Coralii din Marea Barierã, modificati genetic pentru a putea supravietui schimbãrilor climatice

Cercetãtorii vor «amesteca» specii de corali din diferite zone climatice într-un proces de «evolutie asistatã», pentru a vedea dacã astfel aceste animale vor reusi sã se adapteze mai repede temperaturilor crescânde ale apei oceanului.

Agentia de cercetare marinã a guvernului australian inten- tioneazã sã modifice din punct de vedere genetic mai multe specii de coral pentru a ajuta aceste animale sã reziste mai bine cresterii temperaturii apei, în conditiile în care modelele computerizate aratã cã aria de rãspândire a acestor organisme în regiunea Marii Bariere de Corali s-ar putea reduce la sub 10% din cât este în prezent, dacã temperatura apei continuã sã creascã, informeazã theguardian.co.uk. Cercetãtorii de la Institutul Australian de Stiinte Marine si cei de la Institutul de Biologie Marinã din Hawaii vor sã afle cum ar putea ajuta „evolutia asistatã“ în cazul coralilor care au nevoie de o adaptare mai rapidã la schimbãrile climatice. Aceste studii sunt printre primele utilizãri ale modificãrilor genetice în scopuri de conservare, non-comerciale. Un studiu referitor la viitorul recifelor, folosind date colectate în ultimii zece ani, a arãtat cã existã „o probabilitate foarte mare“ ca rãspândirea coralilor sã scadã sub 10% din nivelul actual, aceste animale urmând a fi înlocuite de bureti si alge, pe mãsurã ce temeraturile oceanice cresc. Acest lucru ar duce Marea Barierã de Corali dincolo de situatia consideratã de alte studii drept moment de cotiturã, când capacitatea recifului de a se regenera si creste va fi pusã serios în pericol. O reducere a acoperirii coralilor ar putea apãrea la cresterea cu 1-2 grade Celsius a temperaturii apei din regiune, recifele confruntându-se deja cu mari probleme din cauza poluãrii si pescuitului excesiv. Savantii avertizeazã cã nu se va putea evita cresterea temperaturii apei oceanului cu 1-2 grade Celsius, tinând cont de nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de serã. „Marea Barierã de Corali a fost unul dintre recifele cele mai curate la nivel global, dar în utimii ani a suferit un declin, care va continua dacã nu se ia nicio mãsurã“, a declarat Jennifer Cooper, cercetãtoare si doctorandã la James Cook University. Scopul noilor studii este de a gãsi metode de a ajuta reciful sã reziste ratei crescute de încãlzire si de acidifiere a apei oceanului. Cercetãtorii de la institutul australian din Townsville, Queensland, au recoltat mai multe tipuri de coral cu putin timp înainte de momentul reproducerii anuale si au folosit tehnici de fertilizare in vitro pentru a crea hibrizi din mai multe specii. Coralii din zona centralã a Marii Bariere au fost încrucisati cu corali din regiunile sudice, mai reci, ale recifului, pentru a vedea dacã hibrizii rezultati vor fi mai rezistenti la cresterea temperaturii apei. Cercetãtorii vor sã vadã dacã pot modifica si comunitãtile microbiale, algele care trãiesc în tesutul coralilor, pentru a se adapta mai bine la schimbãrile climatice. Oamenii de stiintã sperã ca studiul sã ajute la accelerarea procesului evolutionar astfel încât coralii sã poatã face fatã ratei fãrã precedent de înclãzire a apei oceanului. Desi aceste animale se pot adapta unor temperaturi diferite, de obicei dureazã mii de ani sã evolueze în cadrul unui mediu acvatic ale cãrui conditii climatice se schimbã gradual. „Putem crea diversitate geneticã si noi variatii genetice si apoi lãsãm selectia naturalã sã-si facã treaba. Încercãm sã grãbim procesul care are loc în naturã, pentru a ajuta coralii sã reziste mai bine. Acest lucru este posibil teoretic“, a declarat Madeleine van Oppen, cercetãtoare principalã la Institutul marin australian, care a precizat cã studiile vor dura cinci ani, pentru a vedea care manipulãri genetice functioneazã cel mai bine. Pe de altã parte, comitetul UNESCO va decide în luna iunie dacã va include sau nu Marea Barierã de Corali pe lista siturilor aflate „ în pericol“. Guvernul australian a transmis luni un raport cãtre UNESCO în care sustine cã includerea recifului pe lista amintitã nu este justificatã, datoritã eforturilor sale de a opri declinul Marii Bariere de Corali. Marea Barierã de Corali este situatã în nord-estul Australiei si este alcãtuitã din peste 2.900 de recife individuale si 900 de insule care se întind pe o lungime de circa 2.300 de kilometri, pe o suprafatã de 344.400 de kilometri pãtrati. Sistemul poate fi observat chiar de pe orbita terestrã si este cea mai mare structurã construitã de organisme vii. Marea Barierã de Corali a devenit sit protejat UNESCO în 1981 si adãposteste o uriasã varietate de specii marine, într-un ecosistem unic.