România produce anual o cantitate importantă de lapte crud, însă cea mai mare parte a acesteia rămâne în afara circuitului industrial. Fragmentarea fermelor, productivitatea redusă și colectarea insuficientă limitează dezvoltarea sectorului și îi obligă pe procesatori să recurgă la importuri.
Un studiu al Consiliului Concurenței arată că, deși România se află între principalii producători de lapte din Uniunea Europeană, doar o treime din producție ajunge la procesare. Situația este cauzată în principal de numărul foarte mare de ferme mici și dispersate, de productivitatea redusă și de accesul limitat la tehnologii moderne și centre de colectare. În aceste condiții, mulți fermieri nu pot livra constant volume suficiente și au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii. Deși România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, numai o treime ajunge în circuitul industrial, iar deficitul este acoperit parțial prin importuri.
România dispune de resurse importante în sectorul laptelui, însă întâmpină dificultăți majore în direcționarea producției către procesarea industrială, potrivit unui studiu privind piața laptelui și a produselor lactate, realizat de Consiliul Concurenței și citat de Mediafax. România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud și ocupă locul al zecelea în Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Cu toate acestea, numai o treime din cantitatea produsă ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează țara noastră pe locul al 17-lea în clasamentul european al colectării.
„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau în alte forme asociative este esențială pentru creșterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante și pentru accesul la investiții și tehnologii moderne. Doar astfel poate crește cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare, putem reduce dependența de importuri și putem dezvolta produse lactate cu o valoare adăugată mai mare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Multe ferme mici și cel mai redus randament din Uniunea Europeană
România deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte ale Uniunii Europene, dar concentrează circa 58% din numărul total al fermelor de profil. Situația indică existența unui număr foarte mare de exploatații mici, cu o productivitate redusă.
Aproximativ 75% dintre fermele românești au mai puțin de cinci vaci de lapte, fapt care limitează mecanizarea și automatizarea activității, precum și accesul la tehnologii moderne. La polul opus se află țări precum Germania, Franța și Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai eficiente.
România înregistrează, totodată, cel mai scăzut randament al producției de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeană: 3.580 de kilograme de lapte pe vacă, față de media europeană de 8.450 de kilograme.
Nivelul redus al productivității determină costuri unitare de producție mai ridicate pentru fermieri. În același timp, efectivele de bovine au scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.
În condițiile în care fermele sunt dispersate, au dimensiuni reduse și o eficiență tehnologică limitată, puterea acestora de negociere în relația cu procesatorii este scăzută. Fermele mici depind adesea de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce exploatațiile mari pot negocia condiții mai avantajoase, deoarece livrează volume constante, mai ușor de integrat în circuitul industrial.
Colectarea internă nu acoperă necesarul industriei
Procesatorii se aprovizionează în principal de la fermele românești, însă cantitatea de lapte colectată nu este suficientă pentru a acoperi necesarul industriei.
Volumul colectat de procesatori a crescut de la aproximativ 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024. În 2025, însă, acesta a scăzut la 1,1 milioane de tone.
În aceste condiții, procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri de lapte de calitate superioară, pentru a completa necesarul circuitului industrial și pentru a răspunde cererii diversificate de produse lactate.
În 2024, importurile de lapte brut au crescut procentual cu 39,8%, în timp ce colectarea internă a avansat cu 5%. În valori absolute, însă, creșterea cantității colectate de la producătorii locali a fost mai mare: 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone înregistrată în cazul importurilor.
Procesarea este dominată de produsele cu valoare adăugată redusă
Sectorul românesc de procesare a laptelui este orientat în principal către produse obținute printr-un grad redus de prelucrare, caracterizate printr-o valoare adăugată și marje de profit mai mici.
Laptele de consum, cu un volum de 387.000 de tone, și produsele lactate acidulate, precum iaurtul, sana, chefirul și laptele bătut, cu 231.000 de tone, reprezintă împreună peste 70% din volumul total procesat.
Produsele cu valoare adăugată mai mare și care permit o utilizare mai eficientă a materiei prime au o pondere redusă. Producția de brânzeturi se ridică la 107.000 de tone, reprezentând aproximativ 12–13% din total, cea de smântână se situează sub 70.000 de tone, adică aproximativ 9%, iar producția de unt ajunge la numai 12.000 de tone, respectiv circa 2%.
