TRADITII SI OBICEIURI DE SF�NTUL NICOLAE

�nchiz�nd cele trei zile de s�rb�toare consacrate v�rsatului, Sf. Nicolae, Sf�nt- Nicoar�, Sf. Ierarh Nicolae protector al copiilor, este primul mos, darnic sau justitiar, care le face acestora cadouri o dat� cu venirea iernii. Ajutor pentru v�duve, orfani si fetele s�race la m�ritat, este st�p�nul apelor si salveaz� de la �nec cor�bierii, apar� soldatii pe timp de r�zboi, motiv pentru care este invocat �n timpul luptelor, este cinstit at�t pentru boli, c�t si pentru lovituri, precum si, evident, pentru sprijin acordat �n cele mai diverse situatii.

Sfantul Nicolae este, de sute de ani, unul dintre cei mai iubiti si mai cinstiti sfinti. El nu este numai un mos care aduce daruri copiilor! El nu a vrut nici s� ajung� arhiepiscop, nici s�-i fie cunoscute faptele bune si minunile din timpul vietii, nici s� cistige atata popularitate, devenind, pentru multi, Sfantul care pune daruri in ghetute! Oamenii il iubesc si i se inchin�, il roag� s� le ocroteasc� vietile si gospod�riile. Si, pentru c� Sfantul ocup� un loc important in viata lor, fac praznice, ii cant� colinde si spun povesti despre el, in care Sfantul r�mane asa cum il stim cu totii: grabnic ajut�tor si f�c�tor de minuni. Sfantul Ierarh Nicolae s-a n�scut in jurul anului 280, nu se cunoaste data exact�, in orasul Patara Lichiei, din vestita provincie Licia a Asiei Mici, din partea asiatic� a Turciei de azi. A trecut la cele trecut la cele vesnice in jurul anului 345, in localitatea Mira, ast�zi Kocademre, Turcia, in jurul anului 342. Traditia spune c� p�rintii s�i erau foarte credinciosi, dar nu aveau copii. �ntr-un tarziu, dup� multe rug�ciuni, Dumnezeu le-a indeplinit dorinta si le-a dat un b�iat, pe care l-au botezat Nicolae, nume care inseamn� �inving�torul poporului”. Se mai spune c� la prima scald�, desi abia n�scut, s-a ridicat in picioare in albie si a stat trei ore asa, ceea ce a fost interpretat ca un semn de viitoare sfintenie. Apoi a refuzat s� sug� miercurea si vinerea inainte de a se incheia rug�ciunile zilei. Acest obicei de a posti l-a p�strat toat� viata. Se stie c� inc� din copil�rie, p�rintii s�i l-au inv�tat cele de trebuint� unui crestin: s� se roage si s� caute s� fac� milostenie si fapte bune. A inv�tat filosofie, teologie si s� talcuiasc� Sfanta Scriptur�, dup� cum obisnuiau crestinii din vremea sa. Petrecea mult timp cu c�lug�rii si participa zilnic la slujbe. Pe m�sur� ce crestea, se ar�ta din ce in ce mai atras de studiul Sfintei Scripturi. Unchiul s�u, c�ruia ii purta numele si despre care se spune c� era episcop ori staretul unei man�stiri din apropiere, i-a indemnat pe p�rinti s�-l lase s�-i slujeasc� Domnului. P�rintii au fost de acord si Nicolae a intrat in viata monahal�. Cand s-a f�cut mare, a fost sfintit preot de c�tre unchiul s�u. Apoi p�rintii s�i au murit in timpul unei epidemii de cium�. Nicolae a folosit averea mostenit� de la p�rinti ajutandu-i pe nevoiasi. La scurt� vreme dup� aceast� intamplare, Sfantul Nicolae a vrut s� viziteze Tara Sfant�. A plecat cu o corabie. I-a prins o furtun� puternic�, dar Sfantul si ceilalti c�l�tori s-au rugat si furtuna s-a potolit. Unul dintre marinari de pe catarg ar fi alunecat si a r�mas f�r� suflare pe punte. De mila lui si pentru suferinta celorlalti marinari, care isi plangeau