Pe 30 octombrie, Consiliul Județean (CJ) Vaslui, în calitate de autoritate contractantă, a publicat pe SICAP, noul portal pentru licitațiile online, anunțul privind achiziția contractelor de „furnizare și distribuție a merelor, laptelui și produselor lactate și produselor de panificație pentru preșcolarii din grădinițele cu program de 4 ore de stat autorizate/acreditate și particulare acreditate și pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și particular și pentru preșcolarii și elevii incluși în învățământul special din județul Vaslui, pentru anii școlari 2023-2027”. Mai exact, este vorba despre achiziționarea produselor alimentare prevăzute în cadrul Programului „Cornul și laptele”, ce va continua și în anul școlar 2023-2024, și care a fost aprobată de consilierii județeni încă din luna august.

Concret, potrivit hotărârii adoptate în vară, cei circa 37.150 de preșcolari și elevi din ciclurile primar și gimnazial din județ trebuie să primească, săptămânal, următoarele produse alimentare: • două mere cu o greutate de cel puțin 100 grame fiecare, • trei porții de lapte de consum fără adaos de lapte praf (lapte tratat termic, pasteurizat sau UHT, fără zahăr sau alți îndulcitori și fără adaos de cacao), • două porții de produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf (iaurt, lapte acru, lapte căvăsit, chefir, sana, caș nefermentat și nearomatizat, etc.), • cinci porții de produse de panificație (corn sau baton ambalat, din făină integrală/dietetică ce poate conține adaos de zaharuri și grăsimi, covrigi simpli sau biscuiți uscați, ambalați, din făină integrală/dietetică, ce pot conține adaos de zaharuri și grăsimi).

Contractul are o valoare estimativă de 47.962.978,56 lei fără TVA și este împărțit în cinci loturi. Lotul 1 (județul Vaslui) vizează furnizarea de produse de panificație: cantități minime = 23.502.396 bucăți / cantități maxime = 25.852.428 bucăți; valoarea celui mai mare contract subsecvent este 2.336.432 lei. Lotul 2 (județul Vaslui) vizează furnizarea de lapte și produse lactate: cantități minime = 23.502.396 bucăți / cantități maxime = 25.852.428 bucăți; valoarea celui mai mare contract subsecvent este 3.999.655 lei. Lotul 3 (zona 1 Vaslui) vizează furnizarea de mere: cantități minime = 3.326.628 bucăți / cantități maxime = 3.659.208 bucăți; valoarea celui mai mare contract subsecvent este 373.345 lei. Lotul 4 (zona 2 Bârlad) vizează furnizarea de mere: cantități minime = 3.055.044 bucăți / cantități maxime = 3.360.576 bucăți; valoarea celui mai mare contract subsecvent este 342.876 lei. Lotul 5 (zona 3 Huși) vizează furnizarea de mere: cantități minime = 2.992.116 bucăți / cantități maxime = 3.291.300 bucăți; valoarea celui mai mare contract subsecvent este 335.808 lei.

Potrivit anunțului licitației, ofertele firmelor interesate de aceste contracte sunt așteptate până pe data de 8 decembrie, ora 15.00. Iar ulterior deschiderii ofertelor, acestea vor fi evaluate din punct de vedere tehnic și financiar. Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate – preț, componenta financiară având o pondere de 40%, componenta tehnică – realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă contează în proporție de 30%, iar componenta tehnică – lanţul de aprovizionare are o pondere de 30%.

The post Lapte și corn pentru elevii vasluieni, abia din 2024! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Chiar dacă județul Valsui continuă să aibă cea mai mică media a salariilor, există și o veste bună, determinată de piață: salariile în județul Vaslui, precum în întreaga țară, sunt în creștere, Vorbim, evident, despre salariile din mediul privat. spune Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, una dintre cele mai importante societăți de recrutare a forței de muncă, explică: „Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu mai vedem niciun județ cu o medie salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună, chiar dacă sunt și zone în care majoritatea candidaților se califică pentru joburi entry level, care au, implicit, și salarii mai mici”. „Peste 300.000 de joburi noi, postate într-un an care nu a fost tocmai cel mai liniștit din punct de vedere economic, nu înseamnă puțin, chiar dacă, în comparație cu anul trecut, se observă o ușoară scădere. Numărul de aplicări, în schimb, a crescut cu 10%, ajungând până la aproape 9 milioane din ianuarie și până acum. Pe un fond atât de dinamic, angajatorii nu s-au mai văzut nevoiți să crească salariile la nivel general”, a mai spus Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii anul acesta au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei; Timiș, cu 4.700 de lei; Cluj, cu 4.500 de lei; Ilfov, Iași, Brașov și Sibiu cu 4.000 de lei.

Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.500 de lei net sunt Bihor (3.950 de lei), Prahova (3.800 de lei), Argeș (3.800 de lei) ori Alba (3.800 de lei). De cealaltă parte a clasamentului, se află județele Vâlcea, Ialomița și Gorj, unde media salarială netă este de 3.200 de lei pe lună sau Caraș-Severin și Vaslui (3.100 de lei).

Domeniile cu cele mai mari salarii

În ce privește domeniile care oferă cele mai mari salarii, pe primul loc continuă să se afle IT-ul, cu o medie salarială netă de 6.500 de lei pe lună. Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei. Angajații din construcții și instalații câștigă, în medie, 5.000 de lei pe lună, la fel ca și cei din media, audit/consultață și petrol/gaze. În inginerie media este 4.800 de lei, net, în telecom 4.400, iar în banking 4.000 de lei.

„În toate domeniile de activitate așteptările salariale ale angajaților depășesc salariile încasate în realitate cu aproximativ 25% – 30%. Cea mai mare discrepanță însă o vedem în industria naval/aeronautică – 4.500 de lei, media reală vs. 6.500 de lei, așteptările candidaților, respectiv o diferență de 44%; agricultură (43%), unde salariul mediu net este de 4.200 de lei, dar așteptările candidaților urcă la 6.000 și pentru funcțiile publice (43%): 4.200 de lei vs. 6.000”, exemplifică Roxana Drăghici.

