Foca sau Oprlia – e aceeasi srbtoare: la cmp este numit Foca, iar la munte, Oprlia – este supranume al sfintei mironosite Maria Magdalena.
De mult timp ncoace, luna iulie este cunoscut ca fiind cea mai bogat n manifestarea unor credinte populare. Calendarul srbtorilor traditionale ale sezonului estival recunoscute si nsemnate ca date importante n calendarul crestinortodox este pe cale de a se ncheia. De departe, luna iulie este cea mai bogat n manifestarea unor credinte populare. Legat de aceast srbtoare oarecum surprinztor este faptul c cei care o tin, chiar dac nu frecventeaz des biserica (nestiind, astfel, ce-i de fapt cu acest sfnt), cunosc foarte bine semnificatia srbtorii, care cade pe 23 iulie, ba, mai mult, ceea ce trebuie s nu fac, mai ales, n aceast zi. De astfel pentru generatiile vechi, dar si pentru tineri, mai ales pentru cei care triesc n mediul rural, srbtoarea Aducerea Moastelor Sf. Sfintit Mc. Foca n anul 403, de la Sinope la Constantinopol, face parte din categoria zilelor de peste an care se bucur de o mare atentie si cinstire din partea credinciosilor. Eu m-am nscut n oras, ns printii mei au venit de la tar si, astfel, am avut mereu ocazia s vd la noi n cas obiceiuri si credinte pe care si eu s le duc mai departe, ca s nu se piard. n luna iulie mereu aveam o grij, s tinem toate zilele: ba de fulgere, ba de tunete, ba s nu ne atace slbticiunile si, repetndu-le mereu, ne-am temut de ele. n ziua n care era srbtorit Sfntul Foca, mama nu muncea si nici nu gtea nimic la foc. Practic, sfntul, trecut n calendarul crestin-ortodox astzi, conform perceptiei populare, face parte din triada „Ilie, Plie si Foca”, altfel chiar de temut pentru tineri si btrni, deopotriv. Dac despre Foca se zice c este cel care rspunde de incendiile si arsita care prjolesc cmpurile cu grne, Ilie Plie se crede c ar fi fratele, tatl sau vizitiul Sfntului Ilie, srbtoarea tinndu-se n popor tot de frica focului, dar si a bolilor, cu putin naintea srbtorii de astzi. n unele traditii Ilie Plie produce foc n care sufl Foca si-l mprstie. Ilie Plie si Foca sunt personajele mitologice principale ale acestor zile, evident dup Sf. Ilie, care aduc foc si arsit, incendii. n trecut, au fost incendii mari n aceste zile, de aceea oamenii tineau srbtorile si nu lucrau, ca s nu le ard casele, ogoarele. Despre acesti doi sfinti, Ilie Plie si Foca, calendarul ortodox nu scrie, dar oamenii continu s-i srbtoreasc. Pe vremuri, n aceste dou zile de peste an oamenii nu lucrau de fric c Plie si Foca s nu le ard recoltele si trupurile. Aceste dou divinitti mitice erau n legtur cu zeul focului si al soarelui. Numele Plie deriv din verbul „a pli”, „a prjoli”. Se spune c un om a fcut claie de fn n aceast zi. Nevasta lui la certat, spunndu-i c-i ru de trsnet, dar omul n-a ascultat-o. Seara, venind o ploaie cu trsnete si fulgere, a trsnit claia, iar un vnt nprasnic i-a risipit toat munca. A urmat o ploaie cu grindin care l-a omort, de nu l-au putut nici ngropa. Dar cel mai cunoscut din aceast triad este cu certitudine cea a Sf. Prooroc Ilie, prznuit pe 20 iulie, de fiecare dat, cel care n traditia romneasc este asociat cu ploaia, fiind considerat stpnul norilor, al fulgerelor, trsnetelor si tunetelor, pe care le foloseste ca s trsneasc dracii sau, atunci cnd e suprat pe oameni, pentru c, zice-se, si-a pierdut cojocul. Conform unei credinte strvechi, se spune c acest sfnt asteapt ntotdeauna nerbdtor ziua Sa, de aceea Dumnezeu i spune c a venit abia dup ce trece, de team ca Sf. Ilie s nu prpdeasc lumea cu fulgerele care scapr din biciul su de foc. Chiar si asa ns, oamenii nu sunt scutiti deloc de ceea ce n popor se cheam a fi „ploile de dup Suntilii”, cnd cel care se plimb prin ceruri n carul su de foc plesneste si trosneste de suprare c Dumnezeu l-a pclit, eveniment