Circovii de var sau Circovii Marinei sunt serbati n unele zone ale trii pe 15, 16, 17, iar n altele, pe 16, 17, 18 iulie. Prima zi se serbeaz sfintii Chiric si Iulita, i zic Ciurica. Altii i zic celui din urm, care e schiop, Ciric Schiopul. Pe 17 iulie este Circovul cel mai mare, Mucenita Marina, socotit sora lui Sf. Ilie Mrina. Ciurica si Sf. Ilie au fiecare cte trei Circovi.
Ciurica n traditia popular este o divinitate rzbuntoare, care „ciuruia” n btaie pe cei ce lucrau n ziua ei. Este prima zi din cei trei Circovi ai Mrinei, n care si fac simtit prezenta zeitti feminine deosebit de puternice, care sanctioneaz sever orice abatere de la srbtoare. Circovii sunt vzuti ca niste fiinte malefice, puternic demonizate, ce i tortureaz cu boli si durere pe cei care le cad n mini; sunt un mic sobor de sfinti, fiecare cu propria personalitate (desi izolat pot fi considerati slugi ai Sfintei Marina, mai rzbuntori dect ea, care, cumulndu-si eforturile, instituie un regim sever unei perioade mai mari din calendarul popular (ciclul de trei zile). Prin unele zone ale trii se serbeaz chiar si trei rnduri de Circovi: trei zile vara, trei toamna si trei iarna. Circovii sunt un exemplu semnificativ pentru caracterul compozit al srbtorii, care practic copiaz modele mitologice diferite. Ei sunt pzitorii si ngrijitorii de hran ai fiarelor slbatice si, mpreun cu Filipii, mai mari peste fiarele slbatice, cunosc mai multe perioade de activizare, n care duntorul principal este lupul. Primul dintre Circovi este el nsusi o figur compozit – Ciurica (din Chiric si Iulita), constituind o figur aparte n calendarul popular. Pus n legtur cu btaia (se face frecvent trimitere la expresia a ciurui pe cineva n btaie), Ciurica este de fapt patroana unei nfrtiri feminine extrem de puternice, care conferea initiatelor forta necesar pentru a lupta cu armele brbatilor ntr-o societate masculin, ce a nlocuit vechea societate matriarhal. Aici nu era vorba numai de „a plti politele” brbatilor n aceast zi din an, n care femeile erau considerate a fi mai puternice dect brbatul, ci se avea n vedere dobndirea, pe cale magic, a unui suport redutabil, a unui instrument de putere (avem n vedere testul demonic, care este obtinut, acum n conditii extreme, iar la Ropotini, n cadru ritual, n urma „baterii”, a „clcrii n picioare”, a „njugrii” diavolului, simbolizat de lutul clcat n picioare de ctre femeile participante la ritual). n aceast zi, se zice c brbatilor li se interzice a- si bat nevestele. Astzi este ziua cnd femeile au putere asupra brbatilor. De aici a mai iesit vorba: „lea venit si lor ziua btii” . Ciurica se crede c-a fost o femeie foarte rea, care-si btea brbatul. Oamenii serbeaz n aceast zi pe Chiric mai mult de fric, cci, zic ei, Chiric, cnd s-a fcut sfnt, mpreun cu mam- sa, Iulita, era numai de trei ani si era si schiop. n ntelepciunea popular se spune c s te fereasc Dumnezeu de btaia chiorului, de dragostea schiopului ori de omul nsemnat. A doua zi din Circovii de var este numit Cercurile Mrinii sau Miezul verii si se prznuieste n Biserica Ortodox Sf. Sfintit Mucenic Antinoghen si cei 10 ucenici ai lui. Pe vremea lui Diocletian, pgnul mprat al Romei, era cumplit prigonire contra crestinilor. Un om, mai marele ostilor, apropiindu-se de marele muncitor, a zis: „Stpne, aici este un brbat cu numele Antinoghen, episcop crestinesc, care ntoarce pre multi de la credinta sa si petrece n satul Pidaton”. Atunci, ighemonul a trimis ndat ostasi s-l prind si s-l piard. n satul acela fiind o mnstire mic, sfntul Antinoghen se odihneste vesnic mpreun cu zece ucenici ai si. n zonele n care agricultura reprezenta ocupatia principal, accentul cade de pe acest adversar pe dezlntuirea stihiilor cerului sub forma grindinii nimicitoare. A treia si ultima zi din ciclul Circovilor este Sfnta Mare Mucenit Marina. Sf. Mare Mucenit Marina fecioara de doisprezece ani, a auzit de la un oarecare