The post Cel mai mic salariu first appeared on Monitorul de Vaslui.

Două puncte ale ședinței Consiliului Județean (CJ) Vaslui de ieri au privit alocări financiare pe care instituția centrală a administrației publice vasluiene le-a distribuit unor autorități ale unităților administrativ-teritoriale din județ aflate în situație de extremă dificultate sau altele care au nevoie de bani pentru funcționarea instituțiilor publice sau implementarea proiectelor pentru dezvoltarea localităților.

Rectificarea a IX-a a bugetului local pe anul 2022 a cuprins la fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților locale suma de 1.000.000 lei, care a fost distribuită localităților aflate în situație de extremă dificultate, astfel municipiul Huși primind suma de 200 de mii de lei, Codăești – 200.000 lei; comuna Perieni – 200.000 lei; comuna Pușcași – 50.000 lei.

„Altceva nu facem, că nu sunt bani. Până la sumele de echilibrare care vor fi obținute ca urmare a noului an bugetar sau pentru echilibrarea în urma rectificării de la finalul anului. UAT-urile au primit săptămâna trecută câte 200.000 de lei de la Guvern pentru cheltuieli. Altceva nu ne angajăm, că nu mai avem. Dacă sunt UAT-uri care nu pot închide proiecte din cauza lipsei de bani, atunci îi vom ajuta”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Pe de altă parte, printr-o adresă din partea Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJPF) Vaslui s-a comunicat CJ Vaslui că în anul 2022 s-a încasat la nivelul județului, din impozitul pe venit, o sumă mai mare decât a fost prognozată inițial. Prin aceeași adresă, A.J.F.P. Vaslui a solicitat repartizarea sumei cât mai urgent pentru ca unitățile administrativ-teritoriale să poată de aceste sume alocate în acest an fiscal.

Astfel, în fondul aflat la dispoziția CJ Vaslui a devenit disponibilă suma de 594.640 lei, pentru care executivul a propus să fie repartizată către opt unități administrativ-teritoriale: comuna Alexandru Vlahuță – 50.000 lei; comuna Boțești – 50.000 lei; comuna Cozmești – 50.000 lei; comuna Ivănești – 54.640 lei; comuna Laza – 80.000 lei; comuna Pogana – 50.000 lei; comuna Poienești – 180.000 lei; comuna Rebricea – 80.000 lei.

The post Ședința „cadourilor” financiare pentru localitățile vasluiene first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Asociaţia Forţa Fermierilor protestează public împotriva modului scandalos în care unii funcţionari din Direcţiile Agricole Judeţene şi-au desfăşurat activitatea în cadrul comisiilor locale de constatare a suprafeţelor calamitate. Din cauză că, pe multe procese-verbale de constatare nu a fost trecut procentul de culturi agricole calamitate, fermierii respectivi sunt, la acest moment, excluşi de la plata despăgubirilor pentru culturile de toamnă, conform ordonanţei de urgenţă adoptate ieri, joi, 17 noiembrie, de Guvernul României şi publicată aseară în Monitorul Oficial„, se arată într-un comunicat al AAF.

Este vorba despre membri ai Asociaţiei Forţa Fermierilor, din judeţul Vaslui și județele Brăila, Iaşi și Constanţa, dar şi alte zone, care au semnalat că sunt în această situaţie. Din estimările AFF, la nivel naţional ar fi vorba de o suprafaţă de peste 100.000 de hectare şi aproximativ 10.000 de fermieri afectaţi. În cazul lor, funcţionarii Direcţiilor Agricole Judeţene din aceste județe nu au trecut în procesele-verbale de constatare procentul de afectare al culturilor.

Așa cum explică, AFF, cum doar procesele-verbale care au procentul menţionat înscris sunt acum luate în calcul la plata despăgubirilor prin ordonanţa de urgenţă recent adoptată, fermierii cărora nu le-a fos tînregistrat procentul de afectare al culturilor, deşi sunt îndreptățiți să beneficieze de despăgubiri pentru culturile de toamnă (grâu, orz, triticale, rapiţă), sunt excluşi în prezent de la plata ajutorului de stat cuvenit.

AFF avertizează că s-a ajuns într-o situaţie extrem de gravă la nivel naţional şi este pusă în pericol activitatea unui număr important de fermieri români. Astfel, Asociaţia a solicitat conducerii Ministerului Agriculturii să implementeze şi să comunice, în regim de urgenţă, următoarele decizii: identificarea exactă a tuturor cazurilor, la nivel naţional, de fermieri care au fost excluşi de la plata despăgubirilor de secetă pentru că nu au trecut procentul de afectare al culturilor în procesul-verbal de constatare a calamităţii; identificarea tuturor funcţionarilor Direcţiilor Agricole Judeţene care se fac vinovaţi de această bătaie de joc la adresa fermierilor şi sancţionarea lor exemplară; identificarea unei soluţii, la nivel ministerial şi guvernamental, pentru ca aceşti fermieri, excluşi pentru moment de la plata despăgubirilor, deşi au tot dreptul, să beneficieze de ajutorul de stat pentru culturile de toamnă calamitate.

Asociaţia Forţa Fermierilor este o organizaţie profesională legal constituită şi care reprezintă interesele tuturor categoriilor de producători agroalimentari din România, indiferent de mărime, sector sau regiune. AFF se luptă pentru drepturile şi interesele legitime a peste 20.000 de membri înscrişi direct sau care fac parte din organizaţii afiliate la Asociaţia Forţa Fermierilor.

The post Fermierii vasluieni, în pericol de a nu-și încasa despăgubirile de secetă first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Politicieni corupți și incompetenți la toate nivelurile care fac rău populației județului și a țării”. A fost constatarea amară a președintelui Organizației Județene a PMP Vaslui exprimată în fața membrilor de partid sâmbătă în cadrul Conferinței județene de alegeri a PMP Vaslui, unde s-a ales conducerea formațiunii vasluiene pe următorii patru ani.

