La nceput de februarie, de ziua Sfntului Trifon sau Arezanul viilor, este prima mare srbtoare a calendarului agricol, pomicol si viticol, cnd avem de-a face cu un nou cap de an, ziua cnd se ntmpin iarna cu vara, mai ales prin intermediul practicilor apotropaice prin care se poate influenta starea vegetatiei pentru tot anul.
Sfntul Trifon fiind patronul insectelor de tot felul, care pot ataca vegetatia, zilei i se d o atentie deosebit, n calendarul pastoral, la nceput de februarie este celebrat alt ciclu de trei zile de srbtori ale lupului (dup unele credinte, Sf. Trif este chiar patronul lupilor), asa cum atest numeroase legende populare, care l pun n legtur pe Sf. Trifon cu Sf. Petru si cu lupii acestuia, dar si de un alt atacator al turmelor de vite. Ursul apare expresiv n aceste zile, fiind asociat adesea Streteniei (ntmpinarea Domnului, 2 februarie). Un numr de legende nsumeaz toate trsturile importante ale srbtorii. ntr-o legend popular, Trifon este necuviincios, lucrnd n ziua consacrat Fecioarei. Pedeapsa primit este sever prin tierea nasului vinovatului. Interesant este faptul c numele srbtorii viticultorilor, Arezanul viilor, are ca origine tocmai acest episod, al crui erou este (n varianta slav) Trifon Zarizanu – Trifon Tiatul sau Trif Nebunul, care ilustreaz astfel interdictiile lucrului n vie n aceast perioad si respectat ndeosebi de ctre femei spre a fi ferite de poceli, iar holdele de lcuste, purici si man si pentru a nu nnebuni, asemeni sfntului, care si merit astfel pedeapsa (tierea nasului, mncarea oilor de ctre lupi s.a.). n prtile Frigiei, n satul ce se numea Campsada, care era aproape de cetatea Apamia, s-a nscut sfntul Trifon, din printi drept-credinciosi. nc de cnd era el prunc, prea bunul Dumnezeu a binevoit a slslui ntru dnsul darul Sfntului Duh si a-i hrzi darul de a face minuni; ca nu numai din gura pruncului aceluia, ci si din faptele lui cele minunate s se svrseasc laud. Si tmduia toate bolile, dar mai vrtos avea mult stpnire asupra diavolilor. n traditia popular, nu e deal de munte unde s nu fie cruce cu chipul sfntului, nsotit de troparul su, precum si de rugciuni ctre dnsul. Despre Sf. Trifon spun c a pzit pe fecioara Maria, cnd a iesit cu pruncul Iisus la biseric, de cinii lui Sf. Petru de iarn, care, pscnd vite, na bgat de seam c cinii lui au srit la fecioar s-o muste. Atunci, fecioara Maria, drept multumire, a fcut pe Sf. Trifon stpn peste lcuste, viermi si alte gngnii, dndu-i puterea de a le orndui s fac stricciuni n holdele acelora care nu-l vor serba, iar lui Petru i-a zis: Petru, cinii ti s se fac lupi de azi nainte si s-ti mnnce nti vitele tale. De Sf. Trifon, oamenii, mergnd n dealul cu vii, strigau: Hai s mergem la Gurbanu!. Acolo, taie cte douzeci-treizeci de vite de vie si zic c strugurii nu se mai mucezesc si vinul din anul viitor e bun. Dezgropau sticla sau plosca ngropat de cu toamn si se adunau n jurul unui foc aprins pe o nltime, taie coarde de vit n patru locuri, n form de cruce, iar deasupra toarn vin, pe coarda tiat, pun sare si nfig o bucat de slnin si una de pine, ca s sporeasc rodul. Apoi, mnnc, beau, joac, sar peste foc, se stropesc cu vin. Seara, brbatii se ntorc n sat, cu fclii aprinse, si continu petrecerea n familie. Este foarte posibil ca n vechime dup numele turcesc al obiceiului, Gurban, s se fi jertfit o oaie sau un berbec. n aceast zi, cine voieste a lucra trebuie mai nti a da ceva de poman. Femeile nu lucreaz si dau cte un cus sau gvan de mlai la cersetori, pentru ca lcustele, crbusii si alte gnganii s nu strice semnturile. Se d de poman mmlig, ceap si sare, turte de mlai, pe care le mpart la musuroiul furnicilor. O seam de romni serbeaz ziua aceasta pentru scutirea de lupi, ursi si pentru alte fiare slbatice, anume ca s nu le atace si s le mnnce vitele si mai cu seam oile, fiindc Sf. Trif, dup cum spun unele legende, e patronul lupilor. Ursina se tine ca s nu mnnce ursul vitele. n ziua de Sf. Trifan, podgorenii se duc cu preot la vii, de fac sfestanie viilor, ca s fie roditoare si pzite de grindin si man. n alte prti, se mtur cosul n ajunul lui Sf. Trifan, se ia aceast funingine, cu cea din ajunul Bobotezei si lui Sf. Vasile si se presar prin vie. Apoi se boteaz via cu agheasm de la Boboteaz, ca s fie ferit de man, de piatr, de ger si s aduc rod mult. Cu agheasma din aceast zi e bine s se ude copacii care nu fac roade, cci atunci vor ncepe s rodeasc. Sf. Trifon este o srbtoare n cinstea si folosul rodirii pomilor si a viei. Cei ce serbeaz si prznuiesc pe Sf. Trifon, sacrificndu-i buturi din pomii si, au norocul ca pometul lor s fie aprat de viermi, omizi si alte gngnii vtmtoare. n aceast zi, stenii din dealuri ntind mesele, fac cram, la conace pe dealuri, n onoarea Sf. Trifon, spre a revrsa roade din belsug asupra pomilor, iar popa satului boteaz de-a rndul ogrzile si dealurile cu pruni si meri. n ajunul, n ziua si a doua zi de ntmpinarea Domnului, se serbeaz Martinii de Iarn si Filipii de Iarn mpotriva lupilor, ca acestia s nu-i atace pe oameni, precum si animalele domestice. n prima zi a Martinilor postesc si tot n aceast zi fac mai multe ceremonii asupra oilor, spre a le feri de lupi. Dup ce a slujit preotul, opreste coliv, o pune si se usuc. De aceea apoi pune printre haine, ca s nu se strice de molii. Spun c dac nu tin aceast srb- toare, acei care mnnc varz si prune se mbolnvesc. Este ziua prielnic pentru rsdit usturoiul n grdin. Se vorbeste n traditia popular c n ziua de Trif se ntmpin iarna cu vara. Dac n ziua de Sf. Trif nu este omt, va ninge, iar dac este omt, se va topi.
Dan Horgan
Bibliografie
Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001; Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998; Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002; Ion Ghinoiu – Zile si mituri. Calendarul tranului romn 2000, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999; Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Ed. Fundatiei Culturale Romne, 1997; Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998; Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001; Tudor Pamfile – Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
