Srbtoarea Pastelui sau nvierea Domnului este pentru noi romnii, alturi de Crciun, cea mai mare, mai nsemnat, mai sfnt si mai mbucurtoare srbtoare de peste an care comemoreaz evenimentul fundamental al crestinismului, nvierea lui Iisus Hristos, fiecare familie pregtinduse cu mult timp nainte prin postul tinut prin Postul Pastelui numit si Postul Cel Mare, post care dureaz 48 de zile.
Ultima sptmn din Postul Pastelui se numeste Sptmna Patimilor si ncepe n duminica Floriilor, comemornd astfel prinderea lui Iisus, torturarea, batjocorirea, crucificarea si moartea Lui. n aceast ultim sptmn, multe biserici tin slujbe n fiecare sear, slujbe numite Denii. De luni pn joi se comemoreaz ultima mas, prinderea si nchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste Joia Mare. Vineri, numit Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seac este ultima vineri dinaintea Srbtorii de Pasti ce comemoreaz crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. n aceast zi, se tine Post negru, pentru cei mai multi crestini. Postul negru este tinut n credinta c Dumnezeu l va feri, pe cel care posteste, de toate bolile l va face s fie sntos si s-i mearg bine tot restul anului. Obiceiurile de Pasti pstrate n Romnia, sunt frumoase, statornicite de veacuri si transmise din generatie n generatie prin viu grai. Pastele semnific trecerea de la moarte la nviere si la viata vesnic, viata si moartea, nvierea lui Iisus, exemplu sigur de urmat pentru toti crestinii ntru nemurire. De la casa celui mai mare bogtas si pn la bordeiul celui mai de pe urm srman se cunoaste apropierea acestei mari srbtori, cci n ajunul ei sunt toate acum curtite si ndreptate, toate sunt unse si vruite, hainele primenite, brbatii brbierit i si splati, iar femeile lute si tcute. Rstignirea si nvierea reprezint eterna legtur dintre moarte si viat, asa precum renaste natura n fiecare primvar, cnd se reia ciclul vietii. Oul, el nsusi purttor de viat, devine un simbol al regenerrii, al purificrii, al vesniciei fcnd parte si din simbolurile renvierii naturii si vegetatiei. Pentru srbtorile de Pasti, n Joia mare, crestinii vopsesc ou rosii. Frumoasele legendele crestine leag simbolul oulor rosii de patimile lui Iisus. Se spune c atunci cnd Iisus a fost btut cu pietre, cnd acestea l-au atins, s-au transformat n ou rosii. Si se mai spune c Sf. Maria, venind s-si vad Fiul rstignit, a adus niste ou ntr-un cos, spre a le drui sutasului s- i permit sa-si vad fiul, dar care s-au nrosit de sngele mntuitorului stnd sub cruce. Se povesteste c dup ce Iisus a fost rstignit, crturarii si farisei au fcut un ospt de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: Cnd va nvia cocosul pe care-l mncm si oule fierte vor deveni rosii, atunci va nvia si Iisus. Nici nu si-a terminat bine vorbele si oule s-au si fcut rosii, iar cocosul a nceput s bat din aripi stropind pe cei prezenti cu vin pe fat. Si de atunci se spune c oule se fac rosii iar evreii au rmas cu pistrui pe fat. n traditia popular romneasc se crede c oule de Pasti sunt purttoare de puteri miraculoase: ele putnd vindeca boli si protejeaz animalele din gospodrie. Se spune c atunci cnd oamenii n-ar mai nrosi ou de Pasti, atunci lumea se va sfrsi. n medicina si cosmetica arhaic a romncelor, cojile de ou rosii sunt un stimulent al frumusetii si snttii, prin mecanismul magiei simpatetice si al celei contagioase. La Pasti, fetele ce vor merge la biseric s poarte n sn un ou rosu, pentru a fi ntotdeauna rosii n obraz. n Moldova, toti membrii familiei se spal pe fat, n ziua de Paste, nainte de rsritul soarelui, cu ap dintr-un vas n care au fost puse dinainte, un ban de argint, un ou alb si un ou rosu iar uneori si cteva fire de busuioc. Se zice c astfel vor fi curati la suflet ca oul alb, rumeni n obraz precum oul rosu, bogati si sntosi. Potrivit aceluiasi obicei, cel care se spal ultimul din acest vas ia banul si oule. Oule rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceast srbtoare. Oule se ciocnesc la masa de Pasti, dup un anumit ritual: persoana mai n vrst, de obicei brbatul, ciocneste capul oului de capul oului tinut n mn de un comesean, n timp ce rosteste cunoscuta formul Hristos a nviat !, la care se rspunde cu: Adevrat a nviat! n prima zi de Paste oule se ciocnesc cap n cap, n a doua zi se ciocnesc dos cu dos iar n a treia zi le ciocnesc burt n burt. Se spune c dac s-a ciocnit un ou cu dou glbenusuri n prima zi de Paste, trebuiesc ncepute preg- tirile de nunt. Btrnii mentin traditia ca din primul ou ciocnit n ziua de Paste s mnnce toti membrii familiei, pentru a fi ntotdeauna mpreun. n unele sate moldovenesti se spune c cel al crui ou nu se sparge de Paste va fi sntos tot anul. n timp ce oamenii mai n vrst se spovedesc si se mprtsesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar n Vinerea Pastelui. Smbt seara, n tinut de srbtoare, mbrcati cu haine noi, asa cum cere traditia