În discursul său Marcel Gangu a evidențiat realizările organizației politice județene, care este la finalul unui proces de reorganizare: în 2016 formațiunea vasluiană a reușit să trimită un reprezentant în Parlament, în vreme ce la ultimele alegeri europarlamentare a obținut un scor electoral de 5,8%, în vreme ce media națională a fost de 5,2%, iar la alegerile prezidențiale organizația vasluiană a obținut 7,9%, media națională a partidului fiind de 7,2%. În același timp, Marcel Gangu a vorbit și despre potențialul partidului, care nu poate decât să crească în condițiile în care electoratul este tot mai dezamăgit de partidele de la guvernare. Afirmațiile sale au fost întărite de către președintele partidului, europarlamentarul Eugen Tomac, prezent la Vaslui pentru a participa la evenimentul PMP Vaslui.  

„În 2020, PNL şi-a făcut campanie cu un mesaj mincinos: „Votaţi PNL, ca să nu câştige PSD!”. Ce avem la guvernare? PSD-iştii au strigat „Jos Iohannis, aşa nu se mai poate!”. Unde sunt PSD-iştii? Evident că toată scena politică arată ca o mare minciună. Unde suntem la ora actuală? Cu preţurile explodate în aer, fără infrastructură, cu autostrăzi pe hârtie, votate prin legi, cu o ţară care a fost pusă pe un program politic electoral „România educată” şi de la ‘România educată’ am ajuns la România „fără frecvenţă”. Este inacceptabil punctul în care suntem astăzi şi acesta este motivul pentru care eu împreună cu colegii noştri am hotărât să nu desfiinţăm acest partid, ci să încercăm să-l reorganizăm şi să contribuim la construcţia unei alternative credibile pentru România, pentru că 2024 nu va fi aşa cum vor PSD şi PNL, 2024 va fi aşa cum vor românii. Ce fac aceşti oameni este inacceptabil. Privesc bugetul ţării ca pe o pradă, nu le pasă de absolut nimic. Dovada cea mai bună este că PSD şi PNL s-au porcăit în cel mai mizerabil hal şi astăzi se înţeleg de minune, doar mimează neînţelegerile”, le-a spus pemepiștilor vasluieni președintele lor Eugen Tomac.
Tomac le-a cerut colegilor vasluieni ca la următoarele alegeri să fie organziați cu structuri de partid în toate localităţile judeţului, astfel încât să poată obţine rezultate mult mai bune decât cele precedente la alegerile din 2024.
Dacă Maricel Gangu a fost desemnat preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PMP Vaslui, fiind votat în unanimitate de cei 220 de delegaţi prezenţi la conferinţa de alegeri, Corneliu Bichineț a fost reales ca vicepreședinte, dar și-a și reafirmat rolul de motor electoral al partidului. „Împreună o să facem o figură frumoasă la toate tipurile de alegeri care vor urma”, a spus Bichineț, care a promis în fața colegilor de partid că se va confrunta cu Dumitru Buzatu, președintele pesediștilor și al Consiliului Județean Vaslui la următoarele alegeri locale: „Populația acestui județ speră că va fi cândva mai bine. Omul cu care vreau să mă confrunt la alegerile viitoare, dacă partidul mă va desemna, este Dumitru Buzatu, și vă spun și de ce. Nu este nici mai inteligent ca mine, nu este nici mai puternic ca mine, însă eu fac parte dintr-un partid de 7%, iar el face parte dintr-u partid care în județul Vaslui are peste 40%. Am să am tăria să mă confrunt pe programe, pe proiecte, pe ceea ce am făcut ca președinte al Consiliului Județean, și pot oricând să demonstrez ce am făcut în perioada în care am fost președinte”.

The post Marcel Gangu, președintele PMP Vaslui: „Politicieni corupți și incompetenți la toate nivelurile care fac rău populației județului și a țării” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Pe data de 9 noiembrie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a publicat o nouă listă cu investiții aprobate pentru finanțare prin PNRR. Este vorba despre 616 investiții, în valoare totală de 2.853.840.014,81 lei, ce urmează să fie implementate în 455 de localități din țară. Proiectele au fost depuse în cadrul primei runde de atragere de fonduri pe componentele Valul Renovării (129 proiecte, în valoare totală de 1.480.065.627,46 lei) și Fondul Local (487 proiecte, în valoare totală de 1.373.774.387,35 lei) din PNRR și pot fi găsite pe site-ul https://www.mdlpa.ro/pages/pnrr.

Din totalul celor 616 de investiții ce vor primi fonduri pentru a putea fi implementate, doar cinci vizează UAT-uri din județul Vaslui. Patru sunt pe componenta Fondul Local și au în vedere achiziționarea de mijloace de transport electrice, construirea de locuințe pentru tineri și înnoirea parcului auto pentru transportul public de persoane, iar una pe componenta Valul Renovării și vizează reabilitarea și renovarea energetică a unei instituții de învățământ.

În ordinea descrescătoare a valorii, cele cinci obiective de investiții ce vor fi finanțate prin PNRR sunt:

• Municipiul Vaslui – Înnoirea parcului auto pentru transportul public de persoane – valoare 31.012.025,46 lei fără TVA (valoare 36.904.310,30 lei cu TVA);

• Municipiul Huși – Construire locuințe pentru tineri în municipiul Huși – valoare 20.207.043,55 lei fără TVA (24.046.381,82 lei cu TVA);

• Municipiul Bârlad – Creșterea eficienței energetice a clădirii Liceului Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” – Corp A – valoare 9.716.622,17 lei fără TVA (valoare 11.562.780,38 lei cu TVA);

• Municipiul Bârlad – Modernizarea şi extinderea transportului public de călători prin achiziția de mijloace de transport nepoluante (autobuze electrice) – Traseul nr. 2 – valoare 7.177.296,60 fără TVA (valoare 8.540.982,95 lei cu TVA);

• Comuna Dimitrie Cantemir – Achiziția unui vehicul nepoluant destinat transportului public pentru comuna Dimitrie Cantemir – valoare 1.230.675,00 lei fără TVA (valoare 1.464.503,25 lei cu TVA).

Potrivit oficialilor din Ministerul Dezvoltării, cele 616 proiecte li se alătură celor 3.274 aprobate începând cu luna octombrie și celor 128 pentru care au fost semnate deja contractele de finanțare prin cele două componente. Astfel, până acum, au fost aprobate la finanțare 4.018 proiecte în întreaga țară.

