Srbtoarea Pastelui sau nvierea Domnului este, pentru romni, alturi de Crciun, este cea mai mare, mai nsemnat, mai sfnt si mai mbucurtoare srbtoare de peste an, care comemoreaz evenimentul fundamental al crestinismului, nvierea lui Iisus Hristos, pentru care fiecare familie se pregteste cu mult timp nainte prin „Postul Pastelui”, numit si „Postul Cel Mare”, post care dureaz 48 de zile.
Ultima sptmn din Postul Pastelui se numeste „Sptmna Patimilor” si ncepe n duminica Floriilor, duminic n care se comemoreaz intrarea lui Iisus n Ierusalim. „Sptmna Patimilor” comemoreaz prinderea lui Iisus, torturarea, batjocorirea, crucificarea si moartea Lui. n aceast ultim sptmn, multe biserici tin slujbe n fiecare sear, slujbe numite „Denie”. De luni pn joi, se comemoreaz ultima mas, prinderea si nchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste „Joia Mare”. Vineri, numit „Vinerea Mare”, „Vinerea Patimilor” sau „Vinerea Seac”, este ultima vineri dinaintea Srbtorii de Pasti si n ea se comemoreaz crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. n aceast zi, se tine „Post negru”, pentru cei mai multi romni, adic nu mnnc si nu beau nimic toat ziua. Postul negru este tinut n credinta c Dumnezeu l va feri, pe cel care posteste, de toate bolile l va face s fie sntos si s-i mearg bine tot restul anului. n timp ce oamenii mai n vrst se spovedesc si se mprtsesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar n Vinerea Pastelui. Multe si frumoase sunt obiceiurile de Pasti pstrate n Romnia, statornicite de veacuri, transmise din generatie n generatie. Pastele semnific trecerea de la moarte la nviere si la viata vesnic, viata si moartea, nvierea lui Iisus, exemplu sigur de urmat pentru toti crestinii ntru nemurire. De la casa celui mai mare bogtas si pn la bordeiul celui mai de pe urm srman se cunoaste apropierea acestei mari srbtori, cci n ajunul ei sunt toate acum curtite si ndreptate, toate sunt unse si vruite, hainele zvntate si curate, brbatii brbieriti si splati, iar femeile lute si tcute. Rstignirea si nvierea reprezint eterna legtur dintre moarte si viat, asa precum renaste natura n fiecare primvar, cnd se reia ciclul vietii. Oul, el nsusi purttor de viat, devine un simbol al regenerrii, al purificrii, al vesniciei. Pentru srbtorile de Pasti, crestinii vopsesc ou rosii. Originea acestui obicei se pierde n negura vremurilor. Oul este considerat drept simbol universal al nasterii, n cazul religiei crestine este atribuit mai frecvent simbolului renasterii, al nemuririi, fcnd parte si din simbolurile renvierii naturii si vegetatiei. Legendele crestine leag simbolul oulor rosii de patimile lui Iisus. Se spune c atunci cnd Iisus a fost btut cu pietre, cnd acestea l-au atins, s-au transformat n ou rosii. Si se mai spune c Sfnta Maria, venind s-si vad Fiul rstignit, a adus niste ou ntr-un cos, spre a le drui soldatilor s-i permit sa-si vad fiul, dar care s-au nrosit de sngele mntuitorului stnd sub cruce. Se povesteste c, dup ce Iisus a fost rstignit, crturarii si farisei au fcut un ospt de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: „Cnd va nvia cocosul pe care-l mncm si oule fierte vor deveni rosii, atunci va nvia si Iisus”. Nici nu si-a terminat bine vorbele, si oule s-au si fcut rosii iar cocosul a nceput s bat din aripi, stropind pe cei prezenti cu vin pe fat. Si de atunci se spune c oule se fac rosii iar evreii au rmas cu pistrui pe fat. n traditia popular romneasc, se crede c oule de Pasti sunt purttoare de puteri miraculoase: ele vindec boli si protejeaz animalele din gospodrie. Se spune c atunci cnd oamenii n-ar mai nrosi ou de Pasti, atunci lumea se va sfrsi. n medicina si cosmetica arhaic a romncelor, cojile de ou rosii sunt un stimulent al frumusetii si snttii, prin mecanismul magiei simpatetice si al celei contagioase. La Pasti, cine merge la biseric s-si puie cu un ou rosu la sn, ca s fie ntotdeauna rosu. n mai multe sate din Moldova, toti membrii familiei se spal pe fat cu ap dintr-un vas n care au fost puse dinainte un ban de argint, un ou alb si un ou rosu. Se zice c astfel vom fi curati la suflet ca oul alb, rumeni n obraz precum oul rosu, bogati si sntosi. Potrivit aceluiasi obicei, cel care se spal ultimul din acest vas ia banul si oule. Oule rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceast srbtoare. Oule se ciocnesc la masa de Pasti, dup un anumit ritual: persoana mai n vrst, de obicei brbatul, ciocneste capul oului de capul oului tinut n mn de un comesean, n timp ce rosteste cunoscuta formul „Hristos a nviat!”, la care se rspunde cu: „Adevrat a nviat!”