În contextul în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile au continuat să crească și au atins, în 2025, pragul de un miliard de euro. Deficitul comercial s-a ridicat la aproximativ 700 de milioane de euro.
Ungaria este principalul furnizor extern de lapte, cu ponderi cuprinse între 67% și 78% din volumul achizițiilor României în perioada 2014–2025.
Procesatorii multinaționali au capacități mai mari
Studiul autorității de concurență a inclus 19 procesatori. Dintre aceștia, 37% fac parte din grupuri multinaționale, 21% sunt mari procesatori naționali, iar 42% sunt procesatori regionali sau locali.
Companiile multinaționale au o capacitate medie de procesare de aproximativ 519.000 de litri pe zi, mult mai mare decât cea de 77.000 de litri pe zi înregistrată în cazul procesatorilor locali.
În schimb, procesatorii locali au un grad mediu de utilizare a capacității de 70%, comparativ cu 60% în cazul companiilor multinaționale analizate.
În relația cu sectorul de retail, marile rețele comerciale au o putere de negociere mai ridicată în raport cu procesatorii decât magazinele mici. Discounturile raportate sunt cuprinse între 20% și 40% pentru marile lanțuri comerciale, între 0% și 20% pentru comerțul tradițional, între 0% și 30% pentru sectorul HoReCa și între 10% și 30% pentru distribuitori.
Studiul Consiliului Concurenței arată că investițiile ridicate, procedurile de autorizare, cerințele stricte privind siguranța alimentară, costurile logistice, accesul dificil la finanțare și concurența marilor branduri reprezintă principalele bariere la intrarea pe această piață.
Prețul laptelui crud a crescut cu 71% în șase ani
Prețul laptelui crud la poarta fermei a avut o evoluție ascendentă. Între 2018 și 2024, prețul mediu a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei pe litru la 2,4 lei pe litru, pe fondul majorării costurilor de producție, al inflației și al efectelor generate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina.
În aceeași perioadă, prețul de vânzare practicat de procesatori în relația cu retailerii a crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft al laptelui cu 3,5% grăsime s-a majorat cu circa 56%.
Evoluția prețului la raft a fost similară ritmului general de creștere a prețurilor din economie, în condițiile în care inflația cumulată în aceeași perioadă a fost de 55,39%.
Analiza autorității arată însă că transmiterea costurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare se amplifică în fiecare etapă, pe măsură ce sunt adăugate noi costuri și marje comerciale.
Astfel, în perioada 2018–2024, fiecare creștere cu un leu pe litru a prețului laptelui cu 3,5% grăsime la poarta fermei a fost asociată cu o majorare de aproximativ 1,73 lei pe litru a prețului de vânzare către retaileri și de circa 2,5 lei pe litru a prețului final plătit de consumator.
În 2024, erau înregistrate 786 de companii având ca activitate principală creșterea bovinelor de lapte. Dintre acestea, 496 au raportat cifre de afaceri, în valoare cumulată de aproximativ 1,38 miliarde de lei.
Primele 20 de companii generau aproape jumătate din cifra de afaceri totală a fermelor analizate, ceea ce indică un grad ridicat de polarizare a segmentului fermelor comerciale.
În sectorul procesării erau înregistrate 469 de companii, dintre care 316 au raportat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 8,7 miliarde de lei. Dintre acestea, numai 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare și comerț intracomunitar.
Consiliul Concurenței recomandă asocierea fermierilor
Consiliul Concurenței le recomandă fermierilor să se organizeze, în condițiile legii, în cooperative sau în alte forme asociative, pentru a-și consolida puterea de negociere în relația cu procesatorii și pentru a contribui la creșterea cantității de lapte crud colectate.
Autoritatea susține și implementarea unor măsuri de protejare a micilor fermieri. Printre acestea se numără schemele de sprijin destinate consolidării puterii de negociere, facilitățile de creditare subvenționată pentru gestionarea sezonalității și acordarea unor prime pentru integrarea în circuitul industrial.
„Studiul privind sectorul laptelui și al produselor lactate” a fost lansat în dezbatere publică pe pagina de internet a Consiliului Concurenței.
