Traditii de 40 de mucenici

Cea mai important� s�rb�toare a lunii martie este considerat� ziua de 9 martie, at�t conform calendarului crestin ortodox, c�t si celui popular. �n aceast� zi, sunt s�rb�toriti cei 40 de Sfinti Mucenici din Sevastia, numiti �n traditia popular� Mucenicii sau M�cinicii.

Ziua de 9 martie, c�nd Biserica Ortodox� s�rb�toreste pe cei 40 de Mucenici ucisi �n Sevastia, are pentru spiritualitatea popular� o conotatie aparte. Dup� traditia geto-dacic� au fost 44 de mucenici, at�tea fiind si zilele dintre 9 Martie si 23 Aprilie. �ns�, �n unele zone, exist� p�n� ast�zi credinta c� acesti sfinti au fost 44. Exist� si o legend�, din Moldova, unde se vorbeste de ziua celor 44 de Sfinti, �ns�, traditia crestin� afirm� c� au fost 40 de mucenici. Acei 40 de Sfinti Mucenici au fost soldati crestini si au tr�it pe timpurile �mp�ratului Licinius, unul dintre acei care prigonea crestinii. Sfintii f�ceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni. Se zice c� ei au refuzat s� se �nchine idolilor, declar�nd �n fata guvernatorului Agricolae c� �l vor urma pe Iisus Hristos. Revoltat de cele auzite, generalul �i �ntemniteaz� pe cei 40 pentru opt zile si ordon� s� fie b�tuti cu pietre, timp �n care se spune c� M�ntuitorul li s-a ar�tat, �nt�rindu-le astfel credinta si preg�tindu-i pentru cele ce aveau s� urmeze. Dup� aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin �nghetare �n lacul Sevastiei. Pe la miezul noptii �ns�, unul dintre cei 40 de mucenici a iesit din ap�, din cauza gerului. Alerg�nd spre baia cald�, pus� de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei r�masi s� �ndure gerul au �nceput s� se roage si s-a petrecut o minune: apa lacului s-a �nc�lzit, gheata s-a topit si 40 de cununi str�lucitoare au pogor�t asupra mucenicilor. Unul dintre soldatii de paz�, uimit c� �n miezul noptii o lumin� din cer �nc�lzeste apa si c� o cunun� din cele 40, pogor�te peste mucenici, nu are peste cine s� se aseze, s-a aruncat �n ap�, m�rturisind c� si el este crestin. Si pentru c� au fost scosi vii din lac, trupurile lor au fost arse, iar oasele aruncate �n lac. Dup� trei zile, cei 40 s-au ar�tat episcopului Petre, cer�ndu-i s�-i scoat� din ap�. Crestinii le-au scos si le-au �ngropat trupurile cu mare cinste. S�rb�toarea crestin� s-a suprapus cu cea de �nceput a anului agricol traditional si a generat o s�rb�toare traditional� rom�neasc�, Mucenicii sau M�cinicii. �n credinta popular�, �n aceast� zi, 9 martie, ultima zi a Babei Dochia, se termin� zilele babelor, zile capricioase ale �ngem�n�rii iernii cu prim�vara, l�s�nd loc zilelor mosilor, zile mai calde si mai calme. Mosii �nchipuind �n fapt sufletele mortilor, se credea c� aceste suflete patronau viata p�m�ntenilor, mai ales la pragurile de timp (la cumpenele dintre anotimpuri, adic� �n preajma echinoctiilor si solstitiilor), reveneau de unde plecaser� acum c�nd �ncepea noul an vegetational. Acum erau efectuate ritualuri, reminiscente a unor practici precrestine, specifice �nceputului de an nou: aprinderea focurilor, purificarea spatiului, preg�tirea alimentelor rituale, efectuarea unor practici de pomenire a mortilor, �nceperea simbolic� a celor mai importante activit�ti economice, prevederea vremii si belsugului �n noul an. Obiceiul este consemnat si �n Transilvania, unde „�n ajunul zilei de 40 de sfinti se aprind gr�mezi de paie si s�tenii sar unul dup� altul peste fl�c�ri”, sau �n Banat, unde se jeruieste focul si se bate cu botele �n el pentru �nc�lzirea mai rapid� a timpului. Consider�nd c� fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea serpilor care ieseau �n aceast� zi din ascunzisurile lor, se afumau cu o c�rp� aprins� cotloanele gospod�riei. Datorit� focurilor aprinse prin curti si gr�dini, satele din sudul t�rii se confundau �n dimineata zilei de 