prietenul, Sfantul Nicolae s-a rugat si Domnul l-a inviat. De atunci se spune c� a devenit Sfantul Nicolae ap�r�tor al celor aflati in primejdii pe mare, c�ci de nenum�rate ori a venit in ajutorul celor in primejdie s� se inece! La intoarcerea din Tara Sfant�, a vrut s� se retrag� la m�n�stire, dar un glas de sus i-a poruncit s� se intoarc� intre oameni. Din smerenie, a p�r�sit Patara, unde il iubeau toti pentru viata sa sfant�, si s-a dus s� tr�iasc�, s�rac si necunoscut, in cetatea Mira, localitate care se numeste ast�zi Demre, situat� la 50 de kilometri de Patara. �ntr-o zi, ca de obicei, s-a dus la slujb� si a intrat primul in biseric�. Acolo astepta episcopul locului, instiintat de Domnul c� primul om care va intra in biseric� este alesul S�u, pe care il cheam� Nicolae. Tocmai murise arhiepiscopul si oamenii se rugau s� primeasc� un nou p�rinte cu viat� sfant� care s�-i p�storeasc�. Plin de smerenie, Nicolae nu a vrut s� primeasc� a fi numit arhiepiscop, dar se spune c� i S-a ar�tat Domnul Hristos cu Maica Sa si, intelegand c� aceasta e vointa lor, a acceptat. Ajuns arhiepiscop, Sfantul Nicolae se ingrijea si de sufletele, dar si de trupurile celor pe care ii p�storea. Stia c�, din cauza s�r�ciei si a nevoilor, oamenii slabi pot s� p�c�tuiasc�, punandu-si sufletele in primejdie. Se spune c� intr-un oras tr�ia un om foarte s�rac, care avea trei fete cuminti si frumoase. Pentru c� nu mai avea ce s� le dea de mancare, nici zestre, ca s� le c�s�toreasc�, s-a gandit s� le pun� pe fete s�-si cistige painea. Aceasta insemna s� le vand� ca sclave sau s� ajung� prostituate. Dar Sfantul Nicolae, instiintat de Domnul, s-a dus intr-o noapte si a aruncat pe fereastra omului o pung� cu bani. Mult sa mai minunat omul si, cu banii primiti, a reusit s�-si c�s�toreasc� fiica mai mare. Sfantul Nicolae l-a mai ajutat de dou� ori, pentru celelalte fete, tot pe furis. Dar a treia oar� a fost prins de tat�l fetelor, care st�tea la pand�, noapte de noapte, pentru a afla cine este binef�c�torul s�u. Omul i-a c�zut la picioare si i-a multumit cu lacrimi in ochi, dar Sfantul l-a indemnat s� nu mai spun� la nimeni. Totusi, povestea despre mila Sfantului s-a r�spandit si locuitorii care primeau un ajutor neasteptat ii multumeau Arhiepiscopului Nicolae! Se mai povesteste c� Sfantul ar aruncat punga cu bani pe fereastr� si ea a nimerit intr-un ciorap pus la uscat lang� foc. Altii spun c� ar fi fost o gheat�. Se crede c� asa a ap�rut obiceiul de a preg�ti ghetele sau cior�peii in ajunul s�rb�torii Sfantului Nicolae, in speranta de a primi un dar de la Mosul care nu li se arat� niciodat�! Dar citi dintre cei mici uit� s�- si lustruiasc� ghetele in ajunul praznicului Sfantului Nicolae? �n noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune c� Mos Nicolae vine la geamuri si priveste la copiii care dorm si sunt cuminti. Dimineat� ei g�sesc in ghetute bomboane, pr�jituri, mere si nuci. Mai veche este ins� traditia pedepsirii copiilor lenesi si neascult�tori cu nuielusa de m�r l�sat� in inc�lt�rile lor. Crengutele se pun in ap�, pentru a inflori pan� la Nasterea Domnului, ocazie cu care se prognozeaz� si rodul livezilor pentru anul viitor, dar si c� sfantul a mijlocit pentru iertarea celui c�ruia i-a dat crenguta flori albe. Tot cu aceste crengute de m�r inflorite se