Ziua Sfntului Ion Boteztorul reprezint ncheierea oficial a srbtorilor de iarn deschise la Sfntul Nicolae, pe 6 decembrie. Srbtoarea de Sfntul Ion mai este cunoscut si sub numele de Sunt-Ion, naintemergtorul Domnului sau Soborul Sfntului Prooroc Ioan Boteztorul.
Pe 7 ianuarie, n fiecare an, srbtorim Soborul Sfntului Ioan Boteztorul pe 7 ianuarie. Biserica noastr crestin-ortodox i-a nchinat Sfntului Ioan Boteztorul mai multe date la care este prznuit, si anume pe 23 septembrie se srbtores te zmislirea lui, Nasterea Sfntului Ioan Botez torul este srbtorit n fiecare an pe 24 iunie, tierea capului – pe 29 august, prima si a doua aflare a capului sunt prznuite pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului, pe 25 mai. Sfntul Ioan Boteztorul, a fost cel mai mare om care s-a nscut pe pmnt din femeie, dar cel mai mic n mprtia Cerurilor. Nscut cu sase luni naintea lui Iisus Hristos, n cetatea Orini. Printii Sf. Ioan Boteztorul au fost Zaharia si Elisaveta, rudenie a Fecioarei Maria. Elisaveta nu putea avea copii, cci era stearp. n timp ce oficia slujba, lui Zaharia i s-a artat Arhanghelul Gavril, care l nstiinteaz c nevasta sa, Elisaveta, va avea un copil si nc din pntecele mamei sale se va umple de Duh Sfnt. Arhanghelul i mai spune c numele copilului su va fi Ioan. Pentru c nu a crezut spusele ngerului, Zaharia rmne mut pn la nasterea fiului su. Dup ce Elisaveta a nscut, Zaharia a spus c numele copilului va fi Ioan. La vrsta de 30 de ani, Ioan Boteztorul a primit chemarea. Dup cum este obiceiul, Biseric dreptm- ritoare a rnduit ca dup unele mari srbtori ale Mntuitorului sau ale Maicii Domnului, n ziua care urmeaz praznicului s fie cinstit principalul personaj secundar al marii srbtori. Astfel, n ziua dup Botezul Domnului facem prznuire de sfntul Ioan Boteztorul si naintemergtorul Domnului, cel mai mare dintre profeti, glasul care strig n pustie gtiti calea Domnului, drepte faceti crrile Lui!, turtureaua pustiei care a binevestit primvara harului, fclia Luminii dumnezeiesti, rsritul ce a vestit pe Soarele Drepttii, ca un nger pmntesc si om ceresc, care st la granita dintre cer si pmnt si uneste Vechiul si Noul Testament. Trimis de Dumnezeu n desert s anunte vestea cea bun a venirii lui Mesia Hristosul, si s pregteasc calea lui Iisus, Ioan si mplineste misiunea boteznd pe Isus n apele Iordanului. De acum, strlucirea lui urma s scad, iar a Mntuitorului s creasc. n aceast zi se mai prznuieste si aducerea preacinstitei sale mini la Constantinopol, care sa ntmplat n urmtorul chip: Sfntul Evanghelist Luca, ajungnd n cetatea Sevastiei, unde se spune c a fost ngropat trupul naintemerg- torului, si lund de acolo mna dreapt a proorocului, a adus-o n cetatea lui, la Antiohia, unde prin ea s-au svrsit multe minuni. Una dintre aceste minuni este si aceasta: un balaur si avea cuibul n preajma cettii Antiohiei. Pe acest balaur, locuitorii pgni de acolo l socoteau a fi dumnezeu si-l cinsteau cu jertfe, n toti anii; iar jertfa adus lui, era un om. Balaurul, trndu-se afar din cuibul su si artndu-se nspimnttor la vedere, csc gura mare, lua jertfa si o sfsia cu dintii. Si trecnd timpul, a venit si rndul unuia dintre crestini s dea pe fiica sa balaurului. De aceea tatl fetei, alese ca jertf, se ruga lui Dumnezeu si sfntului Ioan Boteztorul, ca s i se izbveasc frica de moartea cea amar. Si i s-a luminat cugetul s fac urmtorul lucru: a cerut s se nchine la sfnta mna a sfntului Ioan; si n timp ce sruta mna, el a rupt cu dintii, n ascuns, degetul cel mare de la mna sfntului; si dobndind ceea ce dorea, a iesit din biseric. Iar cnd a sosit ziua de jertf si era adunat tot poporul, a mers si tatl fetei ducnd pe fiica sa. Si apropiindu-se de balaur, care csc gura si astepta jertfa, i-a aruncat n gtlej sfntul deget al naintemerg torului. Iar odat cu aceasta, balaurul a murit. Si tatl s-a ntors acas, cu fiica s vie, povestind minunata ei izbvire. Iar multimea poporului, minunndu-se de aceast mare minune, a multumit lui Dumnezeu si Sfntului Ioan, zidind o biseric mare nchinat Sfntului. n satele din Brasov, se pstreaz si astzi obiceiul de a merge cu pe 7 ianuarie, de Sfntul Ion, la persoanele ce poart acest nume sfnt. De Soborul Sfntul Ioan Boteztorul exist un alt obicei, numit Zuritul, Udatul Ionilor, ntlnit mai ales n Transilvania si Bucovina. n Bucovina, la portile tuturor care au acest nume se pune un brad mpodobit, iar acestia dau o petrecere cu lutari. Mai mult, n Transilvania cei care au acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pn la ru, unde sunt botezati sau purificati. Evanghelistul Ioan (1, 33-34) reda mrturia Boteztorului: Cel ce m-a trimis pe mine s botez cu ap, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorndu-Se si rmnnd peste El, Acesta este Cel ce boteaz cu Duhul Sfnt. Si am vzut si mrturisit c El este Fiul lui Dumnezeu. Misiunea pe pmnt a Sfntului Ioan a fost aceea de a pregti poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut poporului lui Israel. Mesajul pe care Sfntul Ioan l transmitea era Pociti-v, c s-a apropiat mprtia cerurilor! Sfntul Ioan a fost un model al smereniei, un ndreptar pentru fiecare dintre noi spre a ne birui mndria si de a avea capacitatea de a ne jertfi pentru aproapele nostru, asa cum a fcut el pentru Iisus Hristos si cum singur mrturiseste c Eu trebuie s m micsorez, iar El trebuie s creasc. Din aceast zi nu lipsesc, ns, nici traditiile si obiceiurile populare. Crestinii respect aceast zi si o srbtoresc asa cum se cuvine pentru a fi sntosi si feriti peste an de necazuri si pentru a avea noroc si spor n ceea ce fac. n multe sate din Maramures nc se mai practic obiceiul Vergelului sau spargerea Crciunului si se manifest prin ospetele si manifestrile orgiastice. Petrecerea zgomotoas a femeilor cs- torite, organizat n ziua si noaptea de Suntion (7 ianuarie, a doua zi dup Boboteaz) care pstreaz amintirea manifestrilor specifice cultului zeului Dionisos, este numit n judetele din sudestul Romniei (Buzu, Vrancea, Brila, Tulcea si Constanta), Ziua Femeilor, Iordnitul sau Tontoroiul Femeilor. Fetele de mritat pregtesc cosuri cu mncare si butur si, nsotite de feciorii din sat, care pltesc muzicantii, merg n curtea unde se tine Vergelul. n hor intra fetele care se vor mrita n cursul anului, petrecerea ncheindu-se cu o mas mare care, de asemenea, curm oficial sirul srbtorilor de iarn. n aceast zi de srbtoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. De Sfntul Ioan exist si obiceiul Torontoiul sau Iordnitul femeilor, de fapt un ritual strict, o petrecere a nevestelor btrne le primeau n grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la ru s le stropeasc si apoi fceau o mas comun n care mnnc, beau si petrec pn n zori, spunnd c se iordnesc. n paralel se practic si Iordaneala, adic stropitul oamenilor cu agheazm nou, luat de la biseric n ziua de Boboteaza, pentru a fi feriti de boli n decursul anului. Oamenii iordniti trebuie s-i rspl- teasc pe urtori, bani cu care acestia seara chfuiesc. Se spune c dac un flcu a fost iord- nitor un an, trebuie s continue trei ani la rnd. Traditia mai spune c de Sfntul Ioan toat lumea trebuie s fie vesel, s petreac pentru c cine nu se veseleste n aceast zi va fi trist tot timpul anului. Se stie din traditia popular c Sfntul Ioan este protectorul pruncilor si se mai tine pentru ca pruncii s se nasc sntosi, fr malformatii sau diformi. Totodat, ziua de Sfntul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleste n aceast zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbeaz ziua de Sfnt Ion pentru ca Dumnezeu s le fereasc gospodriile de foc si animalele de fiarele slbatice. Se spune conform traditiei populare c dup Sfnt-Ion se boteaz gerul, adic se nmoaie frigul si ncepe s se fac mai cald. Ioan este un nume iudaic: Iohanan prescurtare din Iehohanan si nseamn Dumnezeu s-a milostivit. Foarte multi romni poart numele de Ion (forma neaos), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie n diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alctuind cea mai bogat familie onomastic din Romnia. La multi ani tuturor celor ce poart numele de Ion si derivatelor sale!
Dan Horgan
Bibliografie:
Revista Memoria Ethnologica, C.J.C.P.C.T. Maramures;
Tudor Pamfile – Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997;
Ion Ghinoiu – Datini si obiceiuri de Boboteaz;
Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997;
Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului romn, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005;
Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001;
Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet – Cultura National, Bucuresti, 1995;
Revista Seztoarea, an XIII, 1913;
Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998;
Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001;
Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni. Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001;
Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998;
