Specialistii confirma: exploatarea gazelor de sist de l�nga B�rlad este periculoasa!

Cei doi specialisti de marc� invitati la B�rlad s� conferentieze pe tema gazelor de sist din zon� s-au pronuntat �mpotriva explor�rii si exploat�rii rezervelor de hidrocarburi din apropierea localit�tii. Chiar dac� destul de voalat, at�t prof. univ. dr. Vlad Codrea, c�t si prof. asociat Victor Sabliovschi au declarat c� metoda fraction�rii hidraulice, singura utilizat� la acest moment pentru extractia gazelor de sist, poate duce la poluarea solului si a apei, la producerea accidentelor de sond� si chiar la sc�p�ri de gaz pe traseu.

S�mb�t�, Pavilionul Muzeal „Marcel Guguianu” a g�zduit conferinta „Gazele de sist si evantuala lor exploatare �n zona B�rladului”, organizat� de Muzeul „Vasile P�rvan” B�rlad cu sprijinul Societ�tii de Geografie – Filiala Vaslui. Desi organizatorii au invitat patru specialisti care s� dezbat� aceast� problem�, numai doi dintre ei au putu ajunge. Este vorba despre prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie-Geologie din cadrul Universit�tii „Babes Bolyai” Cluj-Napoca, si prof. asociat Victor Sabliovschi, de la Facultatea de Geografie-Geologie din cadrul Universit�tii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi. Muzeograful Mircea Mamalauc� a explicat c� si prof. univ. dr. Mihai Remus Saramet ar fi trebuit s� fie prezent la �nt�lnire, �ns�, �n ultimul moment, acesta a declinat invitatia, pe motiv c�, marti, se va �nt�lni la Bucuresti cu reprezentantii firmei americane. Oricum, sala �n care s-a desf�surat manifestarea a fost ne�nc�p�toare pentru zecile de b�rl�deni, de la elevi si p�n� la pensionari, care au vrut s� afle mai multe despre eventuala explorare si exploatare a gazelor din zon�. �n r�ndul publicului s-au aflat si prefectul judetului, Levente Csaba Szekely, dar si deputatul PSD Adrian Solomon si viceprimarul municipiului B�rlad, Traian Petcu.

Avantaje si nu prea

Primul care a luat cuv�ntul a fost prof. Vlad Codrea. Acesta a �nceput dizertatia prin a descrie putin zona Moldovei si tipul de gaz ce poate fi g�sit �n subsolul zonei B�rladului, dup� care a explicat �n ce const� medoda fraction�rii hidraulice si �n ce conditii (ad�ncime si temperatur�) se g�seste gazul natural. Ulterior, a enumerat c�teva avantaje ce pot decurge din exploatarea gazelor: producerea unei cantit�ti mai mici de CO2 dec�t la titei, cresterea bun�st�rii din zon� sau re�mp�durirea, dup� finalizarea extractiei. �ns�, specialistul a tinut s� atrag� atentia asupra unui detaliu important. Totul depinde de contractul deja semnat dintre partea rom�n� si cea american�, care a concesionat deja perimetrul. „Pentru ca aceast� bun�stare s� ajung� la noi, trebuie s� fie prev�zut �n contractul initial. Altfel, nu veti avea niciun fel de bun�stare si veti constata doar c� r�m�neti cu mediul devastat si cu un mic folos care revine din redevente. M-am str�duit cu foarte mult� os�rdie s� g�sesc undeva contractul cu firma american�, dar nu a fost chip. Am apelat si la colegi de-ai mei, pe c�i oficiale sau mai putin oficiale, si tot nu am reusit. Asadar, se ridic� niste semne de �ntrebare: cine l-a semnat, c�nd l-a semnat, cu ce conditii si ar fi interesant de stiut care sunt clauzele ascunse ale contractului. �n Dobrogea, cu un alt perimetru concesionat de firma american� n-a mers socoteala, pentru c� vecinii bulgari au iesit �n num�r foarte mare �n strad� si au manifestat �mpotriv�. Asa c� prima prioritate a devenit zona B�rladului, �ns� nu stim nici c�nd si nici unde vrea s� �nceap�”, a explicat prof. Codrea.

Dezavantaje, c�t cuprinde

Acesta a continuat trec�nd �n revist� si dezavantajele, ar�t�nd c� din cauza acestora el se declar� �mpotriva exploat�rii gazelor de sist din zon�. Cu at�t mai mult cu c�t hidrocarburile exist� de milioane de ani �n subsol si nu vor disp�rea nic�ieri dac� nu se vor extrage p�n� c�nd nu se descoper� toate pericolele la care sunt expuse populatia si mediul. „Desigur, dezavantajele fr�m�nt� societatea b�rl�- dean�, si pe bun� dreptate. �n categoria dezavantajelor avem riscurile geologice. Oric�t de bune ar fi tehnicile folosite, ele nu sunt infailibile. �ntotdeauna pot r�m�ne c�i de evadare a gazului, geologice, naturale, ce nu pot fi surprinse de diagrafiile seismice. Apoi, �n momentul �n care vehicul�m gaz, avem sc�p�ri. At�t la sond�, c�t si la transport. Sunt inevitabile. Si degradarea peisajelor e inevitabil�. Ati v�zut cum arat� c�mpurile acestea de sonde. Nu mai vorbesc de poluarea acviferelor (strat permeabil care contine ap�, n.r.), care se poate �nt�mpla c�nd ciment�rile sunt de proast� calitate si gazul poate ajunge la suprafat�, de poluarea solului, degradarea ecosistemelor, producerea accidentelor „clasice de sond�”. Eu am v�zut unul c�nd eram student stagiar, �n urma c�ruia au murit 25 de persoane. Principala chestiune detaliat� pe care o v�d eu tine de tehnologie �nainte de toate. Nu stim pe ce palier de cunoastere a ajuns pe plan mondial, pentru ca efectele fraction�rii hidraulice s� nu fie devastatoare”, a completat prof. Codrea. Potrivit acestuia, secretomania din jurul contractului, cu tot ce implic�, deranjeaz� cel mai mult �ntruc�t locuitorii din zon�, adic� cei ce vor fi afectati, nu stiu exact la care s� se astepte. Retetele fluidului de fracturare sunt secrete si nimeni nu stie c�t de radioactive sunt pentru mediu si populatie. �ntrebat de un elev din sal� dac� are copii si dac� ar fi de acord cu extractia gazelor de sist �n cazul �n care ar locui �n zon�, prof. Codrea a spus c� ar avea niste nopti foarte nelinistite p�n� ar lua o decizie. �n continuare, cuv�ntul a fost dat prof. Sabliovschi, care, �n mai putine cuvinte, a confirmat c� este tot �mpotriva extragerii gazelor de sist prin aceast� metod�. „Noi am avut un Cernob�l. Din p�cate, am aflat de efectul lui prin intermediul unui satelit, care a detectat c� un nor radioactiv a zburat si la noi. Incidentul s-a petrecut pe 26 aprilie 1986, �ns� la noi cea mai mare radioactivitate a fost �nregistrat� pe 1 mai, c�nd oamenii erau la plaj�. Au fost diagnosticate foarte multe cazuri de cancer de piele, iar mai apoi si de s�n si toti care au murit au murit de cancer. �n cazul gazelor de sist, avem date geofizice care spun c� substantele introduse �n sol prin fractionare ar fi periculoase. Dar, at�ta timp c�t nu stim exact ce contine lichidul injectat, cum s� fiu de acord cu exploatarea?”, a declarat prof. Sabliovschi.