O eventual� conversie a creditelor �n valut� presupune costuri suplimentare c�tre terti

O eventual� conversie �n lei a creditelor �n franci elvetieni va genera clientului costuri suplimentare pentru evaluarea imobilului, taxe notariale si taxa pentru �nregistrarea garantiei imobiliare la Arhiva Electronic� de Garantii Reale Mobiliare, atentioneaz� Asociat ia Rom�n� a B�ncilor (ARB).

ARB i-a transmis, la finele s�pt�m�nii trecute, deputatului Andreea Paul r�spunsurile la un set de �ntreb�ri adresate organizatiei �n cadrul sedintelor Comisiei Buget-Finante-B�nci pe tema creditelor �n franci elvetieni. �Consider� m inoportun� adoptarea unui singur curs pentru toti clientii si toate b�ncile, impun�nduse solutii diferentiate pentru fiecare caz si pentru fiecare banc� �n parte. �n ceea ce priveste acceptarea de c�tre b�nci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, dorim s� mention�m c� b�ncile au luat deja m�suri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea �ntr-o mare m�sur� a cresterii ratelor clientilor dup� decizia B�ncii Centrale a Elvetiei de a nu mai sustine un curs fix de 1,2 CHF/EUR�, se arat� �n scrisoarea ARB. Reprezentantii asociatiei consider� c� aplicarea unor solutii administrative, la nivelul tuturor clientilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate la nivelul unora dintre b�nci si ar afecta rata solvabilit�tii per ansamblul sectorului bancar. Totodat�, ARB atrage atentia debitorilor care solicit� conversia creditului �n alt� moned� c� operatiunea presupune costuri suplimentare datorate c�tre terti, si nu c�tre banc�. �Trebuie tinut �ns� cont de faptul c� o eventual� conversie a creditului �n alt� valut� impune at�t aditionarea contractului de ipotec� imobiliar�, c�t si re�nregistrarea garantiei de tip ipotec� mobiliar� �nscris� la Arhiva Electronic� de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare si valut� a creditului, iar acest lucru presupune costuri, care nu le revin b�ncilor, ci sunt datorate de client notarului si operatorului de arhiv�, evaluatorului�, se precizeaz� �n scrisoare. Astfel, potrivit unei anexe a documentului, costurile c�tre terti vizeaz� evaluarea imobilului adus �n garantie �n cazul a 7 institutii de credit din 16, taxe notariale (la 10 b�nci), �nscrierea la AEGRM si Agentia de Cadastru �n majoritatea cazurilor, precum si polit� de asigurare (7 b�nci). Consiliul Patronatelor Bancare din Rom�nia (CPBR) a anuntat toamna trecut� c� operatiunea de conversie, specific� solutiilor de restructurare, nu necesit� garantii (colaterale) suplimentare �n cazul b�ncilor membre. Totodat�, acestea nu percep costuri pentru re�nregistrarea garantiilor existente, singurele costuri asociate fiind cele achitate de clienti c�tre terti. Acest principiu de conversie asumat de CPRB a fost reiterat recent de presedintele organizatiei, Steven van Groningen, �n contextul aprecierii puternice a francului elvetian �n raport cu leul. Din CPBR fac parte Banca Comercial� Rom�n�, BRD ? Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit – Tiriac Bank, ING Bank Rom�nia si Volksbank Rom�nia, detin�nd �n total jum�tate din activele sistemului bancar din Rom�nia. BNR va relaxa, prin modificarea a dou� regulamente, cerintele prudentiale si de clasificare a creditelor pentru restructur�rile operate �n cadrul programului guvernamental cunoscut sub numele �Electorata� si pentru creditele care sunt convertite �n moneda �n care debitorul �ncaseaz� sau are indexate veniturile. Banca central� a publicat pe 29 ianuarie dou� proiecte de regulamente care vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele conditii de creditare, precum si Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor si plasamentelor si determinarea si utilizarea ajust�rilor prudentiale de valoare. �Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si determinarea si utilizarea ajust�rilor prudentiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operatiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudentiale a fost instituit �n scopul contracar�rii practicilor tot mai r�sp�ndite prin care operatiunile de restructurare erau realizate �n scopul elud�rii cerintelor prudentiale. Av�nd �n vedere faptul c� acest regim ar putea crea impedimente �n implementarea unor programe guvernamentale/ initiative de natura celor amintite anterior, �ntruc�t regimul respectiv impune o �ncadrare