The post PNRR va finanța încă cinci investiții pentru Vaslui, Bârlad, Huși și comuna Dimitrie Cantemir first appeared on Monitorul de Vaslui.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a fost chemat ieri de către Executiv în ședință de îndată pentru a aproba un proiect de hotărâre privind studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Construire secții la Spitalul nr. 2 Vaslui”.

După votul consilierilor, vot pozitiv acordat în unanimitate, proiectul va fi depus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ținta 377, Componenta C12, care are ca termen maxim data de 10 noiembrie 2022. De aici a decurs și urgența convocării ședinței.

Finanţarea investiţiei, cu o valoare totală de 385.461.599,57 lei (inclusiv TVA), se va face din bugetul local al județului Vaslui și prin PNRR.

Spitalul va avea două corpuri, unul cu cinci etaje, iar altul cu șapte etaje, mai multe clădiri anexe, care vor contribui la funcționarea optimă a unității de sănătate. Primul corp va 82 de paturi care vor deservi Secția de Psihiatrie și Secția Cronici, iar al doilea corp va avea 64 de paturi pentru Secția Boli Infecțioase.

The post Construcția Spitalului 2 în Vaslui a unit consilierii județeni first appeared on Monitorul de Vaslui.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Iași au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod Procedură Penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției a doi inculpați, în speță ACACPP Pușcași, județul Vaslui, și Ioan Enachi, unul dintre președinții săi, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

„În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 2016-2017, președintele de la acea vreme al ACACPP Pușcași ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA, n.r.), mai multe documente în care erau consemnate date false (cerere unică de plată, tabel centralizator, etc.) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de sprijin. În contextul menționat mai sus, APIA a dispus respingerea plăților întrucât documentele depuse de fermier erau contradictorii și nu îndeplineau cerințele legale. În prezența apărătorilor, inculpații au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora”, au menționat procurorii DNA.

Astfel, în cazul inculpatului persoană fizică (fostul președinte Ioan Enachi), instanța a dispus aplicarea pedepsei de opt luni de închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și interzicerea unor drepturi, iar în cazul inculpatului persoană juridică (Asociația Crescătorilor de Animale, Cultivatorilor de Pământ și Piscicultorilor Pușcași), judecătorii au aplicat o amendă în cuantum de 6.800 lei și pedeapsa complementară a afișării hotărârii de condamnare la sediul Consiliului Local al comunei Pușcași, județul Vaslui, pentru o perioadă de 30 de zile.

Procurorii DNA mai precizează că dosarele de urmărire penală privindu-i pe inculpați împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Vaslui, ambele fiind înregistrate pe data de 21 octombrie.

The post Asociația Crescătorilor de Animale Pușcași și unul dintre președinți, fonduri europene APIA obținute cu documente false first appeared on Monitorul de Vaslui.

Așa cum se întâmplă în fiecare toamnă, când medicii de familie și cei specialiști se confruntă cu numeroși pacienți cu viroze și pneumonii, și sezonul rece 2022-2023 pare să urmeze același trend. Asta chiar dacă, concomitent, populația trebuie să se ferească de și de infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

Astfel, potrivit unei situații centralizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui, în intervalul 17 – 30 octombrie, adică în decurs de două săptămâni, timp în care vremea a fost destul de capricioasă, medicii din județ s-au confruntat cu 1.224 de cazuri de infecții respiratorii, dintre care 1.102 au fost viroze și 122 pneumonii. Din fericire, doar o mică parte dintre persoanele diagnosticate cu astfel de afecțiuni ale căilor respiratorii superioare au necesitat internare, respectiv 55 dintre cele cu viroze și 56 dintre cele cu pneumonii.

La viroze, incidența cea mai crescută s-a înregistrat la grupele de vârstă 5 – 14 ani (417 cazuri), 2 – 4 ani (263 cazuri) și 15 – 49 ani (202 cazuri), ponderea internărilor fiind în rândul copiilor. În ceea ce privește cele 122 de pneumonii raportate în ultimele două săptămâni, incidența cea mai crescută s-a înregistrat la grupele de vârstă 15 – 49 ani (31 cazuri) și 50 – 64 ani (20 cazuri) și în rândul persoanelor de peste 65 de ani (25 cazuri). În privința internărilor, se poate spune că nu se constată diferențe foarte mari între o grupă de vârstă și alta.

Din fericire, până acum nu au fost înregistrate cazuri de gripă la nivelul județului. Pentru sezonul rece 2022-2023, DSP Vaslui a solicitat Ministerului Sănătății 45.212 doze de vaccin antigripal, însă până acum au fost primite 40.066 de doze în două tranșe. Ca și în anii precedenți, vaccinurile au fost distribuite spitalelor din județ în vederea imunizării medicilor, cadrelor sanitare medii și a personalului auxiliar, precum și medicilor de familie din județ pentru vaccinarea populației din categoriile de risc, adică persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, dar și cu boli metabolice, dar și copiii și bătrânii instituţionalizaţi. Din totalul dozelor primite, până pe 31 octombrie au fost administrate 28.041 doze.

Recomandări pentru sezonul rece

Medicii recomandă populației ca, în această perioadă, să respecte măsurile de igienă personală precum spălarea cu apă și săpun a mâinilor sau folosirea batistelor pentru strănut sau tuse, pentru a preveni îmbolnăvirile prin afecțiuni respiratorii, în special gripă. De asemenea, trebuie să evite deplasările în spații deschise și expunerea la frig, dar și să consume cât mai multe fructe, legume și alimente bogate în proteine.

