Sf. Spiridon, fctorul de minuni, Snmicoar, Sfntul Spiridon al Trimitundei, unul dintre Filipi, fctorul de minuni, s-a nscut n jurul anului 270 n localitatea Askia, din Ostrovul Cipru, din printi simpli, el un om smerit cu inima si bun cu viata, din copilrie fiind pstor de oi. Ajuns la vrsta maturittii, s-a cstorit si a avut o fiic pe nume Irina. Dup moartea timpurie a sotiei, Spiridon si-a crescut singur copila, care, ca si mama ei, a trecut la viata vesnic. n lume att de mult a plcut lui Dumnezeu de Spiridon, nct l-a nvrednicit cu darul facerii de minuni, cci vindeca tot felul de boli, din cele mai grele, si izgonea duhurile rele din oameni cu cuvntul. Pentru aceasta, Sf. Spiridon a mbrcat haina monahal, urcnd treptele ierarhiei pn la demnitatea de episcop al cettii Trimitundei. n tot acest timp, el n-a abandonat meseria din tinerete. O povestire despre o minune a Sfntului Spiridon spune c mergnd el la sfntul sobor cel dinti, de a toat lumea, din Nikeia, si rmnnd la o gazd oarecare, arienii au tiat noaptea n tain capetele celor dou animale de clrie, un cal alb si un mgar negru, pe care i avea pentru drum. Aproape de ziu, vznd argatul rutatea ce se fcuse, a spus Sfntului Spiridon. Iar el, ndjduind spre Dumnezeu, a poruncit slugii ca s pun capetele tiate la trupurile lor. Argatul, fcnd degrab cele ce i se poruncise, a potrivit capul calului din greseal la mgar iar capul mgarului, la cal. Si ndat au nviat animalele si au srit n picioare, necheznd. Si a continuat Sfntul Spiridon cu dnsii pe drumul su; iar poporul se mira vznd un lucru ca acela, cum mgarul negru are cap de cal alb iar calul alb are cap de mgar negru. Vznd aceast minune, ereticii mult s-au rusinat. Asa ntmplare a fcut pe Maica Domnului s rd, cnd a vzut calul cu urechile de mgar. De atunci ar fi caii trcati si ar fi aprut si catrii. Sf. Spiridon se srbtoreste ca fctor de minuni. n timpul persecutiilor sub mpratul roman Maximian (295 d. Hr.), Sfntul Spiridon, pentru credinta n Hristos, a fost arestat, schingiuit si exilat, fiind obligat s munceasc mult vreme ntr-o salin. n anul 325, a participat la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a uimit pe multi cu simplitatea cu care a explicat credinta ortodox. Fr prea mult carte, sfntul a reusit s converteasc un mare filozof al vremii de la arianism la Ortodoxie, uimind pe toti cei prezenti la Sinodul de la Niceea. Fiind ntrebat de pgni cum crede el n Dumnezeu, Fiul si Sfntul Duh, ca fiind tot una si aceeasi fiint nedesprtit, el a explicat unitatea si diversitatea Sfintei Treimi tinnd n mn o crmid si spunnd simplu c este format din trei elemente esentiale, si anume foc, pmnt si ap. n timp ce vorbea, s-a aprins focul n partea de sus a crmizii si a nceput s curg apa din partea de jos. Dup cum crmida e fcut din pmnt, ap si foc, ce alctuiesc unul si acelasi lucru, asa si Dumnezeu e artat prin cele trei fete ale sale. Tot acolo, la Niceea, l-a cunoscut pe Sf. Ierarh Nicolae. ntre cei doi s-a format o prietenie trainic. Traditia popular spune c Sf. Spiridon ar fi fost de meserie ciubotar, si de aceea e patronul cizmarilor, al tbcarilor, al cojocarilor, dar si al dulgherilor. Aceast srbtoare e rea de ntepturi. Se crede chiar c sfntul, lucrnd, s-a ntepat cu sula n ochi si de atunci el supravegheaz asupra lumii, spre a prinde dac cineva lucreaz n aceast zi si s-l ntepe. Ca s mblnzeasc mnia sfntului, lumea si mai ales cizmarii l prznuiesc cu mare evlavie, fcnd jocuri si petreceri. Atunci, cizmarii se roag s dea o ploaie mare si noroaie, ca s se rup pingelele. Se spune c, n noaptea aceasta, sfntul Spiridon umbl foarte mult, pn cnd rupe ncltmintea din picioare. Din btrni se povesteste c, cu mult timp n urm, un fctor de rele a intrat prin fereastr n biserica Sf. Spiridon spre a jefui. Cnd a voit s ias tot prin fereastr, a fost prins de fiarele ferestrei mpreun cu argintria furat si a stat pn la ziu, cnd lumea, privindu-l, cdea n genunchi, rugndu-se Mntuitorului si multumindu-i pentru svrsirea acestei mari minuni. La Sf. Spiridon se duce colac la biseric si se face agheasm, care e bun pentru bolile primejdioase. Sf. Spiridon se tine, c el face multe minuni, si bune si rele. Astfel c cei ce l tin capt numai bune, iar cei ce nu-l tin, capt minuni rele. Sf. Spiridon i mbogteste pe sraci si i vindec pe cei bolnavi. Srbtoarea se tine pentru pzirea casei si pentru sporul cmpului. Se mai tine pentru sntate, cstig si spor la lucru. Se tine ca s nu se aduc pe lume monstri: vitei cu dou capete, copii ngemnati etc. Aceast zi se petrece cu mare grij de femei, cci nainte de ctiva ani cu mare greu a putut scpa o muiere de judecat n aceast zi. Nu se toarce, fiindc copiii vor muri ntepati. Sf. Spiridon e ru pentru arsuri. O femeie, lucrnd n aceast zi, s-a aprins lampa n mn-i si s-au aprins rufele de pe ea. Un om, apucndu-se s-si lipeasc casa, cnd dregea cu lut peretii, cdea napoi foc. Sf. Spiridon poart toate bolile. E tinut ca aprtor de boli de vite, cai si de oameni. Acum, nici vitele nu se njug. i poceste si-i schimonoseste pe cei ce nu-i respect srbtoarea. Celor care au lucrat n aceast zi, le-au luat lupii vitele. Se tine pentru a-i feri pe oameni de fiarele slbatice n timpul cltoriilor. Sf. Spiridon se tine fiindc e ru de lovituri si izbituri, aduce pagube n cas, e ru de nec si pentru cdere din pomi. Multi oameni si femei care au lucrat n aceast zi au fost izbiti de boli grele. Un om, lucrnd la moar n aceast zi, a fost mcinat de pietrele morii. Din aceast zi se spune c brzdeaz soarele la deal, adic se mreste ziua. De la Ana Zacetenia (9 decembrie) si pn la Sf. Spiridon, st ziua si noaptea pe loc, iar din ziua de Sf. Spiridon ncepe cte putin ziua s se mreasc. La multi ani tuturor ce poart numele Spiridon!
Dan Horgan
Bibliografie: – Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet – Cultura National, Bucuresti, 1995; – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001; – Tudor Pamfile – Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