9 martie cu niste nori de fum. Focurile care se aprindeau cu gunoaiele rezultate din cur�tirea terenului si anexelor gospod�resti aveau, al�turi de caracterul ritual, si un rol practic. C�nd focul se �ntetea, membrii gospod�riei, �n special tinerii, s�reau peste fl�c�ri �n asa fel �nc�t fumul s� p�trund� printre haine. �n traditia popular� se consider� c� �n ziua de 9 martie sfintii mucenici se adun� pentru a participa la un sobor de dezghetare a p�m�ntului pentru s�n�tatea si norocul oamenilor si de slobozire a c�ldurii, ei b�t�nd, �n acest scop, cu ciomegele �n p�m�ntul �nghetat. Aceast� practic� a fost uzitata si de c�tre s�tenii din comunit�tile bucovinene, care b�teau cu b�tele �n p�m�nt, zic�nd: „Intr� frig si iesi c�ldur�,/ S� ne fie vreme bun�/ Pentru plug si ar�tur�”. Pe arii relativ extinse, se credea c� p�m�ntul era b�tut cu maiurile, cu toiegele, m�ciucile sau botele de c�tre Mosi, spirite ale str�mosilor, identificate �n Calendarul crestin ortodox cu cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastiei. �n timp ce lovesc p�m�ntul, s�tenii din Moldova se �ndemn� strig�nd �n cor: „Patruzeci de sfinti voinici,/ Dati cu botele-n p�m�nt,/ Ca s� �ntre frigul, / S� ias� c�ldura!”. Functia funerar� a zilei de 9 martie, s�rb�toare a mortilor, iese si mai bine �n evident� �n satele moldovene, unde se f�ceau praznice cu care ocazie se d� celor adunati poman� mucenici, fasole b�tut�, nuci, poame, alune cu lum�nare aprins� si un pahar cu b�utur�. �n unele sate din Muntenia se f�cea un mucenic mai mare, �n form� de om, cu gur� cu urechi si cu nas, dar orb, si-l numesc „Uitat�”. Acesta se face �ntru pomenirea tuturor mortilor care �n timpul anului ar fi fost uitati, adic� nepomeniti. �n ziua de 9 martie, �n toate comunit�tile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat, momentul fiind marcat de respectarea unor interdictii sau de oficierea unor practici cu caracter simbolic. Dup� ce, �n luna februarie (luna lui Faur), fierul plugului era trecut prin foc de c�tre fierarul (faurul) satului, era reparat iar �ntre plugari se �ncheiau �ntelegeri pentru �ntov�r�sire la arat, �n dimineata acestei zile plugul era scos �n fata casei �n mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul s�rb�torilor de prim�var�, pres�rat cu numeroase obiceiuri. �n cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, se �njugau c�te 4-6 boi la un plug de lemn, se astepta momentul �n deplin� cur�tenie trupeasc� si sufleteasc�. �n dimineata zilei de 9 martie, zi de munc� si de s�rb�toare, abundau practicile cu rol purificator, femeia din cas� fiind principalul protagonist �n desf�surarea practicilor. Dup� aducerea plugului �n fata casei, plugarii, de obicei doi la num�r, st�teau cu capetele descoperite �naintea boilor sau a cailor, dup� caz, iar femeia iesea din casa av�nd �ntr-o m�n� traista pentru plugari iar �n cealalt� tin�nd un vas cu ap� sfintit�, t�m�ie si un somoiog de busuioc. Femeia se apropia de plug si de carul �n care se afla restul atelajelor specifice acestei lucr�ri agricole, le �nconjura de trei ori, �n sensul misc�rii aparente a soarelui, femeia rostea, �ntr-o solemnitate deplin�, urm�toarele: „C�t de curat� este t�m�ia si agheasma, asa de curati s� fiti si voi/ Si s� umblati nedesp�rtiti la arat/ Si nici c�nd s� nu dati peste vre-un strigoi sau moroi care s� v� fac� r�u”. Urma apoi stropirea cu agheasm�, afumarea cu t�m�ie si aruncarea unui ou �naintea plugului de c�tre gospodin� cu rol fertilizator. Se mai aseza �n fata animalelor de munc� un ou, �n credinta c� dac� acesta va r�m�ne �ntreg dup� pornirea carului, atunci si plugarilor le va merge bine pe toat� durata plug�ritului. Plugarii primeau traist� cu m�ncare, dup� care femeia v�rsa agheasma r�mas� �n cof� la picioarele animalelor. Se obisnuia c� �n coamele plugului