„Pentru a preveni apariția și extinderea infecțiilor respiratorii și a gripei, recomandăm populației să evite contactul cu persoanele bolnave și zonele aglomerate, să evite deplasările în spații deschise și expunerea prelungită la frig. De asemenea, recomandăm consumul de alimente bogate în proteine, fructe și legume și, nu în ultimul rând, vaccinarea antigripală mai ales a persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire. Măsurile de igienă personală, precum spălarea cu apă și săpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse sunt esențiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecțiuni respiratorii, în special gripă. În cazul alterării stării de sănătate, să se evite automedicația și se recomandă prezentarea la cabinetul medicului de familie pentru stabilirea diagnosticului și a conduitei terapeutice. Nu în ultimul rând, atragem atenția că, la fel ca și în anii anteriori, campania de vaccinare antigripală se derulează prin cabinetele medicilor de familie și în unități sanitare cu paturi. În cadrul campaniei de vaccinare antigripală vor fi imunizate cu prioritate persoanele peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii și cardiovasculare, boli metabolice, respectiv copiii și bătrânii instituționalizați, gravidele și personalul medical”, ne-a declarat Mihaela Topliceanu, purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui.

The post A început sezonul infecțiilor respiratorii: peste 1.200 de bolnavi în două săptămâni! first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Voiau să își crească salariile pe furiș. I-am demascat”, spun useriștii vasluieni despre toți ceilalți parlamentari, de la PSD, PNL, UDMR, dar și AUR. În vreme ce cei de la AUR îi acuză pe useriști de ipocrizie. „Românii au fost păcăliți de neortodocșii useriști și televiziunile manipulatoare”, spune Raisa Enachi, deputat AUR de Vaslui.

Deși ambele partide s-au declarat împotriva majorării salariilor aleșilor, măsură trecută recent prin parlament, cele două partide preferă mai degrabă să se certe între ele despre care s-a opus mai mult majorării, decât să găsească căi de a ataca aceste măsuri pe care declară că nu le acceptă.

„USR a fost singurul partid care s-a opus, încă de la început, majorării salariilor pentru politicieni. În Senat, PSD, PNL, UDMR și AUR au votat, cot la cot, să crească salariile tuturor demnitarilor cu 25%. În Camera Deputaților, PSD, PNL, UDMR au votat din nou majorări de salarii, dar de data asta doar pentru aleși locali”, transmite USR Vaslui. „În timp ce milioane de familii nu fac față scumpirilor, ei erau interesați doar cum să obțină mai mulți bani pentru ei și pilele lor. Voiau să își crească salariile pe furiș. I-am demascat. Ne-am opus. Am pus presiune pe ei pentru a respinge aceste privilegii. Am scos din lege creșterea salariilor cu 25% pentru Președintele României, pentru miniștri, parlamentari ori prefecți. Lupta împotriva privilegiilor continuă”, arată USR Vaslui.

„Ieri în Plenul Camerei Deputaților s-a pus capăt ipocriziei!”, susține Raisa Enachi. Deputatul AUR de Vaslui arată că „AUR a votat în unanimitate, în Camera Deputaților, cameră decizională, împotriva proiectului Legii de creștere a salariilor demnitarilor, fie ei primari sau parlamentari. Astfel s-a pus capăt unei discuții complet gratuite pe această temă, în urma unui vot eronat dat în Senat, care a fost cameră de reflecție. Românii au fost păcăliți de neortodocșii useriști și televiziunile manipulatoare. Oare ați fi de acord cu un proiect de lege ultrapopulist și ipocrit pentru reducerea la jumătate a numărului de parlamentari și pentru eliminarea totală a indemnizațiilor pentru primari, viceprimari și parlamentari?”.

The post Parlamentarii vasluieni ai opoziției luptă împotriva măririi salariilor aleșilor, dar mai ales unul împotriva celuilalt first appeared on Monitorul de Vaslui.

Duminică, la prânz, în Piața Civică a Vasluiului a avut loc cel mai mare flash mob din România, eveniment prin care întreaga comunitate locală a marcat, alături de familia Safir, șapte decenii și patru generații de antreprenoriat românesc. Ineditul provocării și popularitatea indiscutabilă a produselor Safir au adus la un loc câteva mii de participanți, dornici să participe la un flash mob cu potențial de a stabili un record.

Așa s-a și întâmplat! Vremea frumoasă, codul vestimentar atrăgător și cadourile surpriză, precum și promisiunea realizării unui proiect util pentru comunitate, au fost elementele care au făcut ca, oficial, numărul participanților la flash mob să treacă de 1.900 – un record de participare la evenimentele de acest gen.

Movul este culoarea care dă noua identitate vizuală a „Familiei Safir”, brandul sub care vor fi comercializate produsele grupului de firme Safir. Pentru fiecare participant la acțiune, familia Safir a donat câte 10 euro, bani care vor fi folosiți pentru un proiect comunitar al Vasluiului.

„Vă mulțumim pentru că sunteți în număr atât de mare alături de noi. Țin să mulțumesc, în primul rând, marii familii Safir, care înseamnă cei 700 de angajați ai grupului de firme, și vă mulțumesc dumneavoastră, cei care ne susțineți zi de zi. Vă mulțumim pentru că ne sunteți alături”, a spus Ghiorghi Safir, managerul general al grupului de firme Safir.

Felul de a fi bun

Începând cu luna octombrie, produsele Deliciosul de Vaslui, Zdravăn Moldovenesc și Răsfăț Românesc (anterior Fomică?) vor fi grupate sub un singur nume de brand „Familia Safir” ce le va face ușor de identificat la raft.

Acest moment înseamnă însă mai mult decât succesul unei afaceri, el reprezintă succesul parteneriatului dintre Familia Safir și comunitatea din care cu mândrie și respect facem parte. Avem convingerea fermă că binele unei companii este strâns legat de binele comunității în care ea crește și se dezvoltă și că Felul de a fi bun se învaţă în familie şi se dăruieşte mai departe în comunitate.

The post Brandul „Familia Safir” debutează exploziv! first appeared on Monitorul de Vaslui.

La ședința ordinară din data de 30 septembrie, consilierii bârlădeni vor trebui să își dea acordul și asupra unui proiect de hotărâre ce face referire la „aprobarea contractării de către Municipiul Bârlad a unei finanțări rambursabile interne în valoare de 79.664.501,15 lei pentru cofinanțarea obiectivelor cu finanțare din fonduri de la Uniunea Europeană”. După cum se menționează în referatul de aprobare semnat de primarul Boroș, proiectul a fost inițiat din nevoia acoperirii valorii neeligibile și a cofinanțării obiectivelor pentru cinci proiecte, încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Dacă aleșii locali își vor da acordul, creditul bancar va avea o maturitate de minimum 10 ani.

