TRADITII DE RUSALII (I)

Cu origini mitologice, �Rusaliile� evidentiaz� vechi ritualuri de pomenire a mortilor. Este, totodat�, o s�rb�toare legat� de abundenta vegetal� a verii. Provine de la latinescul �Rosalia�, s�rb�toare a trandafirilor, c�nd mormintele erau �mpodobite cu roze. Aceast� s�rb�toare p�g�n�, a fost suprapus� ulterior peste s�rb�toarea crestin� de dup� s�rb��torile pascale a Pogor�rii Sf�ntului Duh, devenit� �Duminica Mare�, a �Rusaliilor�, a �Pogor�rii Sf�ntului Duh�.

S�rb�toarea crestin� ce evoc� evenimentul biblic care a avut loc la 50 de zile dup� �nvierea Domnului, c�nd s-a pogor�t, �n chip de „limbi ca de foc” peste ei, d�ruindu-le putere si �ntelepciune divin� pentru a merge �n lume si pentru a transmite Cuv�ntul lui Dumnezeu. �n Biblie, acesta este momentul �n care se anunt� a doua venire a lui Iisus, �ntocmai ca si �n�ltarea, av�nd la dreapta si la st�nga doi �ngeri mari si luminosi. S�mb�ta dinaintea „Rusaliilor”, denumit� si „Mosii de Var�”, este consacrat� pr�znuirii mortilor. Este numit� si „Mosii cei Mari” sau „Mosii Rusaliilor”, iar din b�tr�ni se spune c� sufletele mortilor („Mosilor”) se �ntorc �n l�casurile subp�m�ntene �n „Ajunul Rusaliilor”, dup� ce au p�r�sit mormintele la Joia Mare si au petrecut Pastele printre cei vii. Ca s� �mbuneze sufletele celor r�posati, femeile d�deau de poman� vase de lut, linguri de lemn, vin, ap�, lapte, p�ine, flori si lum�n�ri aprinse. Obiceiul este consemnat at�t �n Moldova, c�t si �n Dobrogea, Muntenia, Banatul de Est si Oltenia. Ritualul era foarte bine structurat, consider�ndu-se c�, prin �mplinirea lui, mortii vor fi �mbunati si se vor �ntoarce �n l�casurile lor subterane. �n Muntenia, aceast� r�nduial� este p�strat� si ast�zi. Femeile preg�tesc din vreme str�chini de lut, cump�rate de la t�rguri, �n care pun orez cu lapte, asez�nd deasupra c�teva cirese si o lingur� de lemn. �n acelasi timp, sunt date de poman� ulcele cu ap�, iar la codita oalei se aseaz� c�teva flori de iasomie si frunze de nuc. Blidele sunt �mp�rtite �n cimitir, la c�p�t�iul celor r�posati, �n miezul zilei, dup� ce preotul �ncheie la biseric� slujba pentru cei adormiti. T�ranii nu uit� �ns� s�- si �mpodobeasc� portile cu flori de tei sau frunze de nuc, cu rol apotropaic. Unica munc� relativ grea pe care o �nf�ptuiesc t�ranii �n Lunea Rusaliilor este cur�titul f�nt�nilor si izvoarelor. Evident, actiunea aceasta ritualic�, �n s�pt�m�na Rusaliilor, mai ales �n ziua a opta dup� Duminica Mare (luni), tine �n modul cel mai direct de cultul apei. Despre aceasta m�rturisesc bogatele traditii populare milenare, care se p�streaz� si ast�zi. De obicei, izvorul sau f�nt�na cur�tit� se sfinteste �n aceeasi zi de c�tre preot. La cur�tatul f�nt�nilor si izvoarelor iau parte numai b�rbatii apti de munc� si nu oric�rei persoane i se permite s� coboare �n f�nt�n�; trebuie s� fie o persoan� curat�, credincioas�, iscusit�. Pentru lucrul efectuat, aceast� persoan� este r�spl�tit� cu bani, prosoape, o c�mas�. Spre sf�rsitul lucrului la cur�titul f�nt�nii femeile preg�tesc masa cu bucate, dau de poman�. La mesele ce se fac cu ocazia cur�tirii apelor, se bea vin cu pelin. Se spune c� �n s�pt�m�na dinaintea „Duminicii Mari”, c�nd vara �si intr� �n drepturi, c�mpurile sunt p�ndite de fel de fel de primejdii: furtuni, v�rtejuri, grindin�, iar oamenii sunt urm�riti de „Rusalii”, f�pturi mitice, ciudate, st�p�ne ale v�zduhului, de care b�tr�nii satelor se tem si le numesc �n fel si chip: „D�nsele” „Ielele”, „Soimanele”, „Z�nele”, „Frumoasele”, „Domnitele”, „M�iestrele”, „Milostivele”, „�mp�r�tesele v�zduhului”, „Fetele C�mpului”, „Ursoaicele” („Ursitoarele”). Le spun astfel ca s� nu le zic� pe nume, s� nu le supere. Oamenii �n v�rst� vorbesc cu team� despre aceste misterioase femei si aduc �n discutie legende pe care le stiu de la mosii lor. Spun