consemnat si n lirica popular care spune c „Ziua s-a fcut iar noapte/ Pe oceanul de cldur,/ ngerii vorbesc n soapte/ De un sfnt cu foc n gur./ Toat holda l asteapt/ S mai ude colbul trii,/ Cu bulbuci de ap cast/ ntru mplinirea verii…” Vara al crei calendar privitor la astfel de srbtori mai consemneaz pe 27 iulie ziua Sfntului Ilie cel mic (sau cel schiop), numit si „Sf. Pantelimon”, sau „Pintilie cltorul”. Credinta popular spune c este fratele mai mic al Sfntului Ilie si c el mijloceste pe lng marele prooroc pentru ca acesta s nu trimit stihiile naturii asupra recoltelor. Ca mai toate srbtorile acestei luni, aceast zi se tine pentru boli, incendii, grindin si furtuni, ziua aceasta fiind socotit drept sfrsitul verii, dat de la care deja ncep pregtirile pentru ntmpinarea toamnei. Ct despre srbtoarea numit „Sf. Foca”, se zice c Sf. mucenic Foca era considerat patronul navigatorilor si nu avea legtur cu focul, ci cu apa. Cu toate acestea, poporul tine aceast zi pentru a se pzi de foc. Faptul, c acest sfnt a fost introdus n calendar, probabil, nu e ntmpltor. n luna lui cuptor se produc cele mai multe incendii. Prin unele prti ale Moldovei se crede c, cndva, demult, Foca era un sfnt crestinesc, dar de cnd la ziua lui au ars sapte sate, l serbeaz si pgnii, precum bunoar turcii. Se zice, c Foca este o creatur rzbuntoare, care arde case, stogurile de paie, cerealele etc. si chiar pe cei ce ndrznesc s lucreze de ziua lui. Sfntul Foca este ru de foc; se tinea pentru c gospodarii s fie feriti de foc si de pagubele aduse de acesta. Femeile nu gteau nimic la foc; nu se aprindea nici mcar un fir de pai; brbatii nu ndrzneau s fumeze. Srbtoarea se tine, cci oamenii cred c e rea de arderi. Se lucreaz (n unele zone ale trii) numai pn la amiaz. Provoac arsuri pe corp, dac nu i se prznuieste ziua; Foca se tine ca s fereasc recoltele de opreal. Pe Foca si Pantelimon l srbtoresc cu deosebire femeile. Nicidecum nu-i iertat a face pine n cuptor, cci sau arde casa, sau curge snge din pine. Se tine s nu le trsneasc vitele. n aceast zi se culege sovrful, pe care gospodinele l folosesc la vopsitul lnii si a firelor de cnep. Exist credinta, c dac sovrful se va culege n aceast zi, vopseaua fcut din el va avea culoarea rosie ca focul. Sfntul Foca era un crestin ce tria n apropiere de portul turcesc Sinope, n timpul mpratului Traian. Era cunoscut ca un priceput grdinar, care druia mereu sracilor roadele pmntului su. Fiind crestin, a fost prins si dus la judecat naintea prefectului cettii, African. Cnd a nceput African a huli pe Hristos si a face ru sfntului, s-a produs un cutremur; cznd, acesta mpreun cu slujitorii lui, au rmas pe jos, fr suflare. Dar l-a nviat sfntul, cci l-a rugat femeia acestuia. Dup aceea l-au dus la mpratul Traian si, mrturisind pe Hristos, Sf. Foca a fost chinuit cu cruzime, fiind n cele din urm aruncat ntr-o baie fierbinte, unde, rugndu-se, el si-a dat sufletul lui Dumnezeu.
Dan Horgan
Bibliografie: ???? „Vietile sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1991- 1998 ???? Ion Ghinoiu, „Panteonul romnesc” Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. ???? Tudor Pamfile, „Srbtorile la romni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997 ???? Ion Ghinoiu, „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997 ???? Gh. F. Ciausanu, „Superstitiile poporului romn”, Editura Saeculum Bucuresti, 2005 ???? Antoaneta Olteanu, „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001 ???? Arthur Gorovei, „Credinti si superstitii ale poporului romn”, Editura, Grai si Suflet – Cultura National” Bucuresti, 1995 ???? Elena Niculita Voronca, „Datinile si credintele poporului roman adunate si asezate n ordine mitologic”, Cernuti, 1903 ???? Simion FIorea Marian, „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001