Cele cinci proiecte cu finanțare UE pentru care e nevoie de cofinanțare sunt:

• „Modernizarea infrastructurii de transport în scopul reducerii emisiilor de carbon în Bârlad” (valoare 32.806.977,36 lei);

• „Dezvoltarea sistemului public de transport în comun în Bârlad, prin achiziția de autobuze electrice în scopul reducerii emisiilor de carbon” (valoare 2.322.495,16 lei);

• „Extinderea și dotarea Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Municipal de Urgență «Elena Beldiman» Bârlad” (valoare 8.851.167,25 lei);

• „Consolidarea, modernizarea și dotarea Școlii Profesionale din str. Republicii nr. 318 (fosta nr. 392) din cadrul Colegiului Tehnic «Alexandru Ioan Cuza» Bârlad” (valoare 9.120.178,46 lei);

• „Îmbunătățirea serviciilor sociale, educaționale și recreative în Bârlad” (valoare 26.563,682.92 lei).

Tot în inițiativa ce urmează să fie aprobată se precizează că, din bugetul local al Bârladului, se va asigura integral plata: serviciului anual al datoriei publice; oricăror impozite și taxe aferente realizării obiectivelor de investiții de interes local; altor cheltuieli neeligibile ale finanțării rambursabile menționate mai sus.

Împrumuturi contractate între 2005-2014, stinse în 2019

Municipalitatea bârlădeană își permite să ia acest credit întrucât, la acest moment, gradul de îndatorare a orașului este foarte mic după ce, la finele lui 2019, a rambursat anticipat ratele la cinci credite bancare din cele șapte contractate între anii 2005-2014 de la BCR și CEC Bank. Concret, din totalul de 50.540.224 lei împrumutați, Primăria Bârlad a achitat în avans suma de 28.580.238 lei, pentru a reduce considerabil datoria publică a Bârladului, ce ar fi trebuit să fie stinsă abia în anul 2038. După cum i-a anunțat la acel moment edilul șef pe consilierii locali ce au aprobat inițiativa, s-a recurs la achitarea în avans a ratelor rămase din creditele bancare pentru a se evita plata dobânzilor, a comisioanelor și a ratelor.

Cele cinci credite stinse la finele lui 2019 au vizat următoarele investiții:

• „Extindere rețea canalizare menajeră în cartierele Munteni și Podeni din municipiul Bârlad” (sumă rambursată 9.617.939 lei);

• „Străzi: Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar, Extindere Complex Școlar și Trestiana și mutat stâlpi electrici” (sumă rambursată 4.469.023 lei);

• „Incubator și Centru de Afaceri «Tutova» Bârlad” (sumă rambursată 663.430 lei);

• „Modernizare străzi Tudor Vladimirescu și Islaz și construire locuințe sociale pe strada Căpitan Grigore Ignat” (sumă rambursată 4.588.559 lei);

• „Cofinanțare cheltuieli neeligibile aferente proiectului «Centrul de revitalizare corporală și loisir Bârlad» și «Centrul multimedia și spațiul expozițional amenajat în Cinematograful „Victoria”»” (sumă rambursată 9.241.287 lei).

Trebuie spus că, la datoria publică a Bârladului, așa cum a fost dată publicității pe 8 aprilie 2019 și ce se ridica la suma totală de 50.540.224 lei, „au pus umărul” încă două credite bancare. Primul a fost contractat pentru investițiile „Reabilitarea rețelelor de canalizare pluvială și menajeră din zona Gară” și „Extinderea rețelelor de canalizare pluvială și menajeră în zona centrală a orașului” (contractat pe 6 septembrie 2006, valoare 441.243 lei), iar al doilea pentru „Modernizarea sediului administrativ al Primăriei Bârlad” (contractat pe 9 noiembrie 2007, valoare 1.600.000 lei).

The post Municipalitatea bârlădeană va împrumuta de la bănci aproape 80 milioane de lei first appeared on Monitorul de Vaslui.

Vasile Ernu, scriitor, editor, eseist și comentator politic cunoscut, și-a marcat trecerea prin Vaslui, oraș și județ, lăsându-și impresiile pe pagina sa de socializare. Astfel, Vasluiul și oamenii săi au putut fi văzuți și altfel decât sunt prezentați în presa națională, care își amintește de acest județ doar când pot vorbi despre crime, violuri și sărăcie.

Vasile Ernu a fost la Spitalul Județean de Urgență, despre care a scris că „aşa cum arată întregul ansamblul – infrastructura, organizarea şi cadrele – e clar un model de reușită”. „Am ajuns în spital la Vaslui – m-am lecuit definitiv”, spune scriitorul. „Nu pacient ci ca om care în fiecare oraş în care merge trece pe la spital – să vadă cum e. Școala, Spitalul, Gara, Parcul, Piața etc – sunt pentru mine importante. O părere? Ce am văzut? Nu sunt specialist, nu sunt medic, dar am văzut multe spitale – prea multe. De fiecare dată mă duc cu strângere de inimă: acolo e multă suferință – cu excepția maternității – şi deseori spitalele noastre arată tare trist. A ţine în frâu un spital complex e o treabă tare complicată: am o soră care conduce o clinică importată din Chișinău. Ştiu de la ea multe. Am prieteni cu nume în sistemul medical care-mi spun multe”, scrie Vasile Ernu. 