om al lui Dumnezeu cuvntul cel despre Iisus Hristos, Adevratul Dumnezeu, cum s-a ntrupat de la Duhul Sfnt n pntecele Prea Sfintei Fecioare si cum s-a nscut dintrnsa, pzindu-i fecioria nestricat. Cum a fcut multe minuni si a ptimit de voie pentru mntuirea oamenilor, a murit, a nviat, s-a nltat la cer si a gtit celor ce cred n El si-l iubesc viat fr de sfrsit, slava si mprtia cea vesnic. Sfnta mare mucenit Marina cea bun de ntelegere, auzind acestea, a crezut n Hristos. Ea dorea ca s-si verse sngele su pentru Hristos, si cu el s se boteze, ca cu o scldtoare a botezului, precum a auzit c multi din sfintii mucenici s-au botezat. Marina (a treia zi a Circovilor) este serbat cu strictete, deoarece efectele nclcrii zilei sfintei erau numeroase: traditia popular spune c, pe cine loveste n aceast zi, nu se mai scoal (provoac boli de lung durat, lovituri, czturi); poate incendia recoltele sau poate atrage lupii asupra turmelor. Este o zi bun pentru asigurarea remediilor magice. Gospodinele au observat de-a lungul anilor dac aceast zi le este prielnic sau nu. Oricum traditia popular spune c numeroase femei au fost pedepsite c nu au tinut aceast suit de srbtori. Marina o serbeaz femeile ca s le mearg brbatilor bine la orice lucru, iar fetele o serbeaz pentru dragoste, s aib lipici la flci. n aceast zi, femeile numite Marina (Maria) lipesc crpe la ptule si afum cu ele cnd se mbolnvesc. Se aprinde o lumnare la biseric, care-i bun pentru boli. Aceast srbtoare este si un ritual de initiere cum se poate vedea si din restrngerea sferei de interes, mai ales la femeile n vrst ce triesc n zona rural. n acest ritual, efectele initierii cpta aceleasi calitti ai celui de nsurtire. Brbatii, ct si femeile fac legtur ntre ei, ca s fie frati de cruce pn la moarte, si se numesc ntre ei frati, iar femeile surate. Cele dou femei sau cei doi brbati care voiesc a se uni cumpr fiecare cte ceva pentru mncare, pine, zahr, vin, si se duc la un loc unde si dau unul altuia ce are si, n timpul cnd zice: „S fim frate pn la zi de moarte”, si de atunci si zic numai frate si sor. Astfel se obtineau remedii magice prin schimbul ntre membrele frtiei a instrumentelor magice, cum ar fi pelinul, dar si asigurarea strii de sntate a femeilor si fetelor. Unele stence si dau una alteia cte o legtur de pelin si cte o gin, zicnd c s-au prins surate. n aceast zi femeile ce au fost prinse surate si trimit una alteia cte o puic, cte o mtur de pelin, cte o can sau brdac. Se dau de poman mturi de pelin, cules atunci, cu un pui de gin, vin, ou fierte, castraveti cruzi, mere dulci, turte, covrigi, colaci, porumbi verzi din cmp de poman mpreun cu lumnri pentru grija sufletelor celor rposati, cci atunci ncep a se face porumbii buni de fiert sau fript pe crbuni numai la femei si copii; pui dau de poman mai ales cei ce au copii bolnavi de epilepsie (boal rea, boala copiilor) ca s scape de ea, iar ceilalti ca s fie feriti de ea si de orice ceas ru cu sgettur, de poceal, de ameteal, de diverse bolile mai grele. Puii se transmit n continuare, fr a spune de unde provin, de team de a nu transmite boala si totodat de a avea noroc la psri. Nu se mtur cu mtur de pelin pn la srbtoarea Sf. Marina. Numai de la Marina se ncepe mturatul cu pelin. Pe unde se mtur cu ele, puricii mor din cauza amrciunii lsate de plante. Cred c gina rcie si descurc drumurile, si cu mtura mtur cile ctre rai. Totodat, se mai practic pomana, ofranda in alimente adus divinittii nsotit de o sptmn de post, pentru c nfrnge rutatea, ferind pe oameni de ispit. Unele femei dau de poman, pentru c se crede c Sf. Marina adesea repet: „Marina n-are slnin, Marina n-are fin, Cutare are de toate, D-i si ei, dac se poate; Cutare are prea multe, D-i si ei ca s-ti ajute”. Se mparte si pnz pentru cmsi. Se fac clci de cosit ierburile. Se culege pelin, din care se face ap bun pentru splat fata. Femeile se spal pe fat, pentru a li se subtia