c� „Rusaliile” ar fi fost slujnice ale lui Alexandru Macedon si, dup� ce au b�ut ap� vie pe furis, s-au transformat �n z�ne. Altii spun c� „Rusaliile” sunt b�tr�ne malefice care-i pedepsesc pe cei care nu le-au respectat s�rb�toarea, slutindu-i, �n timp ce o alt� legend� vorbeste despre fetele lui „Rusalim �mp�rat”. �n Moldova a existat credinta c� Rusaliile ar fi fost sapte surori neprih�nite. C�nd Diavolul s-a ridicat �mpotriva lui Dumnezeu fat� cea mare, care-l iubea mult pe Diavol, a trecut de partea acestuia, atr�g�ndu-le dup� d�nsa si pe celelalte surori. Pentru aceasta, Dumnezeu le-a izgonit pe fete din cer, �mpreun� cu Diavolul, av�nd soarta de a r�t�ci printre oameni terestri. Se mai spune c� Rusaliile sunt trimise de Dumnezeu s� pedepseasc� oamenii r�i. Rusaliile apar noaptea, �nainte de c�ntatul cocosilor. Se mai zice c� sunt spirite r�zvr�tite ale mortilor care, dup� ce au petrecut Pastele cu cei vii, p�r�sind mormintele la „Joimari”, nu mai vor s� se �ntoarc� sub p�m�nt. Cu �nf�tisare antropromorf�, �mbr�cate �n alb, umbl� numai �n cete, de obicei �n num�r impar, 3-5-7 ori 9. Se spune c� plutesc si f�lf�ie �n aer, �ns� nu oriunde, ci �n preajma f�nt�nilor din r�sp�ntii, pe sub stresini sau prin pomi. Sun� din clopotei, din tr�mbite, bat tobele, joac� si c�nt� �n cor. �ncing hore n�valnice, ca un v�rtej, �n locuri neumblate, dar si la r�sp�ntii ori �n poieni t�inuite, iar pe locul �n care au �nv�rtit hora iarba se �nroseste si se usuc�, �n timp ce p�m�ntul devine neroditor. Spre deosebire de strigoi, „Rusaliile” populeaz� peisajul mitic rom�nesc doar pe timpul verii, si nu oric�nd, ci doar �n anumite zile, cunoscute �n calendarul popular drept „Rusaliile”, „S�pt�m�na Rusaliilor”, „Todorusalii”. Locuintele „Rusaliilor” s-ar afla prin codri neumblati, prin v�zduh, pe c�mpii, pe ostroave pustii, pe ape mari. „Rusaliile” se deosebesc de „Iele”, fiind babe g�rbovite si ur�te, �n timp ce „Ielele” au �nf�tisarea unor fete frumoase care apar tot noaptea, si tot vara, �ns� �n perioada altei s�rb�tori, „Dr�gaica”, �nchinat� coacerii holdelor (24 iunie). B�tr�nii spun c� �n s�pt�m�na dinaintea s�rb�torii „Rusaliilor” nu este bine s� se doarm� sub cerul liber, nici s� se aduc� noaptea ap� de la f�nt�n�, pentru a nu fi atinsi de Soimane, slutiti, pierz�ndu-si mintile. Soimanele �i pocesc si pe cei pe care �i �nt�lnesc �n drum si le r�spund la �ntreb�ri, dar si pe cei care nu le-au respectat zilele care preced s�rb�toarea. �n traditia popular� se spune c� cine le vede si le spune altora acesta amuteste. Sunt putine leacuri pentru cei atinsi de „Rusalii”. Puteri t�m�duitoare au c�teva plante: avr�measa, odoleanul, leusteanul, pelinul, usturoiul, dar si frunzele de nuc, de unde si versurile despre care se spune c� ar fi fost auzite chiar de la Soimane: „De n-ar fi avr�meas�, / C�rstineasa si floarea albastr�, / n-ar fi �n lume cruce de nevast� si toat� lumea ar fi a noastr�!”. Cel mai mare ajutor al oamenilor �n aceast� perioad� este Jocul C�lusului. Cei pociti de Rusalii erau adesea vindecati dac�-i jucau c�lusarii, trec�nd peste ei si c�nt�ndu-le: „Din Rusalii s� te scoli, / Din c�lus, s� sari �n sus!”. (continuarea �n num�rul viitor)

� Dan Horgan

Bibliografie: � Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia, 2001; � Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Ion Ghinoiu – „S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Ion Talos – „G�ndirea magico-religioas� la rom�ni”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; � Irina Nicolau – „Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti”, Editura Humanitas, 1998; � Romulus Vulc�nescu – „Mitologie Rom�n�”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; � Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001; � Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998