaptea din curte. �n aceast� zi se schimb� vremea; dac� curg stresinile, prim�vara e friguroas�; dac� este ger, vara e c�lduroas�. Ultima din cele trei zile ale lupului este consacrat� chiar patronului acestuia, miticului Filip Schiopul, cel mai periculos dintre Filipi ce schilodeste si stramb� pe cei ce nu-i cinstesc ziua. Aniversare frumoasa celor ce poart� numele unuia dintre ierarhi!

Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului roman” Editura, Grai si Suflet – Cultura National�” Bucuresti, 1995. – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom Iasi 1998. – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997. – Ion Ghinoiu – „S�rb�tori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – „Zile si mituri. Calendarul t�ranului roman 2000”, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999. – Ion Talos – „Gandirea magicoreligioas� la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – „Ghidul S�rb�torilor Romanesti”, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc� – „S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele, vol. II”, Editura Cartea de Buzunar, 2006. – Romulus Vulc�nescu – „Mitologie Roman�”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la romani” Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001. – Tudor Pamfile, „Mitologia roman�”, Editura ALL, Bucuresti, 1997. – „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.