pielea obrazului. Se fac testuri pentru copt pinea. Sf. Marina nspimnt pe draci alungndu-i din preajma oamenilor, acolo unde le este locul. Marina si Catarina au fost dou fete foarte frumoase. Diavolul a ncercat s le ispiteasc, dar n-a reusit. El le-a nchis ntr-o temnit, s-a prefcut n sarpe ca s le sperie. Din sarpe s-a fcut ied. Sf. Marina nu s-a speriat, ci a prins iedul de barb si, cu un ciocan, a nceput s-l bat, pn a fugit. Mrina a prins pe dracul, ducndu-se s toace la biseric, i-a luat ciocanele de toac si l-a btut cu ele pn l-a lsat aproape mort, umplndu-l de snge. Sf. Marina e zugrvit dup usa de la biseric tinnd pe dracul de corn (chip de capr) si chinuindul, lovindu-l cu strsnicie. De lucrezi n aceast zi, te loveste Sf. Marina, cum a chinuit si lovit pe demonul prins. Cel ce n-a srbtorit pe Sf. Marina se spune c-i d drumul necuratului de unde e legat, iar omul are vedenii si halucinatii si se trezeste pocit la fat. Mrina e o sfnt cu hachite: prea bun cu unii si foarte aspr cu altii. Unora le prinde bine si-i ajut chiar atunci cnd acestia muncesc n ziua ei, altora le face ru. Circovii se mai numesc Goresniti si n aceste trei zile nu strng grmezi din munca lor, ca s nu se aprind de la trsnet mai ales grul si fnul. Circovii se tine de femei, cci e ru de lovituri si de boli. n ziua de Ciurica, femeile ar trebui s ciuruie boabe de porumb prin curte si s-i ia de pr pe brbati si s-i bat, ca s le mearg bine tot anul. Se tine totodat si pentru sporul casei; nu se d nimic din cas. n aceste zile, femeile nu lucreaz absolut nimic, nu scot nici gunoiul din cas, nu mprumut nici foc, cci e o zi cu primejdie, rea de boal, de pagub, mai ales pentru vite s nu le ia lupul. Se spune c femeile ce se vor ncumeta s lucreze de Circovi, le va chirci gura cnd vor vorbi iar tot anul le vor bate brbatii. Dac se ceart femeia cu brbatul, se vor certa tot anul. Se tine pentru a nu muri psrile de curte, pentru oi si contra focului, a bubelor si a vrsatului de vnt. Cine se pzeste de a lucra n Circovi, boalele nu-l strng tare n cercuri. Nu n ultimul rnd, prin metafora cercurilor cu care Circovii i cuprind pe oameni, avem de-a face cu un ciclu de srbtori n care obiectivul principal era ferirea de boli si de scrnteli de tot felul. Nu se mtur prin cas, nu se toarce, nu se coase si nu se gureste, nu se taie unghiile, nu se piaptn si nu se scoate gunoiul din cas cci este primejdie de lupi, de pocituri, pericole n cltorii, precum si de czturi, smintituri, lovituri, de foc si de necciuni. Nu se spal rufele; e ru de opreala cmpului. Ca si n celelalte srbtori ale Circoviilor aceast srbtoare no spune popa, c-i moare preoteasa. n aceste zile brbatii vor face munci usoare numai pn la prnz. Acum ncepe a se scoate ceapa si usturoiul din straturi; cine nu le scoate, vor ncolti si se vor strica. n aceast zi se culege cnepa, altceva nu lucreaz.
Dan Horgan
Biblografie
Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului romn”, Editura Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995; Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001; Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului romn”, Editura Polirom, Iasi, 1998; Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului romn”, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romnesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997; Ion Talos – „Gndirea magico-religioas la romni”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romnesti”, Editura Humanitas, 1998; Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele”, Editura Cartea de Buzunar, 2006; Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001; Tudor Pamfile – „Srbtorile la romni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; Tudor Pamfile – „Mitologie romneasc”, Editura Grai si Suflet – Cultur National”, Bucuresti, 2000; „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
Interesant articol. Felicitari, Dan!