TRADITII DE S�NZIENE, NASTEREA SF. IOAN BOTEZ�TORUL

Aceast� s�rb�toare, n�scut� dintr-un str�vechi cult al soarelui, nu si-a pierdut coloratura p�g�n�, coinciz�nd cu nasterea lui Ioan Botez�torul si e legat� de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecundit�tii si p�streaz� �n ea un amestec fascinant de crestinism, p�g�nism si vr�jitorie. Noaptea ce precede aceast� zi se crede c� este magic�, minunile sunt posibile, fortele benefice dar si cele negative ajung la putere maxim�.

�ntocmai ca P�m�ntul, calendarul popular al rom�nilor se roteste dup� Soare, cel care leag� si dezleag� anotimpurile, �nfrunzeste si desfrunzeste codrul, reactualizeaz� timpul sacru, naste f�pturi mitice, acte de divinatie, ritualuri si ceremoniale complexe. �n calendarul popular, solstitiul de var� va aduce ziua de S�nziene, cunoscut� si sub denumirea de „Cap de var�”, c�nd soarele joac� de bucurie pe cer imediat ce r�sare, iar la amiaz� �ncremeneste �n loc �n punctul cel mai �nalt al boltii ceresti, �nfl�c�rat si biruitor, st�p�n suprem al cerului si al p�m�ntului. S�nzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si pl�cut mirositoare. �n unele zone din tar�, �n traditia popular�, gingasa floare de s�nzian� poart� si numele de iarb� care alung� diavolii si duhurile necurate. Cresc prin livezi, p�suni, margini de p�duri si poienite. �n ajunul S�nzienelor, pe 23 iunie, �nsotite de muzic� si chiuiturile fl�c�ilor, fetele adun� florile de S�nziene si �mpletesc cununi circulare pentru fete si cruciforme pentru b�rbati sau le str�ng �n buchetele. Seara, se �nt�lnesc fetele care vor s� se m�rite cu fl�c�ii care doresc s� se �nsoare. Toate aceste obiceiuri si superstitii de S�nziene sunt un omagiu adus soarelui si lunii, o s�rb�toare tributar� focului. B�ietii fac ruguri si sar prin foc. Se creeaz� impresia c� sunt c�lare pe foc. Fl�c�ii aprind f�cliile preg�tite din ajun si rotite dup� cum merge soarele pe cer, �nconjoar� cu ele curtile si gr�dinile �ntr-un ritual solar de purificare si fertilizare, dup� care le �mpl�nt�, �nainte de a se stinge, �n mijlocul holdelor si al livezilor strig�nd: „Du-te, Soare, vino, Luna / S�nzienele �mbun�, / S� le creasc� floarea floare, / Galben�, mirositoare, / Fetele s� o adune, / S� le prind� �n cunune, / S� pun� la p�l�rie, / Floare pentru cununie, / Babele s� le rosteasc�, /P�n�- n toamn� sa nunteasc�”. A doua zi, �n zori, cetele de feciori str�bat satele cu florile de S�nziene la p�l�rie, �n semn c� au v�zut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaz�. Ei c�nt�, chiuie si strig�: „Du-te, Luna, vino, Soare,/ C� tragem la-nsur�toare,/ Cununile neursite,/ Zac sub hornuri azv�rlite”. Dac� acestea se ag�tau de horn, era semn c� se apropie cununia. Fetele �si pun flori de S�nziene ne�mpletite sub c�p�t�i. �n acea noapte, ele �si vor visa ursitul. Dac� cununa va fi purtat� �n p�r sau �n s�n, de fecioare sau tinere neveste, acestea vor deveni atr�g�toare si dr�g�stoase. Coronitele sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar �n straturile de legume, �n credinta c� ele vor ocroti casa si gospod�ria de puterea fortelor malefice, aduc�nd totodat� noroc, s�n�tate si belsug oamenilor, animalelor si sem�n�turilor. Totodat� sunt folosite si ca plante de leac. �n vechime, ele erau v�ndute cu usurint� pe 24 iunie. Cei care vindeau flori strigau �n aceast� zi: „Ia s�nzienele, sunt bune de leac si aduc noroc!” , „Ap�r� de toate relele, de toate bolile!”