Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gur de Aur sunt prznuiti pe 30 ianuarie. Desi Biserica i-a pomenit separat n luna ianuarie, pe Sfntul Vasile pe 1 ianuarie, pe Sfntul Grigorie pe 25 ianuarie si pe Sfntul Ioan Gur de Aur pe 27 ianuarie, ei sunt prznuiti mpreun pe 30 ianuarie.
Pricina praznicului acestuia a fost disputat n zilele mprtiei lui Alexie Comneanul, cnd s-a fcut mperechere si prigonire ntre brbatii cei pricopsiti n nvtturi si mbunttiti. Unii crestini cinsteau mai mult pe marele Vasilie, iar pre dumnezeiescul Hrisostom l micsorau. Altii iarsi cinsteau mai mult pre dumnezeiescul Grigorie. Atunci prin o pricin c aceasta a celor nvtati s-a ntmplat de s-a desprtit multimea poporului. Si unii se ziceau ioaniteni, altii vasiliteni, iar altii grigoriteni. n anul 1084, ntr-o vedenie, Sfntului Ioan Mauropos i-au aprut cei trei sfinti mpreun si iau grit: Dup cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajb nu este ntre noi. Fiecare din noi, la timpul su, ndemnati de Duhul Sfnt, am scris nvtturi pentru mntuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfnt, asa am nvtat. Nu este ntre noi unul nti si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculndu-te, porunceste, celor ce se nvrjbesc, s nu se mai certe pentru noi. C nevointa noastr, ct am fost n viat si dup moarte, a fost s mpcm pe oameni si s aducem n lume pace si unire. mpreuneaz-ne, dar, fcndu-ne praznic la cte trei ntr-o singur zi, si nstiinteaz cu aceasta pe crestini, ca noi n fata lui Dumnezeu, una suntem. Deci astfel certndu-se cei ntelepti, de trei ori fericitii acestia dascli au voit s-i mpace, ca s nu se mai sfdeasc n desert. Srbtoarea Sfintilor Trei Ierarhi este o srbtoare a comuniunii. Ea ne descoper c dup cum n Sfnta Treime deosebirea dintre Tatl, Fiul si Sfntul Duh nu duce la dezbinare si nici unitatea lor la depersonalizare, tot astfel nici noi, ca persoane diferite, nu suntem chemati s trim separat unii de altii sau s ne ridicm unii mpotriva altora, ci s trim dup modelul Sfintei Treimi – unul n cellalt. n urma acestei vedenii, Sfntul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru prznuirea comun a celor Trei Ierarhi, iar Prin hotrrea luat la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de nvtmnt teologic ortodox din ntreaga lume. Sfntul Vasile cel Mare, episcop al Cezareii Capadociei, s-a nscut n jurul anului 329. A studiat cu retori si filosofi celebri n Cezareea Palestinei, Constantinopol si Atena. Avea o statur nalt, era slab si negricios la fat, cu o barb mare, neagr. Printii spun c nu a avut timp s se nlbeasc pentru c a trit numai cincizeci de ani. Ne-a lsat n biseric o Sfnt Liturghie care se serbeaz de 10 ori pe an: n primele cinci duminici ale Postului Mare, n Joia Patimilor, n ajunul Sfintelor Pasti, al Crciunului si Bobotezei, si pe 1 ianuarie, ziua de pomenire a Sfntului Vasile. Cu exceptia unor rugciuni, ritualul este acelasi cu al Liturghiei Sfntului Ioan Gur de Aur. A fcut incursiuni n Mesopotamia, Siria, Palestina si Egipt pentru a cunoaste modul n care vietuiau clugrii n singurtate. El i-a adunat pe acestia n locuri organizate, stabilind si o rnduial pentru acest mod de vietuire. n anul 358 pune temelia primei comunitti de obste, pe malul rului Isis, lng Neocezareea. Aici redacteaz mpreun cu Sfntul Grigorie Filocalia, o colectie de texte din scrierile lui Origen. Tot acum, concepe Regulile monahale mari si mici. n Cezareea Capadociei a nfiintat institutii de asistent social cunoscute sub numele de Vasiliade, cum ar fi: aziluri, case pentru reeducarea fetelor deczute, spitale pentru leprosi. Sfntul Vasile cel Mare a luptat mpotriva celor care negau dumnezeirea lui Hristos si a celor care tgduiau dumnezeirea Sfntului Duh. A trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie, n anul 379. Sfntul Grigorie de Nazianz (Teologul) s-a nscut n jurul anului 330, n Arianz, lng Capadocia. Primele studii le-a fcut n familie. n Capadocia studiaz gramatica pn la vrsta de 12 ani, iar ntre 350-358 studiaz la Atena. A fost hirotonit preot de tatl sau si episcop de ctre Sfntul Vasile cel Mare. Legase o prietenie att de strns cu Sfntul Vasile cel Mare, nct se spunea despre ei c sunt dou trupuri, ns un singur suflet. Sfntul Grigorie de Nazianz era de statur mijlocie si avea un ochi bolnav, din cauza unei lovituri venit de la arieni (cei care negau dumnezeirea lui Hristos), cnd vorbea n Constantinopol despre Sfnta Treime. Numele de Teologul l primeste dup sustinerea celor cinci Cuvntri teologice n anul 380, la Constantinopol, n