– continuare din numrul trecut –
Oul impchistrit se incepe prin trasarea a doua linii paralele, ce delimiteaz cele dou campuri ovoidale, care, mai apoi, cu ajutorul fustelor din coarne de berbec, romb, colti de lup sau creang de brad, devine scara cu fustei. Dar scara cu fustei se mai poate face cu pupi asezati simetric de-a lungul liniei, din coarne de berbec. Pstoritul pentru oseni a fost una dintre cele mai vechi ocupatii. Astfel, batele cioplite de oieri in lungile luni stand departe de familie sau iubite pan la coborarea de pe munte spuneau adevrate povesti. Aceleasi povesti se mai pot citi acum doar in muzeele de etnografie, pe lzile de zestre sau pe furcile de tors. Coarnele berbecului sunt un simbol al fertilittii si masculinittii, prin unificarea energiilor vitale intr-un punct frontal – coarnele purttoare de valori sacre de origine solar legat de lana de aur impreun cu coarnele de origine celest. n Egipt, leagnul religiilor si al zeilor, zeitele Neftis si Isis erau purttoarele soarelui pe perioada zilei intre cele dou coarne. Aceste coarne ce strpung metaforic orice piedic in calea cunoasterii, a dorintei de libertate dorinta pentru un trai mai bun, autodepsirea. Coarnele simbol al personajului care conduce turma se mai pot regsi in Tara Dorului si pe pretare, gulere de cmesi, zgrzi si ltitare din mrgele, manecare, stergare. Folosite si cu rol apotropaic de inltare alturi de scara cu fustei cu rol tropaic ocroteste habitatul casei alungand rul si pericolele ce amenintau casa sau stana. Coborand pe Pmant, regsim motive ca frunza de stejar, bradul, salcia, floarea, spicul de grai, agrare: pieptenele, furca, grebla, animaliere, coarnele berbecului, creasta cocosului, talpa gstii, dintii de lup. Mai intalnim Unda apei, Calea rtcit cu pupi, meandrele si spirale. Spirala in diverse variante are o simbolistic ce include ideea neantului, nemuririi, modelul original al acestui motiv fiind cochilia melcului un simbol strvechi al reinnoire ciclic a naturii. Spre exemplu, oul cu model de ‘Calea rtcit’ sau in ‘Meandre’ il primeau femeile care au pierdut prunci inainte de a fi botezati, ‘Coarnele berbecului’ tinerii cstoriti, uneltele agrare tranul de ‘Alexii’ la inceputul lucrrilor agricole, ‘Dintii de fierstru’ ciobanii din munte. Un alt personaj regsit din antichitate este Cocosul, personajul diurn al vietii cotidiene a asezrilor din Tara Oasului, care anunt printre ultimele gene ale noptii, dimineata binefctoare care imprstie toate tenebrele noptii, acelasi cocos cu aparitie si in povesti, vestit prin perseverenta lui de a-si redobandi punguta cea cu dou parale, iar in Biblie, la lepdarea lui Petru de Iisus, de trei ori pan la cantatul cocosilor. Acel cocos simbolizat si individualizat pe oul incondeiat prin creasta si prin penele din coad. Dar frunzele si florile de pe oul incondeiat se gsesc si pe strut, construit dintr-un mnunchi de frunze de barbinoc culese de tinere fecioare si legate de un bat de alun, simbol falic simbol al refacerii naturii originare prin unitatea principiului masculin si feminin regsit pe steagul de nunt dar si pe nelipsitul clop al osanului. Dar s dm Cezarului ce-i al Cezarului si s lsam autoarea, doamna Mihaela Grigorean, s v duc pe un tram magic, Tara Dorului unde veti fi plcut surprinsi citind cartea ‘OULE INCONDEIATE DE LA CMARZANA’.
Dan Horgan