s� se pun� acum si un colac �mpletit �n opt, numit Cr�ciun, p�strat �n casa de la Cr�ciunul trecut, ca simbol al fertilit�tii. Semnificatia oului aruncat este de sorginte precrestin�, oul fiind considerat m�sura tuturor lucrurilor de �nceput, el av�nd aici rol augural si protector �n desf�surarea aratului. Dup� acest moment plin de solemnitate, desf�surat �n curtea casei, plugarii porneau plugul c�tre c�mp sau c�tre gr�dina din apropiere, unde marcau o brazd� simbolic�, de pocinog (�nceput) dup� care dejugau si hr�neau animalele iar ei se osp�tau �n mod ritual pe brazd�. Aici sub prima brazda �ngropau un ou ca s� fie un rod bogat. Asem�n�tor oric�rui �nceput de anotimp si de an, �n ziua de 9 martie se f�ceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. se consider� c� dac� �ngheat� p�m�ntul spre ziua de 40 de sfinti, toamna va fi lung� si nu va fi brum�, si oamenii pot sem�na porumbul c�t de t�rziu, c� tot se vor coace foarte bine; iar dac� nu �ngheat�, apoi toamna cade bruma devreme, si din cauza aceasta oamenii trebuie prim�vara s� semne c�t de devreme. Se spune c� dac� plou� �n aceast� zi, va ploua si de Pasti iar dac� tun�, vara va fi prielnic� tuturor culturilor. Cum va fi timpul �n ziua de M�cinici, asa va fi toat� prim�vara. Obiceiurile si practicile descrise mai sus puteau fi �nt�lnite �n satele Moldovei p�n� �n preajma Celui de-al Doilea R�zboi Rondial. Odat� cu instalarea comunismului, ele au disp�rut din obisnuint� s�tenilor, �n special dup� ce aratul a �nceput s� fie executat cu tractorul pe p�m�ntul devenit proprietate colectiv�. Ast�zi, dintre toate practicile str�vechi, mai persist� obiceiul ca femeile s� coac� �n ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfintisori” sau „mucenici”, reminiscente ale idolilor neolitici ai fertilit�tii. �n Moldova, o stilizare a formei umane, din aluat dospit si au forma antropomorf� a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic, sunt fierti �n ap� cu zah�r, cu scortisoar� si nuc�, simboliz�nd lacul �n care au fost aruncati Sfintii Mucenici, apoi copti. Proasp�t scosi din cuptor, ei se ung cu miere de albine si se presar� cu nuc� m�cinat�, dup� care este m�ncat sacramental �mp�rtit pentru sufletul mortilor, mai ales copiilor din vecini. Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin �n ziua de 9 martie, �nceput de An agrar, celebrat la echinoctiul de prim�var�, este betia ritual�, o reminiscent� a s�rb�torilor bahice ale antichit�tii. Oamenii credeau c� vinul b�ut la M�cinici se transform� de-a lungul anului �n s�nge si putere de munc�. Dac� cineva din satele �n care se practic� obiceiul nu putea bea at�tea pahare pline cu vin, trebuia s� guste sau cel putin s� fie stropit cu vin. Num�rul paharelor de vin b�ute ar corespunde cu num�rul Sfintilor Mucenici din Sevastia care poart� diferite nume zonale: Mosi, Sfinti, Sfintisori, M�cinici si altele.

Dan Horgan

Biblografie:

� Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998;
� Revista Memoria Ethnologic�, CJCPCT Maramures;
� Tudor Pamfile – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997;
� Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997;
� Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului rom�n”, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005;
� Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia, 2001;
� Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului rom�n”, Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, Bucuresti, 1995;
� Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom, Iasi, 1998;
� Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001;
� Ion Talos – „G�ndirea magicoreligioas� la rom�ni”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001;
� Irina Nicolau – „Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti”, Editura Humanitas, 1998.