Biserica nvierii. Sfntul Grigorie de Nazianz a prezidat cel deal II-lea Sinod ecumenic din anul 381. Sfntul Grigorie Teologul cere spre btrnete de la mpratul Teodosie cel Mare s triasc retras, n liniste: Si eu, mprate, o singur favoare cer puterii tale care face daruri mrete. Nu cer aur, nu tblite multicolore, nu acoperminte pentru masa de tain, nu s primesc o nalt demnitate pentru neamul meu sau s stau aproape de tine, cel preabun… Un singur lucru cer s mi se dea: s stau putin departe de invidie. Doresc s cinstesc scaunul, dar de departe. Am obosit s fiu urt de toti, chiar si de prieteni, pentru c nu pot privi spre altceva, dect spre Dumnezeu. n aceast retragere scrie ceea ce mprtsise credinciosilor n biseric. S-a spus despre el c mai nti a citit, apoi a vorbit si abia apoi a scris. A trecut la cele vesnice pe 25 ianuarie n anul 389-390. Sfntul Ioan Gur de Aur sau Ioan Hrisostom s-a nscut la Antiohia, n jurul anului 354. A rmas orfan de tat din copilrie. Dup moartea mamei sale, n jurul anului 374, Ioan se retrage n muntii din apropiere, devenind monah sub ascultarea unui btrn sihastru sirian. Dup patru ani petrecuti lng acest sihastru, se retrage vreme de doi ani ntr-o pester. Este hirotonit diacon n anul 381, de ctre episcopul Meletie, si preot n anul 386, de ctre episcopul Flavian, urmasul lui Meletie. Vreme de doisprezece ani, predica n Antiohia n fiecare duminic si srbtoare, iar n post, chiar n fiecare zi, luptnd mpotriva pgnismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul si iudaismul. n anul 397 este numit arhiepiscop al Constantinopolului. A predicat si a scris un numr impresionant de comentarii la Sfnta Scriptur. A nfiintat institutii de ajutoare a bolnavilor, sracilor si oamenilor n vrst, primind numele de ambasadorul sracilor. n timpul Sfntului Ioan Gur de Aur nu exista un formular fix, asa cum exist n prezent, pentru svrsirea Sfintei Liturghii. Sfntul Ioan a adunat ntr-un formular actele cultice si rug- ciunile si a dat nastere Liturghiei care i poart numele si care este cel mai des folosit. Se crede c n vremea cnd era diacon a scris cel mai cutremurtor tratat despre preotie. Este conceput n sase crti, sub forma unui dialog. Sfntul Ioan Gur de Aur a trecut la cele vesnice pe 14 septembrie 407, zicnd: Slav lui Dumnezeu pentru toate!. Conform traditiei, Cei Trei Ierarhi sau Trisfetitele cum se mai spune, nsemneaz intrarea crestinilor n biseric si de aici a nceput credinta n Dumnezeu, si trebuie s dm o lumnare de poman, pentru ca ntreaga viat s fie luminat. Se face coliv si merg la biseric. Cei trei ierarhi erau doctori vindectori. Srbtoarea se tine de aprare contra bolilor; se crede c i moare sotul celei care nu tine. Cel ce lucreaz n aceast zi i se strmb mintile iar lucrul l va face tot n neregul, adic l face strmb, neregulat. Numeroase familii i serbeaz pe Trei Ierarhi de patroni ai casei. n aceste zile ncepe logodna psrilor si se mperecheaz lupii, iar lupoaica fat n noaptea de Sf. Gheorghe. Se face praznic n onoarea sufletelor mortilor celor nemprtsiti; Se tine pentru ca cei trei sfinti s ajute femeilor s toarc mai cu spor. Se tine pentru fericirea fetelor. Fetele fac un fel de vraj spre a li se arta n vis ursitul; ele nu lucreaz si nu mnnc n aceast zi dect pine cu sare. Se spune c e Filipul cel mai periculos. La Trisfetitele nu lucreaz, cci, cnd pleac la drum, le ies lupii nainte si le mnnc cte o mn, un picior celui pe care-l ntlnesc; de asemenea, le mnnc si animalele noaptea din curte. n aceast zi se schimb vremea; dac curg stresinile, primvara e friguroas; dac este ger, vara e clduroas.
Bibliografie
Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998;
Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet – Cultura National, Bucuresti, 1995;
Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998;
Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001;
Tudor Pamfile – Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997;
Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997;
Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului romn, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005;
Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001;
Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998;
Rdulescu-Codin, C. si Mihalache, D. – Srbtorile poporului cu obiceiurile, credintele si unele traditii legate de ele, Editura Academia Romn, Bucuresti, 1909;
Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni. Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
Dan Horgan
foarte frumos felicitari