a performantei financiare a debitorului mai strict� dec�t cea anterioar� restructur�rii si nu recunoas te efectele pozitive asupra performantei financiare rezultate �n unor m�suri de genul celor amintite este necesar� acordarea de except�ri pentru operatiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilit�ti fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum si operatiunile �n cazul c�rora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoan� fizic�, expus la riscul valutar, se �nlocuies te cu moneda �n care debitorul genereaz� fluxuri de numerar nete pozitive, �n vederea elimin�rii acestui risc�, se arat� �n prezentarea unuia dintre proiectele de regulament. Astfel, banca central� propune exceptarea restructur�rilor din programul �Electorata� si a conversiilor de credite �n valut� de la prevederile articolului 6, alineatul 7, care stipuleaz� c� �n cazul restructur�rilor care au implicat diminuarea serviciului datoriei, b�ncile reevalueaz�, pentru scopurile urm�toarei operatiuni de clasificare a creditelor, performanta financiar� a debitorului �n conditii mai stricte fat� de cele avute �n vedere anterior acestor operatiuni, prin revizuirea corespunz�toare a factorilor cantitativi si/sau calitativi. O treime dintre creditele �n franci elvetieni (35%) au fost destinate achizition�rii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotec�, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR prezentate vinerea trecut� de guvernatorul Mugur Is�rescu. Scadent a rezidual� medie este de 13,2 ani �n totalul creditelor �n franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta rezidual� sub 5 ani, iar �n alte 40% din cazuri scadenta dep�seste 15 ani. �n scrisoarea ARB c�tre deputatul Andreea Paul se mai arat� c� orice m�suri administrative (impuse prin lege) sunt nepotrivite, �ns� cazurile de solidaritate social� vor fi tratate prin politica individual� a fiec�rei b�nci. Printre m�surile �concrete, reale si aplicate �n prezent� de c�tre b�nci, ARB mentioneaz� mentinerea pentru o perioad� a cursului de schimb la un nivel anterior perioadei de apreciere (de exemplu, 31 decembrie 2014, ca �n cazul Volksbank), acordarea unui curs de schimb preferential la plata ratelor, reducerea dob�nzii prin actualizarea anticipat� a indicelui LIBOR, sc�derea dob�nzii prin diminuarea marjelor (cu 1,5 puncte �n cazul OTP si Millennium) sau reduceri/elimin�ri de comisioane. �La acestea se adaug� mecanismele clasice de rescadentare/ restructurare. Astfel, exist� o multitudine de m�suri individuale specifice, care au efect similar cu cel de �nghetare a cursului valutar si care creeaz� �n aceeasi m�sur� beneficii debitorilor�, noteaz� ARB. Reprezentantii asociatiei spun c� b�ncile suport� deja, prin m�surile individuale, o parte din costurile generate de aprecierea francului elvetian, efort care va fi suplimentat si prin aplicarea noilor prevederi ale Ordonantei 46/2014, denumit� anul trecut �Electorata�, redenumit� �n prezent �Scade rata�. �Orice alt cost suplimentar, rezultat al unor m�suri administrative, s-ar ad�uga pierderilor acumulate de sistemul bancar �n ultimii 5 ani, cu efecte negative asupra acestuia si costurilor deja asumate voluntar de c�tre b�nci�, sustine ARB. Potrivit datelor anuntate de Banca National� a Rom�niei, sistemul bancar a �nregistrat dup� primele 11 luni de anul trecut o pierdere de 3,58 miliarde lei, �n contextul procesului de scoatere a creditelor neperformante �n afara bilanturilor b�ncilor. �n 2013, sistemul a avut un profit cumulat de 497 milioane de lei, �n conditiile �n care 23 de b�nci au raportat un profit de 2,05 miliarde lei, iar 17 b�nci au avut pierderi �nsumate de 1,55 miliarde lei. Cu un an �n urm�, b�ncile au raportat o pierdere agregat� de 2,3 miliarde lei, �n 2011 au avut un rezultat negativ de 777 milioane lei, iar �n 2010 de 516 milioane lei. Peste 75.000 de persoane fizice au credite �n franci elvetieni, iar 95% din �mprumuturi sunt concentrate la sase b�nci. �n total, 14 institutii de credit au acordat finant�ri �n franci elvetieni. Din totalul debitorilor cu �mprumuturi �n CHF �nregistrate �n bilanturile b�ncilor, aproape o treime (32%) se reg�sesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Rom�neasc� si 2% la OTP Bank. P�n� �n prezent, opt institutii de credit au anuntat m�suri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului �n raport cu leul.