Scoala
Dumitru Chiritoiu, cercetnd arhiva scolii, i plaseaz nceputurile la 1897 (prima atestare este din septembrie 1865), iar primul nvttor ar fi fost Ion Hobincu. La 1897 scoala si desfsura activitatea n casa nchiriat de la locuitorul Proca. Dup transferarea nvttorului Ion Hobincu n satul Oteleni, la 6 septembrie 1898 este numit nvttor Neculai Mocanu, care obtine rezultate bune, nfiinteaz o bibliotec steasc, n care se regsesc crtile trimise de „Casa Scoalelor” si colectia revistei „Albina” si din „Gazeta steanului”. Localul de scoal, tip model, a fost construit n 1905, prin struinta nv- ttorului Neculai Mocanu, cu sprijinul comunei Stnilesti si concursul stenilor. Localul era format din dou sli de clas, antreu si locuinta directorului. Se pare c localul de scoal a fost sfintit n toamna anului 1906, cnd nvttorul Neculai Mocanu a fost transferat la Bohotin, locul su fiind luat de I. Bucur. Din initiativa nvttorului Neculai Mocanu a fost nfiintat Banca Popular n satul Pognesti, unde detinea si functia de secretar. ntre 1912 si 1939 si desf- soar activitatea nvttorul Scarlat Sofrone, care contribuie la nfiintarea cooperativei „Mihai Viteazul” si a unei obsti de arendare. Comitetul scolar, nfiintat la 18 decembrie 1927 sub presedintia nv- ttorului Scarlat Sofrone, avnd ca membri pe Marin Bors, Ilie Ignat si N. Ttaru, iar secretar pe Ghe. Moldovanu, depindea la 1941 de cel similar din Stnilesti. La 1941 comitetul era format din N. Dasclu (presedinte), Dumitru Chiritoiu (secretar), preotul M. Raicu, C. Botezatu (casier), N. Ttaru, I. Bordeianu si C. Pascal (membri). La 5 februarie 1938, scoala era deservit de nvttorii Scarlat Sofrone, Elena Chiritoiu si Dumitru V. Chiritoiu, la decembrie 1940 fiind ntlnit n postul al treilea nvttorul M. Laptes (utilizat). Localul de scoal a suferit putine stricciuni n urma cutremurului din 9/10 noiembrie 1940. „Este bine pstrat si ngrijit, foarte curat n exterior si interior”. Curtea si grdina scolar erau mprejmuite cu gard nou prin grija directorului Dumitru Chiritoiu, „srguitor si foarte constiincios n ndeplinirea datoriilor scolare. Este respectat si pretuit de steni pentru legtura sufleteasc pe care o ntretine cu satul, iar de copiii este iubit pentru dragostea cu care le face educatia”. Lotul scolar n suprafat de 4 hectare era arendat la data respectiv. Functionau sapte clase cu un efectiv de 205 elevi. La 15 septembrie 1941, era detasat si nvttorul Enache Alin, care nu se prezentase la post si ar fi fost necesar nlocuirea sa deoarece Dumitru Chiritoiu primise ordinul de concentrare. n 1941, scoala functiona cu trei posturi de nvttori si se simtea nevoia unei noi sli de clas. Frecventa scolar era asigurat de 60-65 % din efectivele de elevi. ncepnd cu 5 februarie 1942, nvttorul Dumitru Chiritoiu era mobilizat n Regimentul 25 Infanterie. Gradul al II-lea l-a obtinut la 1 septembrie 1936, iar la 11 noiembrie 1941 s-a nscris pentru gradul I. Dumitru Chiritoiu a nfiintat cminul cultural „Mihail Koglniceanu” din Pognesti, unde activeaz ca director si organizeaz seztori culturale, conferinte pe teme culturale, economice si sociale, s-a implicat n strngerea plantelor medicinale, organizeaz biblioteca cminului, abonat la diverse reviste si ziare, organizeaz coruri scolare si biserices ti, nfiinteaz cooperativa scolar „Unirea”, organizeaz biblioteca si cooperativa scolar, activeaz la subcentrul premilitar Stnilesti, functioneaz ca secretar al comitetului scolar. Cele sapte clase de elevi sunt puse sub conducerea nvttoarei Elena Chiritoiu ncepnd cu 5 februarie 1942, dup mobilizarea nvttorului Dumitru Chiritoiu. n scoal s-a organizat „coltul eroismului local”, „executat n conformitate cu ordinele primite, afar de sala a doua unde a functionat nvt- torul Enache – mobilizat” (informatie din 1942).
Caminul Cultural
nvttorul Dumitru Chiritoiu detine functiile de secretar si director al cminului din 1936, anul nfiintrii, era si n 1941. Sediul cminului se afla amplasat n scoala primar, sfatul era format din 11 persoane. n zilele mai nsemnate se organizau seztori culturale. Adunarea general din 18 iunie 1939 a decis nfiintarea a patru sectii: sntate, munc, minte si suflet (a se vedea procesul verbal de inspectie din 19 iunie 1939, semnat de C. Lascr). Piatra fundamental a cminului cultural „Mihail Koglniceanu” a fost pus la 27 august 1939 (au tinut discursuri: lt. col. Ioan Lazr, prefectul judetului Flciu, Ioan Andrian, presedintele Camerei de Agricultur, pr. Mihai Raicu, presedintele cminului si pr. Anton Popescu, directorul cminului cultural judetean). Construct ia a nceput la 8 august 1939, din ndemnul preotului Mihai Raicu si al nvttorului Dumitru Chiritoiu, directorul institutiei. Cldirea era situat lng ferma Camerei de Agricultur si era ridicat din vltuci de gospodarii satului. Cminul detine o bibliotec administrat de nvttorul Dumitru Chiritoiu, care a abonat institutia la publicatii precum: „Albina”, „Romnia eroic”, „Satul”, „Cuvnt moldovenesc” si „Universul”. Ce bine ar fi fost dac s-ar fi pstrat?
Costin Clit
Bibliografie selectiv: Administratiunea Cassei Bisericii, „Anuar”, 1909, p. 424; Arhiva Episcopiei Husilor, Fond Episcopia Husilor, dosarele 50/1876; 6/1878; 12/1878; 32/1901; 29/1910; 23/1911; 34/1912; 34/1916; 160/1944; 161/1944; 254/1944; Arhivele Nationale Iasi, Fond Visteria Moldovei, dosar 6/1820, f. 83; Arivele Nationale Istorice Centrale, Fond Ministerul Culturii Nationale, dosar 588/1942; IONESCU, C. Gheorghe, Muzica bizantin n Romnia. Dictionar cronologic, Editura SAGGITARIUS, 2003.
