Persistența dezechilibrelor externe crește dependența României de capitalul străin și pune presiune asupra sustenabilității financiare, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Acesta arată că cererea internă depășește capacitatea economiei de a produce, iar diferența este acoperită prin importuri, care cresc mai rapid decât exporturile.
Într-o analiză publicată pe blogul său, Marinescu susține că reducerea durabilă a dezechilibrelor nu poate fi obținută doar prin câștiguri de productivitate sau competitivitate de preț. România are nevoie de mai multe firme exportatoare, de diversificarea piețelor externe și de o diplomație comercială mai activă, capabilă să faciliteze accesul companiilor românești pe noi piețe.
Într-o economie dependentă de importuri, stimularea puternică a consumului intern poate amplifica rapid deficitul comercial și deficitul de cont curent. Fenomenul a devenit evident în 2024, când politica bugetară expansionistă a dus la creșterea simultană a deficitului bugetar și a celui extern.
Consolidarea finanțelor publice începută în 2025 a redus deficitul bugetar, însă ajustarea nu s-a reflectat, deocamdată, într-o corecție similară a contului curent. Potrivit viceguvernatorului BNR, acesta ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în 2026.
Marinescu subliniază că asemenea dezechilibre nu pot fi corectate sustenabil doar prin reducerea temporară a importurilor sau prin măsuri comerciale. Soluția trebuie să vină din susținerea producției interne, creșterea competitivității și integrarea mai bună a economiei românești în lanțurile europene și globale de producție.
Sectorul agroalimentar este prezentat drept un exemplu relevant. România se numără printre cei mai mari exportatori de cereale din Uniunea Europeană, cu peste 10,3 milioane de tone exportate între iulie 2025 și mai 2026. În ultimii cinci ani, comerțul cu cereale a generat un surplus mediu de 0,8% din PIB.
Performanța ascunde însă o vulnerabilitate: România exportă în special materii prime agricole și importă alimente procesate, cu valoare adăugată mai mare. Deficitul comercial înregistrat pe segmentul produselor alimentare procesate a fost de aproximativ 1,8% din PIB în perioada 2021–2025, de peste două ori mai mare decât surplusul obținut din cereale.
În comparație, Polonia a reușit să păstreze în economia proprie o parte mai mare a lanțului agroalimentar și să obțină excedente importante din produsele procesate. Diferența arată că nu contează doar volumul exporturilor, ci și valoarea adăugată produsă în interiorul țării.
Viceguvernatorul BNR atrage atenția și asupra modificării structurii finanțării externe. Investițiile străine directe, predominante în urmă cu două decenii, au pierdut teren în fața investițiilor de portofoliu și a împrumuturilor externe, care implică riscuri și costuri mai mari.
România dispune în continuare de rezerve internaționale adecvate și de o capacitate bună de plată a datoriei externe, însă această marjă de siguranță nu înlocuiește reformele structurale.
„Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate, iar dependența de finanțarea externă se accentuează”, avertizează Cosmin Marinescu.
În opinia sa, reducerea vulnerabilităților presupune dezvoltarea producției naționale, creșterea valorii adăugate a exporturilor și extinderea accesului firmelor românești pe piețe externe noi.