„De acum încolo când dați în Vaslui o iau personal”

„Am venit aici la Vaslui să văd spitalul central: cu teamă. Am văzut multe spitale județene cu o infrastructură jalnică. De curățenie nu mai zic: avem o problemă cronică cu asta. O să ziceți că exagerez cu Vaslui – dar eu nu am intrat în România într-un spital atât de complex – nu vorbesc de clinică – care să arate atât de bine, să fie atât de curat şi organizat. Sper că mai sunt dar eu nu am văzut. Vorbim de un mare spital județean de urgențe nu jucării private estetice – care are toate secțiile: e şi urgențe. Renovat, totul arată proaspăt, foarte curat – am intrat în multe secții: am ochiul format – nu merg după fente, știu unde să mă uit, crescut de farmaciști. Cel vechi (TBC), o clădire istorică cu parc imens – renovat în interior – mai așteaptă renovarea exterioară: între timp i se construia lift extern pentru un anumit tip de intervenții. Alături se mai construiește un corp nou. Iar în fată noul Ambulatoriu e deja ridicat – mai e de lucru în interior. Ascult de medicul prieten Ghirculescu – au personal? – Înainte am avut multe probleme. După mărirea salariilor lucrurile s-au așezat. Avem mulți medici din Basarabia. Iar autobusul care stă în fața spitalului duce şi aduce zilnic medicii din Iaşi angajați aici – spre 30 de medici. Dacă vor să locuiască aici primesc un apartament – 3 camere 200 lei chiria. Există chiar medic de la București mutat aici. No coment. Ah, mi-am găsit şi un coleg de studenție de la Iași – medicul Alexandru Bazatin: parcă ieri eram studenți în 90. Nu mă pronunț asupra calității actului medical – am discutat cu pacienți, păreau mulțumiți de ce li se întâmplă. Dar e o temă separată care necesită timp: de asta nu mă pronunț. Dar aşa cum arată întregul ansamblul – infrastructura, organizarea şi cadrele – e clar un model de reușită.  Sunt probleme? Cu siguranță: e o mașinărie tare complexă. Dar sare în ochi ceva ce e greu de contestat: un model de succes a unui spital de stat care poate da clasă oricărui privat de la noi. La maternitate îţi vine să bocești de bucurie la cum arată. Zic ca tată”, scrie Vasile Ernu pe pagina sa de socializare.

În Vaslui l-au impresionat și oamenii: „Şi rețineți un nume – ANA RINDER, managera Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Când mi-a arătat tot procesul şi proiectele în desfășurare – de la bani UE la Minister şi CJ – am zis: dragă, cu un guvern compus din femei ca tine într-un mandat schimbi ţara din temelii. Şi eu nu mă impresionez uşor – dar cred că acest tip de manager şi ce a făcut ea cu echipa de acolo merită preluat, apreciat şi respectat. Dacă mai ia un mandat Ana Rinder se mută şi de Cluj aici.

Şi sunt mulţi oameni din aceștia în ţară care nu se văd dar fac minuni. Pe astfel de oameni se ţin multe în ţara asta. Să-i respectăm şi apreciem. Dar mai bine să fim sănătoși cum zic medicii, ceea ce vă doresc şi vouă – dar e bine să avem la îndemână un astfel de spital – nu se ştie. De acum încolo când dați în Vaslui o iau personal”.

„Scurtă istorie a dezindustrializării Vasluiului”

Astfel își intitulează scriitorul una dintre postări, povestind despre ce a găsit în Vaslui: „Orice adolescent din generația mea crescut la Vaslui în piață la Secu` știe ce e aia Mecanica şi Metallica. Însă doar la Vaslui adolescenții purtau tricouri cu Mecanica scrise în maniera siglei Metallica. De ce? Pentru că ascultau Metallica, idolii generației lor, dar erau mândri că părinții lor lucrează la Mecanica. Toți erau convinși că părinții lor – fiecare în parte – au făcut acea fântână arteziană Mecanica din oraş. Dar asta este doar o poveste din antichitatea târzie glorioasă a orașului Vaslui. Ne este mai uşor să credem că au existat semizei decât să acceptăm că la Vaslui au existat întreprinderi şi platforme industriale cu oameni supercalificați care construiau mecanisme complicate. Eu am fost şi am văzut: nu ştiu sigur dacă a existat Metallica dar vă pot depune mărturie că am văzut ruinele întreprinderii Mecanica, a platformei industriale şi ultimii ei supraviețuitori – vii şi activi”.

Scriitorul povestește despre ce a fost și ce a ajuns industria vasluiană: „Să o luam pe rând. Municipiul Vaslui avea o zonă industrială bine pusă la punct care absorbea aproape întreaga forţă de muncă a municipiului. Erau de notorietate societăţile Mecanica (piese pentru maşini şi utilaje), Moldosin (fire şi fibre sintetice), Hitrom (azbest şi materiale de izolaţie), AMC (aparate de măsură şi control), Movas (mobilă), la fel ca şi cele din domeniul industriei uşoare, Confecţii, Textila, Varotex, Vascovin s.a. plus industrie alimentară destulă. A venit o „molimă” şi nu a rămas nimic – s-a ales praful de 30 de ani de investiții ale statului, ale noastre a tuturor. A avult loc privatizarea – adică marele jaf postcomunist. Schemele privatizării, jefuirii şi distrugerii sunt cam aceleași: câțiva îmbogățiți şi zeci de mii de oameni lăsaţi fără job şi aruncați pe drumuri. Laba invizibilă a pieţei a fost nemiloasă – a făcut pulbere tot. Mecanica era un soi de „perlă” a platformei industriale: 5000 de angajați. Grosul – oameni supra calificați – nu erau căpșunari (cu tot respectul): ci oameni educați pe meserii deloc simple. Repet: forţă de muncă supercalificată care se produce cu ani grei de educație şi investiții structurale. Am văzut ultimul supraviețuitor: de 45 de ani lucrez aici. Acum mai suntem – 150, lucrăm pentru olandezi, cu aceleași ustensile. Cei mai calificați suntem pensionari – dar lucrăm pentru că nu mai există specialiști să ne înlocuiască. Murim noi, se termină totul.