. n prima zi de Paste, oule se ciocnesc „cap n cap”, n a doua zi se ciocnesc „dos cu dos” iar n a treia zi se ciocnesc „burt n burt”. Se spune c dac ai ciocnit un ou cu dou glbenusuri n prima zi de Paste, trebuie ncepute pregtirile de nunt. O vorb veche din btrni spune c ai s te cstoresti foarte curnd. Tot btrnii spun c din primul ou ciocnit n ziua de Paste trebuie s mnnce toti membrii familiei, pentru a fi ntotdeauna mpreun. O traditie veche cere c oul de Pasti s fie mncat, iar cojile s fie aruncate neaprat pe o ap curgtoare. n unele sate moldovenesti se spune c cel al crui ou nu se sparge de Paste va fi sntos tot anul. Smbt seara, n tinut de srbtoare, mbrcati cu haine noi, asa cum cere traditia, oamenii merg la slujba de nviere si sfintirea bucatelor de Pasti, unii din credint, altii din obisnuint. Alimentele aduse la biseric n aceast noapte sunt un simbol al renvierii si al belsugului. n traditia strmoseasc era regula, regul ce mai dinuie si astzi, ca ntorcndu-se de la biseric s pstreze focul aprins, aducnd lumina n cas si gospodrie. La ntoarcerea acas, cel care aduce Lumina Sfnt de la slujba de nviere trebuie s fac o cruce din fum pe grinda central a casei trnesti lng semnul de mester de pe acea grind pentru ca toat gospodria s fie protejat de rele. Lumnarea, poate cel mai important simbol al nvierii, reprezint biruinta vietii asupra mortii si a binelui asupra rului. Lumnarea de la nviere, conform credintei populare, nu se arunc, ci este pstrat cu sfintenie pentru a fi aprins n fata icoanei n caz de primejdie sau necazuri mari, la cutremure si vreme rea. Pregtirea bucatelor pentru Pasti ncepe n Sptmna Mare, fiind respectat un anume ritual. n Joia Mare gospodinele coc pasc. Conform traditiei n Moldova se cunosc dou feluri de pasc: pasca cu brnz, si pasca dulce rspndit si cu termenul cozonac. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgnd dup o anume rnduial. La masa de Pasti se aseaz alimentele care au fost duse la biseric si sfintite: oule rosii, casul de oaie, salat cu ceap verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umplut cu brnz sau smntn si mai nou cu ciocolat si, binenteles, nelipsitul miel copt. Sacrificarea mielului la aceast srbtoare este preluat din practici precrestine, pentru a marca nceputul perioadei de renovare a timpului. Mielul tiat la srbtoarea Pastelui este identificat simbolic de crestini cu Iisus Hristos, prin care este reactualizat moartea sa fizic. n cele trei zile ale Pastelui, masa nu se strnge, ci st ntins, cu buntti pe ea, ca oricine vine n cas s fie osptat. n ziua de Pasti este obiceiul de a merge la printi si la nasii de cununie si de botez cu pasc si ou rosii. n Bucovina, fetele se duc n noaptea de nviere n clopotnit si spal limba clopotului cu ap nenceput. Cu aceast ap se spal pe fat n zorii zilei de Pasti, ca s fie atrgtoare tot anul si asa cum alearg oamenii la nviere cnd se trag clopotele la biseric, asa s alerge si feciorii la ele. Flcii trebuie s se duc cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a si arta consimtmntul la sentimentele lor, trebuie s le ofer un ou rosu. n Vinerea Mare, conform traditiei, este ziua scldatului: se crede c cel care se cufund de trei ori n ap rece n Vinerea Seac va fi sntos tot anul. n a doua zi de Pasti, n Transilvania s-a mai pstrat obiceiul udatului, avnd semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu ap sau cu parfum persoanele iesite n cale, n special fetele. Se mai spune c, dac plou n Vinerea Seac, anul va fi bogat, cu recolte ndestultoare, iar dac va fi soare puternic, anul va fi secetos, neroditor. n prima zi de Pasti exist obiceiul de a se purta haine noi, n semn de respect pentru aceast aleas srbtoare, dar si pentru c ea semnific primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste ntreaga natur odat cu primvara. Totodat, un accesoriu de mbrcminte de culoare rosie este recomandat a fi purtat n ziua de Pasti. n multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biseric si o duc n cimitir, unde trebuie s o pzeasc. Dac aceasta e furat, trebuie s dea o petrecere n cinstea hotilor. Dac au fcut treab bun si au pzit-o, hotii pltesc pentru ospt. Pe vremuri, de Paste, ndeosebi a doua si a treia zi, n multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau stenii de toate vrstele. n zilele de Pasti, la moldoveni traditional era si „datul n scrnciob”. Drept plat pentru aceast distractie erau oule rosii. Se credea c cine se ddea n scrnciob, aceluia i vor creste roadele nalte si-i va merge bine tot anul. n prezent, multe din frumoasele traditii si obiceiuri strmosesti de Paste mai sunt, din fericire, nc valorificate att n familiile moldovenilor, ct si n cadrul diverselor manifestatii culturale, etnofolclorice. nvierea Domnului s fie un moment de pace si iertare pentru toti cititorii.
HRISTOS A NVIAT!
Dan Horgan
Bibliografie
„Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998; Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997; Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romnesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; Romulus Vulcnescu – „Mitologie Romn”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romnesti”, Editura Humanitas, 1998; Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului romn”, Editura Polirom, Iasi, 1998; Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001; Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001; Ion Talos – „Gndirea magico-religioas la romni – Dictionar”, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
Adevarat a inviat! Frumoase traditii si obiceiuri romanesti, frumoase si pline de informatii interesante sunt randurile pe care le-ati scris, d-le Horgan. Felicitari pentru articol! Sa aveti parte de sarbatori fericite si luminate!