La o sptmn dup Pasti, n ziua de luni care urmeaz dup Duminica Sfntului Toma, n estul si sudul Europei se srbtoreste Pastele Blajinilor, un amestec ntre mituri strvechi si datini crestine. Aceast zi se mai numeste si Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mic, Pastele Rohmanilor. Cunoscut mai ales sub numele de Duminica Tomei, este o srbtoare consacrat mortilor si reprezint o prelungire a sacralittii srbtorii nvierii, un ecou al acesteia n cealalt lume. Tocmai n virtutea acestui decalaj, Pastele Blajinilor nu se serbeaz duminica, ci abia n ziua urmtoare.
Populatie mitic, n folclorul si n crtile populare, alctuit, dup credintele traditionale, din cei dinti oameni de pe pmnt, Blajinii, crora li se mai spune si Rohmani, Urici sau Oameni Rosii, sunt fiinte mitice, reprezentri ale oamenilor primordiali sau ale strmosilor. Se spune c ei au luat parte la facerea lumii si c de atunci sustin stlpii de sprijin ai Pmntului. Considerati urmasii lui Set, al treilea fiu al lui Adam si al Evei, Blajinii triesc la hotarul dintre lumea vzut si lumea nevzut sau chiar sub pmnt, pe Trmul Cellalt, dincolo de Apa Smbetei, care este un ru imaginar, care izvorste de sub rdcinile Bradului Lumii, nconjoar Pmntul de trei, sapte sau nou ori si se vars n lumea cealalt prin Sorbul Pmntului; acesta mrgineste lumea vzut de lumea nevzut. Se mai povesteste c Blajinii triesc n rugciune continu, c au locuit pe Pmnt la nceputurile istoriei si se vor ntoarce aici dup ncheierea acestui ciclu istoric al umanittii, n era ntelepciunii. Cele mai multe legende i prezint ca pe niste fiinte pline de compasiune, devotate lui Dumnezeu, ca pe niste oameni de demult, cu o credint mai curat dect a actualilor pmnteni, si care, la sfrsitul lumii, se vor ntoarce pe pmnt. Numele de Rohmani le vine din limba trac, fiind atestat ntr-un epitet al Cavalerului Trac, Zeind-Roymenos, cu sensul de Sfntul Luminos. Blajinii sunt fiinte pasnice, incapabile de a face ru. Se crede c sunt asemntori cu oamenii, blonzi, ns mai mici c statur si c au calitti morale deosebite, precum buntatea, blndetea si simplitatea, care-i fac adevrate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credinciosi, blnzi si ntelepti. Ducnd o viat auster, cu posturi severe, Blajinii se roag permanent pentru lumea noastr, fr a cere nimic pentru ei. Desi sunt virtuosi, nu stiu cum s calculeze data Sfintelor Pasti Legtura dintre pmnteni si Blajini se face, conform traditiei, la Pastele Rohmanilor, prin cojile de ou pe care oamenii, recunosctori pentru rugciunile si faptele bune ale Blajinilor, le arunc n ape curgtoare n Vinerea Mare sau n Smbta Pastilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Smbetei, n lumea unde locuiesc aceste fpturi minunate, vestindu-i astfel c a sosit timpul s serbeze Pastele. Pn n Trmul Cellalt, cojile de ou ajung ntr-o sptmn, dup care, printr-un miracol, ele redevin ou ntregi, cu care se hrnesc Blajinii, despre care se spune c mnnc foarte putin, un ou ajungnd pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de ou rosii s fie aruncate n ape curgtoare numai de fete ce nu au ajuns nc la pubertate sau de femei btrne. n aceast zi, n Botosani, btrnii si copiii ddeau de-a dura ou rosii n amintirea Blajinilor, iar n Bucovina se mnca la iarb verde, unde multe firimituri erau lsate s cad intentionat pe pmnt, ntru pomenirea celor morti. n cele mai multe locuri din tara noastr, oamenii merg n aceast zi la cimitire, dnd de poman ou rosii, pasc, cozonac si cte un pahar cu vin, punnd flori pe morminte si cte o lumnare direct pe pmnt. n unele zone ale trii, preotii sunt chemati s svrseasc n lunea dup Duminica Tomei o slujb pentru sufletele celor rposati. Exista credinta c prin aceast slujb sufletele celor trecuti n lumea vesniciei vor fi prtase fericirii fr sfrsit. Pentru aceast zi se fac din vreme anumite pregtiri si la cimitir si acas. Femeile cu copiii vin la cimitir si curt buruienele uscate de pe morminte, la cele mai vechi le adun trn si le ornduiesc frumos, vruiesc sau vopsesc crucile. Unii credinciosi rsdesc pe morminte liliac, mai rar stnjenei. Acas, pe lng altele, rosesc iarsi ou, pentru Blajini. Gospodina casei, mama copiilor, e aceea care pregteste s fie cu toate gata, n lipsa ei, sunt copiii. De Pastele Blajinilor nu se pomenesc doar mortii cunoscuti pe linia ascendent a unei familii, ci ntregul neam al strmosilor comuni: Uitatii, Nestiutii, Albii. Femeile, mai ales, au grij si de cei strini morti sau gsiti morti, despre care stiu c nu au pe nimeni s-i pomeneasc si s li ngrijeasc si lor mormintele. Gospodina casei sau altcineva asterne pe un mormnt al vreunuia din neamurile