Îmi povestește cu o tristețe copleșitoare: în fiecare dimineață 10.000 de muncitori coboram aici pe întreaga platformă – se lucra la trei schimburi, la fiecare tură alţi 10.000, foc continuu, 8 ore pe zi fiecare tură. Toţi au dispărut la cules de căpșuni sau în comerț: toţi deprofesionalizați care încă nu au murit. Nu mai producem nimic – doar vindem şi consumăm. Ne vedeam atunci copiii după 8 ore de muncă, nu după 8 ani. Nu ştiu dacă înțelegeți? zice muncitorul tare trist. Zic, exagerați – că doar nu vreți înapoi. Nu, nu vreau, firește – erau multe probleme şi atunci – dar nu pot să mă fac că nu văd: au distrus tot, aveam domenii care funcționau bine, de perspectivă şi mai ales aveam oameni calificați care puteau face munci calificate. Am distrus fără să punem nimic în loc. Am pierdut tot dar mai ales am pierdut definitiv oamenii calificați – nu mai are cine să schimbe un bec. Haideți să vedeți cum arată tot. Arată trist – ca după război. Nu au trecut tancurile rusești pe aici dar arată cam ca în orașele ucrainene după bombardament. Şi am făcut-o noi cu mânuțele noastre şi cu ajutorul investitorilor strategici, zice inginerul veteran. Cam aşa – avem o vină imensă: a fost un mare jaf şi o mare tragedie pentru oameni. Efectele sociale teribile.

În 10 ani Vaslui a pierdut 30% din populație – în 20 de ani a fost distrusă toate întreprinderile şi toată platforma industrială demontată şi vândută la fier vechi. Chiar şi liniile de producție de sorginte americane şi germane cumpărate la finele lui 80 au fost vândute la fier vechi. Dar tragedia cea mai mare nu sunt liniile de producție, nu sunt clădirile – ci oamenii. Într-o zi va trebui să povestim şi să răspundem: ce s-a întâmplat în această epocă? Domeniul încă-şi așteaptă cercetătorii: istorici, sociologi, antropologi. Se vor face săpături arheologice sub molluri pentru a descoperi cu se se ocupau strămoșii noștri: waw – MECANICA. Şi noi credeam că ne tragem din culegători de căpșuni şi sparanghel. Repet: am lucrat în fabrică, am fugit de acolo, nu am cea mai mică nostalgie pentru munca industrială. Dar nu pot să mă fac că nu văd tragedia care se ascunde în spatele acestui imens jaf şi ce cataclisme şi tragedii sociale a produs.Mecanica cu litere de Metallica – asta să nu uităm dacă suntem din Vaslui. Mulțumesc ghidului meu – un om deosebit şi bun cunoscător a istoriei industriale a Vasluiului”.

Și totuși „viitorul e în mâini bune”

„Nu era în program dar mă bucur că am ajuns”, spune sciitorul, într-o altă postare, despre popasul făcut la Liceul „Mihail Kogălniceanu”, unde a fost impresionat și de clădire, și de dotări, dar și de profesori și elevi: „Am ajuns la liceul Mihail Kogălniceanul dinspre Copou, de pe cea mai frumoasă stradă din Vaslui. E unul dintre liceele lăudate ale Moldovei şi țării. Pe bună dreptate. Renovat şi aranjat impecabil – terenul de sport ca nou: jucau adolescenții baschet. Sala mare, amfiteatrul plin de adolescenți de liceu şi profesori. Am discutat cam o oră jumătate. Profesorii, cât am cunoscut, mi-au lăsat o impresie tare bună. Copiii însă nespus de isteți – cu întrebări super inteligente: să tot ai copii din aceștia. Au zâmbit compătimitor şi post ironic când am spus că generația lor mi se pare tare cuminte. Dar am clarificat şi asta: apele liniștite ascund mulți demoni. Fiecare generație cu demonii săi. Noi am avut destui – sper ei să treacă mai lin adolescența.M-am simțit tare bine aici. În ochii mei se putea citi doar atât: invidia că nu-s vasluian. Mulțumesc mult celor care au avut inițiativa – liceului şi lui Andrei Huiban (inspector școlar venit din Bârlad aici), Hiccup Bookshop că au adus cărți pentru public. Când am ieşit un tânăr cărui îi dădusem un autograf s-a urcat pe motocicletă şi a plecat – iubesc aici motoarele, am văzut şi multe fete pe motor. E o toamnă rece şi însorită la Vaslui. Viitorul e în mâini bune – o cană cu apă sau must tot primim la bătrânețe”.

The post Vasile Ernu, o pledoarie extraordinară pentru Vaslui: „De acum încolo când dați în Vaslui o iau personal” first appeared on Monitorul de Vaslui.

În urmă cu câteva zile, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui au mers la Ministerul Sănătății pentru a lua în primire primele doze de vaccin antigripal din iarna 2022-2023. Spre deosebire de anii precedenți, când campania de vaccinare antigripală începea în octombrie-noiembrie, acum, oficialii Ministerului au dat startul mai repede. Pentru început, la nivelul județului Vaslui au fost solicitate mai multe zeci de mii de doze, însă au fost primite sub 27.000.

„Direcția de Sănătate Publică Județeană Vaslui informează populația județului că a fost primită de la Ministerul Sănătății prima tranșă de vaccin antigripal, respectiv 26.576 doze, pentru sezonul rece 2022-2023, aceasta fiind alocată spitalelor pentru imunizarea personalului medico-sanitar, Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui, Centrului de Asistență Medico-socială Băcești, Centrului de Asistență Medico-socială Codăești, Centrului pentru Persoane Vârstnice Tutova, centrelor rezidențiale din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui. Totodată, medicii de familie vor primi jumătate din cantitatea solicitată de vaccin antigripal, urmând ca aceasta să fie suplimentată ulterior. Precizăm că procedura de distribuire a dozelor de vaccin antigripal este în desfășurare”, a declarat Mihaela Vlada, directorul executiv al DSP Vaslui.

Ca în fiecare an, programul național de vaccinare antigripală sezonieră gratuită se adresează persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, celor cu boli cronice, în special cu boli respiratorii și cardiovasculare, boli renale, diabet zaharat, etc., copiilor și bătrânilor instituționalizați. De asemenea, gratuit sunt imunizați și medicii, cadrele sanitare medii, personalul auxiliar din spitale și unități sanitare ambulatorii, salariații instituțiilor de ocrotire a copiilor și bătrânilor și cei ai unităților de bolnavi cronici.

The post A venit vaccinul antigripal! first appeared on Monitorul de Vaslui.