. �n alte p�rti, �nainte de r�s�ritul soarelui, fetele si fl�c�ii se apropie de ocolul vitelor unde cununile sunt aruncate �n coarnele vitelor. Dac� gingasa coronit� se opreste �n cornul unei vite tinere, fata se va m�rita dup� un t�n�r, iar dac� se opreste �n cornul vitei b�tr�ne, ursitul va fi om �n v�rst�. �n cele mai multe locuri, cununile de s�nziene se tin peste an, �n credinta c� sunt bune de belsug, de noroc, de zbur�tor, de vr�ji, de dragoste, de �ntors inima. Spre deosebire de „Rusalii”, care sunt frumoase si rele, „S�nzienele” sunt divinit�ti nocturne, bune si de o frumusete r�pitoare, care s�l�sluiesc prin codrii �ntunecosi, unde nu calc� picior de om. Tr�iesc �n cete, ascunse de ochiul omenesc si �si fac simtit� prezenta doar �n noaptea de 23 spre 24 iunie, c�nd cerurile se deschid. �n popor se crede c� �n noaptea S�nzienelor z�nele zboar� prin aer sau umbl� pe p�m�nt. Ele c�nt� si se prind �n hor� danseaz� �n poieni si pe mal de ape, si �mpart rod holdelor, femeilor c�s�torite, �nmultesc p�s�rile si animalele, t�m�duiesc bolnavii, ap�r� sem�n�turile de grindin�, cresc bobul gr�ului, intensific� mirosul florilor si sporesc puterea t�m�duitoare a plantelor de leac. Tot ele ap�r� copiii de boli, alung� grindina si vijelia, �nmultesc p�s�rile cerului si animalele p�m�ntului. Femeilor le aduc prunci frumosi si s�n�tosi, iar fetelor mari, ursitul. Dac� oamenii sunt r�i, „S�nzienele” devin nemiloase si �i pedepsesc pe m�sur�: provoac� secet�, iau �napoi leacul plantelor, mirosul florilor, fertilitatea femeilor, puterea b�rbatilor, rodul p�m�ntului, pocesc gura femeilor. Cu toate acestea, „S�nziana”, „Dr�gaica”, este mai mult iubit� dec�t temut�, i se pronunt� f�r� fric� numele, iar atunci c�nd este invocat�, t�ranii o cheam� �n felurite chipuri: „Regina Holdelor”, „Doamna Z�nelor”, „Doamna C�lusarilor”, „St�p�na Surorilor”, „Mireas�”, „�mp�r�teas�”. �n noaptea de „S�nziene”, animalele gr�iesc cu glas de om si, de le poti asculta, numai �n ast�-noapte poti afla de la ele neb�nuitele taine ale lumii. �n noaptea de „S�nziene”, portile cerului sunt deschise si se �ntorc str�mosii acas�. Sunt „Mosii de S�nziene”, din ciclul Mosilor de var�, c�nd se pomenesc mortii din neam se dau de poman�, pentru sufletele celor disp�ruti, fructe si legume. De S�nziene pe l�ng� soare si lun� se omagiaz� si apa, prin ritualul sc�ld�rii �n rou�, practicat de tinerele fete. Acum si copiii sunt stropiti cu ap� pentru a fi feriti de boli, iar oamenii suferinzi de reumatism trebuie s� intre de dimineat� �n r�u p�n� la br�u si asa s� astepte r�s�ritul. Ei vor privi soarele �n oglinda apei, nu pe cer, si doar asa, se vor vindeca. �ntreaga natur� este implicat� �n s�rb�toarea de S�nziene, iar cioc�rlia, care-si �ncepe c�ntatul la echinoctiul de prim�var�, �nceteaz� s� mai c�nte dup� aceast� dat�. Tot �n noaptea de „S�nziene” se culege „nebunarita”, cea mai veche plant� folosit� �n ritualurile magice. Si verbina culeas� �n noaptea de