casei un stergar alb, pe care pune colaci, cozonac, pscute mici sau bucti de cozonac, fiecare bucat cu lumnare si cte un ou rosu, apoi farfurii cu mncare si o sticl cu vin, tmiaz cu ctuia casei (ctuia pentru tmie se pstreaz pe grind sau pe fereastr n odaia de curat si slujeste la trebuintele religioase, mai ales pentru praznicele care se svrsesc acas) mormintele si asteapt cu pomelnicul n mn. Apoi, fiecare femeie aprinde o lumnare direct pe pmnt. n jurul acestei lumnri se spune c s-ar strnge sufletele tuturor mortilor ce s-au necat fr voie. Preotul svrseste la mormnt o ectenie, citind pomelnicul ntreg al casei, ca apoi s ude n semnul crucii mormntul cu vin. Se mai spune c tot ce va naste n aceast sptmn nu va tri. Viermii de mtase nviati atunci, mor. Vine dup Sptmna Luminat si o postesc toti cei care au gsit copii morti. n aceast sptmn, rudele mortului postesc. Dac nu se tine aceast sptmn, oamenilor morti fr lumnare le este ru pe cealalt lume. O tin din cauz c, murind un om n aceast sptmn, merge n iad, adic n ntuneric. Celor ce mor n aceast sptmn nu li se face poman, cci se zice c, fiind n Sptmna Neagr, nu o vd. Nu se fac pomeni, c se fac colacii negri. Cine moare n aceast sptmn, nnegreste. Nu este srbtoare aparte, dar multe femei serbeaz, postind n cinstea mironositelor. Femeile nsrcinate care respect aceast sptmn nu pierd sarcina. Fetele care lucreaz au credinta c nu se mrit lesne. Se tine de dureri de mini si de picioare. Nu se toarce si nu se lucreaz, ca s nu li se nnegreasc fata vara. Dac totusi se lucreaz, se spune c tot ce se face iese negru si totodat stric si vederea. Nu se pun closti ca s scoat pui, cci nu vor scoate pui, deoarece oule se nnegresc. Tot acum se duc femeile cu colaci la moase. n aceast zi, tinerii se nfrtesc si se nsurtesc: primesc fiecare o buctic dintr-un ban de argint tiat n prealabil, se srut prin cununile puse una n fata celeilalte etc. Se pregteste o turt de fin din gru curat. Pe turt se punea o lingur de sare. Toti cei de fat se nchin si spun: Doamne-ajut, Maic Mrie,/ De bine si de noroc s ne fie!. Cel care realizeaz ceremonialul ia sarea de pe turt si din acel loc taie coaja n forma unei cruci, pe care picur vin rosu, cte persoane numr la nsurtire, iar dup ce a picurat vinul, taie cruciulita cu un ban de argint, n acelasi numr de buctele. Fiecare fat mnnc buctica de turt si nchin un pahar de vin, apoi se srut, mrturisindu-si credinta. Din banul de argint care se taie n trei, cinci prti, depinde cti participanti sunt, fiecare primeste cte o buctic, avnd grij s o pstreze bine pn la moarte. Cine o pierde, nu va fi primit n rai de Sf. Petru, pentru c si-a clcat credinta de la nsurtire. Cele ce si-au pstrat buctica de ban, acelora, cnd mor, li se pune acea buctic n sn, anume ca s nu le opreasc Sn-Petru la usile raiului, ca pe unele ce au pierdut-o. A doua sptmn dup Pasti a fost fr credint fat de surorile lor de cruce. Feciorii si fetele se duc la un pom nflorit. Fiecare face o cunun de flori din acel pom si si-o pune pe cap, apoi, lundu-se de mn, ocolesc din dreapta pomul, de trei ori. si dau cununile de pe cap si, alturndu-le, prin ele se srut de trei ori, schimb ntre ei oule rosii aduse (tot prin cununi) si zic: S fim frtati/surori pn la moarte!. La sfrsi,t se ridic unul pe altul/una pe alta n brate si mnnc oule rosii cu pine si sare. Din pcate, aceast traditie se pstreaz tot mai putin. Oamenii vin din ce n ce mai putini la cimitir iar cei care vin se grbesc napoi spre cas. Bucuria ce era odinioar de Pastele Blajinilor nu o mai regsim, din pcate, astzi.
Dan Horgan
Bibliografie:
M. Sadoveanu – Nopti de snziene. Pastele blajinilor, Editura Minerva, Colectia Biblioteca pentru toti, 1980;
Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997;
Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002;
Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998;
Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998;
Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001;
Dumitru Blet – Constituirea miturilor fundamentale. Aspecte ale folclorului literar strromn;
Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001;
Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni. Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
Frumos articol, bine scris si documentat domnule Horgan. Mergem in fiecare an la cimitir de Pastele blajinilor. E foarte multa lume si e o atmosfera deosebita. E ca si cum vii si mortii ar fi impreuna vietuitori pentru o zi.
Avem traditii frumoase lasate mostenire din strabuni. Ele trebuiesc pastrate si transmise mai departe generatiilor. Multumim ca ne amintiti de ele, domnule Horgan.