crestin, oamenii merg la slujba de nviere si sfintirea bucatelor de Pasti, unii din credint iar altii din obisnuint. Alimentele aduse la biseric n aceast noapte sunt un simbol al renvierii si al belsugului. n traditia strmoseasc era regula, ce mai dinuie si astzi, ca la ntoarcerea de la biseric s se pstreze focul aprins, aducnd lumina n cas si gospod rie. La intrarea n cas, cel care aduce Lumina Sfnt de la slujba de nviere trebuie s fac o cruce din fum pe grinda central a casei trnesti lng semnul de mester de pe acea grind pentru ca toat gospodria s fie protejat de rele. Lumnarea, poate cel mai important simbol al nvierii, reprezint biruinta vietii asupra mortii si a binelui asupra rului. Lumnarea de la nviere, n traditia popular, nu se arunc, ci este pstrat cu sfintenie pentru a fi aprins n fata icoanei n caz de primejdie la necazuri mari, la cutremure si vreme rea. Pregtirea bucatelor pentru Pasti ncepe n Sptmna Mare, fiind respectat un anume ritual. n Joia Mare gospodinele coc pasc. Conform traditiei se cunosc dou feluri de pasc: pasca cu brnz, si pasca dulce rspndit si cu termenul cozonac. n Vinerea Mare este ziua scldatului: se crede c cel care se cufund de trei ori n ap rece n Vinerea Seac, va fi sntos tot anul. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgnd dup o anume rnduial. La masa de Pasti se aseaz alimentele care au fost duse la biseric si sfintite: oule rosii, casul de oaie, salata cu ceap verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umplut cu brnz sau smntn si mai nou cu ciocolat si binenteles nelipsitul miel. Sacrificarea mielului la aceast srbtoare este preluat din practici precrestine, pentru a marca nceputul perioadei de renovare a timpului. Mielul tiat la srbtoarea Pastelui, este identificat simbolic de crestini cu Iisus Hristos, prin care este reactualizat moartea sa fizic. n cele trei zile ale Pastelui masa nu se strnge ci st ntins cu buntti pe ea, ca oricine vine n cas s fie osptat. Totodat se mai mentine obiceiul de a merge la printi si la nasii de cununie si de botez cu pasc si ou rosii. n unele zone se mai pstreaz traditia ca fetele mari s urce n noaptea de nviere n clopotnit si s spele limba clopotului cu ap nenceput. Cu aceast ap se vor spla pe fat n zorii zilei de Pasti, pentru a fi atrgtoare tot anul si asa cum alearg oamenii la nviere cnd se trag clopotele la biseric, asa s alerge si feciorii la ele. Flcii trebuie s se duc cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, s le stropeasc cu ap sau parfum iar ele, pentru a si arta consimtmntul la sentimentele lor, trebuie s le ofer un ou rosu. n prima zi de Pasti exist obiceiul de a se purta haine noi n semn de respect pentru aceast aleas srbtoare, dar si pentru c ea semnific primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste ntreaga natur odat cu primvara. Totodat un accesoriu de mbrcminte de culoare rosie este recomandat a fi purtat n ziua de Pasti. n multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biseric si o duc n cimitir, unde trebuie s o pzeasc. Dac aceasta e furat, trebuie s dea o petrecere n cinstea hotilor. Dac au fcut treab bun si au pzit-o, hotii pltesc pentru ospt. Se mai spune c dac plou n Vinerea Seac anul va fi bogat, cu recolte ndestultoare, iar dac va fi soare puternic, anul va fi secetos, neroditor. Pe vremuri de Paste, ndeosebi a doua si a treia zi, n multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau stenii de toate vrstele. n zilele de Pasti la moldoveni traditional era si datul n scrnciob. Drept plat pentru aceast distractie erau oule rosii. Se credea c cine se ddea n scrnciob, aceluia i vor creste roadele nalte si-i va merge bine tot anul. n prezent, multe din frumoasele traditii si obiceiuri strmosesti de Paste mai sunt, din fericire, nc valorificate att n familiile moldovenilor ct si n cadrul diverselor manifestatii culturale, etnofolclorice. Srbtoarea Sfnt a nvierii Domnului s reverse asupra dumneavoastr si a celor dragi, mult sntate, belsug si bucurii iar Lumina din Noaptea Sfnt s v ridice sufletele spre noi trepte spirituale si s v cluzeasc pasii pe drumul vietii. HRISTOS A NVIAT!
Dan Horgan
Bibliografie: Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995; Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001; Elena Niculita Voronca – Datinile si credint ele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998; Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului romn, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnes ti, Editura Elion, Bucuresti, 2002; Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Ed. Fundatiei Culturale Romne, 1997; Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnes ti, Editura Humanitas, 1998; Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, editura Cartea de Buzunar, 2006; Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001.
Vechi si frumos traditie la romani!
Mult obicei interesant!