face si vestita sorcov� cu care copiii pornesc la colindat. Ziua de 6 decembrie incheie astfel ciclul de s�rb�tori si practici magice, dedicate in special lupilor si spiritelor mortilor-strigoi, inceput la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamn�, Filipul cel Schiop, Vovidenia, L�satul Secului de Cr�ciun, Noaptea Strigoilor si Suntandrei) si incheiat la inceputul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mos Andrei), specific unui str�vechi inceput de an autohton, Anul Nou dacic. �n unele zone, fetele de m�ritat se adun� in ajunul s�rb�torii de Mos Nicolae la casa uneia dintre fete si fac pl�cinte, iar pe la 9 seara fl�c�ii se prezint� la casa fetelor de m�ritat unde se continu� petrecerea inceput� de Sf. Andrei la „p�zitul usturoiului”. Puterile destul de mari ale mosului (dup� Sf. Dumitru, inc� un tan�r cavaler, al�turi de Sf. Gheorghe, Sf. Toader si Sf. Ion), Sf. Nicolae este (uneori, dup� Sf. Andrei), primul sfant b�tran, asociat anului inaintat in �varst�”, ofer� numeroase indicii asupra naturii cosmice a divinit�tii: patron al iernii, gardian al soarelui in jum�tatea septentrional�, rece, a anului, este un adev�rat Geril�, care aduce z�pad� si gheat� la inceput de iarn�, cand isi scutur� Sf. Neculai barba lui cea alb�, aluzie la prima z�pad� care cade la inceputul iernii, el p�zeste Soarele care incearc� s� se strecoare pe lang� el spre t�ramurile de miaz�noapte pentru a l�sa lumea f�r� lumin� si c�ldur�, este iscoada lui Dumnezeu pe lang� Drac. �n noptile marilor s�rb�tori, cand se deschide cerul pentru o clip�, oamenii pot s�-l vad� stand la Masa �mp�r�teasc� in dreapta lui Dumnezeu. Tot in popor se spune c� Sfantul Ion isi face aparitia pe un cal negru, pentru a intoarce iarna. Bisericile ridicate in cinstea lui pretutindeni in Europa si povestile despre minunile numeroase f�cute de el sunt o dovad� vie a ajutorului pe care Sfantul Nicolae l-a dat celor s�rmani si celor aflati in primejdie, dar si a dragostei si evlaviei pe care i-o poart� crestinii de pretutindeni. Peste 811.000 de romani isi s�rb�toresc onomastica de Sfantul Nicolae. Din totalul persoanelor care poarta aceste nume, aproape 540.000 sunt b�rbati (Nicolae, Neculai, Nicusor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoar�) iar aproximativ 280.000 sunt femei Nicoleta, Niculina, Neculita, Nicolina, Nicola. Dintre aceste prenume, cel mai r�spandit este Nicolae/ Nicolaie, apartinand unui num�r de 353.415 b�rbati, urmat de Nicoleta, prenumele a 191.030 de femei. La multi ani tuturor celor ce poart� numele de Nicolae si derivatelor!

Dan Horgan

Bibliografie:
– Arthur Gorovei. – „Credinti si superstitii ale poporului rom�n” Editura, Grai si Suflet – Cultura National�”, Bucuresti, 1995.
– Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia 2001.
– Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom Iasi 1998.
– Ion Ghinoiu – „S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Talos – „G�ndirea magico-religioas� la rom�ni”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001.
– Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni” Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001.
– Tudor Pamfile, „S�rb�torile la rom�ni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997.
– Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.