S�nziene are efect �n farmecele de dragoste. Florile se s�nziene nu trebuie smulse sau rupte, ci t�iate dintr-o singur� lovitur� cu cutitul. Dup� s�rb�toarea de S�nziene florile c�mpului �si pierd treptat mirosul si puterea t�m�duitoare, �n p�duri apar licuricii, pe cer r�sare „Closca cu Pui” iar vara porneste c�l�toria spre toamn�. �n ziua de „S�nziene”, soarele joac� pe cer la r�s�rit, de bucurie c� ast�zi str�luceste cel mai tare pe bolt�, iar la amiaz� �ncremeneste �n loc, �nfl�c�rat si biruitor. �n ziua de „S�nziene” se joac� „Dr�gaica”, dans ritual, asemenea celui al „C�lusarilor”. Fat� de „C�lusarul de Rusalii” acum ceata este format� exclusiv din fete, c�teva �mbr�cate �n haine b�rb�testi, numite „Dr�gaice”, „Dr�ghicute” sau „Dr�gane”. La fel ca �n cazul C�lusarilor, si alaiul Dr�gaicelor str�bat ulitele satului, form�nd, prin drumul lor simbolic, un br�u fertilizator si apotropaic, ce cuprinde �ntreaga comunitate. Alaiul este �nsotit de un muzicant si de un steag purtat de una dintre fete, �mpodobit cu baticuri colorate, spice de gr�u, usturoi, pelin, flori de s�nziene si alte plante magice. �n unele sate, fetele aveau si coase, vestind c� e vremea cositului, c� plantele si-au �ncheiat drumul, au fost s�m�nt�, au germinat, au crescut, s-au �nmultit iar acum urmeaz� s� moar�. �n alte locuri, cea mai frumoas� fat� se alege „Dr�gaica”, se �mpodobeste cu spice de gr�u si cu flori de s�nziene ca o mireas�, dup� care, �nsotit� de alaiul s�u, cutreier� holdele, c�mpurile si satele �ntr-un extraordinar parcurs ritualic, aduc�tor de belsug si fertilitate, reminiscent� a unui str�vechi cult agrar cu puternic� simbolistic� nuptial�. �n ziua de „S�nziene” se „�nstruteaz� Boul”, adic� se �mpodobeste cu flori, si se plimb� prin sat, obicei ceremonial cu o simbolistic� nuptial�, atestat �ndeosebi �n nordul Transilvaniei si dedicat unei divinit�ti taurine, fertilizatoare, ce poate fi identificat� cu Mitra sau Dionysos. Obiceiurile de S�nziene se crede c� ar continua un cult roman �nchinat zeitei Diana, venerat� si pe teritoriul Daciei. Sunt datini vechi autohtone, al c�ror nume originar dac s-a pierdut. S-a p�strat cel roman, S�nziana, de la Sancta Diana, care circul� si azi �n Banat, Oltenia, Transilvania, Maramures sau Bucovina . �n sudul Moldovei, �n Muntenia si Dobrogea, are denumirea dup� cel slav Dr�gaica. I se mai spune „Ziua Soarelui”, „Ursina” sau „Amutitul Cucului”. �n aceast� zi cucul, orologiul calendaristic al rom�nilor, pas�re oracular� care-si �ncepe c�ntecul la echinoctiul de prim�var�, de „Blagovestenie”, amuteste acum, la solstitiul de var�.

Dan Horgan

Bibliografie: – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia 2001; – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; – Ion Ghinoiu – „S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Talos – „G�ndirea magicoreligioas� la rom�ni”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – „Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti”, Editura Humanitas, 1998; – Romulus Vulc�nescu – „Mitologie Rom�n�”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; – Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001; – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.