ntre crtile de mare interes national aprute la Chisinu, „Anul 1918. Ora astral a neamului ro – manesc”, de Anton Moraru si Ion Negrei prezint, fr indoial, un interes aparte. Este o carte scris cu suflet si, totodat, cu acribie intelectual, autorii, oameni ai locului, ne ofer date istorice si portrete de lupttori nationali, ultimele ca elemente inedite. De aceea, in articolul de fat, vom avea drept cluz documentar, aproape exclusiv, lucrarea citat mai sus. Imediat dup 1812, au si inceput protestele impotriva acestui rapt teritorial. Situatii dramatice generate de actul respectiv sunt intalnite pe toate palierele sociale. Au fost rupte in dou anumite judete pe care le intalnim pe ambele maluri ale Prutului (Iasi, Flciu), ba chiar sate (Petresti, Pognesti etc.), fiind desprtite, astfel, numeroase familii. Apoi, majoritatea marilor boieri avea mosii pe o parte sau cealalt de Prut, fiind pusi in situatia dramatic de a alege impreun cu familia o anume resedint in detrimentul celuilalte. Imediat vor fi semnalate primele forme de protest, active sau pasive. La 11 februarie 1814, familia Pduraru din satul Brnesti reuseste s fug pe Prut, dar la trecere este prins de rusi Iacob, capul familiei. Desprtit, astfel, de ai si, este silit s se intoarc in satul natal, este pedepsit cu 35 de lovituri de bici si va fi permanent supravegheat de politie. Departe de a fi un caz singular, este un exemplu dintre altele, sute si mii. Conform unui act statistic al vremii, in perioada 1812-1815, cu toat prezenta grnicerilor rusi, 5.000 de familii din Basarabia au trecut Prutul in Moldova. Pentru a stopa fenomenul, guvernatorul rus al Basarabiei a interzis orice contact intre rudele aflate, acum, in dou tri diferite. Interdictia a fost preluat de sovietici si mentinut pe tot parcursul existentei U.R.S.S.. Poetul Grigore Vieru povesteste c, pentru a comunica ceva fratilor de pe cellalt mal, se improvizau texte, cantate tare pe diverse melodii, continutul nefiind priceput de grniceri. Conform autorilor de mai sus, in Arhivele Nationale ale Republicii Moldova s-au pstrat largi liste cu persoane din Chisinu, dar si din numeroase alte localitti, care se aflau sub supravegherea permanent a politiei deoarece isi exprimaser, intr-o imprejurare sau alta, dorinta unei reuniri a tuturor moldovenilor. Au fost efectuate arestri in randurile unor reprezentanti ai boierimii pentru legturi cu romanii de cealalt parte a Prutului sau pentru treceri ilegale ale respectivului rau. n 1853, guvernatorul Basarabiei a dat o hotrare special prin care se interzicea asezarea unor noi locuitori in satele de pe Valea Prutului. n perioada 1860-1890, tot mai multi dintre tinerii nobili moldoveni (boierii primiser acest titlu) militau chiar deschis pentru Unirea cu Romania. Anton Moraru si Ion Negrei citeaz din corespondenta dintre Kotzebue, guvernatorul general, si Antonovici, guvernatorul civil al Basarabiei, din 21 martie 1864: „Moldovenii din Chisinu, tineri din bune familii, au legturi cu Iasii si Bucurestii si pledeaz pentru Unirea Basarabiei cu Principatele.” Pe alt plan, s-au consolidat si s-au intensificat relatiile dintre bisericile si mnstirile din Basarabia si cele din tar. n felul acesta, intre Prut si Nistru s-au pstrat traditiile svarsirii slujbelor ortodoxe asa cum erau in trecut, s-au adus crti trecute pe ascuns peste granit, reusindu-se ca, in ciuda interdictiilor, s se mai pstreze cat de cat limba roman in biserici. Un exemplu in acest sens a fost construirea mnstirii Noul Neamt din Basarabia (foto), cu ajutorul mnstirii Neamtului din Romania. Cu toat brutalitatea regimului colonial rus, patriotii reusesc s realizeze tiprituri in limba roman desi, oficial, acestea erau interzise – iar ceea ce este cu adevrat remarcabil si constituie un nobil exemplu si pentru zilele noastre, se foloseste termenul de „roman”, nu de „moldovean”. n 1827, filologul si pedagogul Stefan Margela tipreste „Gramatica ruseasc-romaneasc”, destinat invtmantului. n 1862 se fac incercri, din pcate nereusite, dar extrem de onorabile, in scopul organizrii unei tipografii romanesti la Chisinu, unde urma s fie scos si un ziar in limba roman. n aceeasi perioad sunt mentionate alte incercri pentru editarea unor crti romanesti, unele realizate: „Abecedarul roman”, „Istoria national”, „Cursul primitiv de limb roman”, „Abeceda roman”. Timp de patru ani, 1867-1871, sub oblduirea bisericii, dar si in scopuri propagandistice, se permite editarea unui „Buletin al Eparhiei Chisinului”. La sfarsitul secolului al XIX-lea, doi mari intelectuali de origine basarabean trec in Romania, unde devin fruntasi ai luptei nationale din provincia de nastere. Bogdan Petriceicu Hasdeu infiinteaz, in 1890, „Societatea Romanilor Basarabeni”, numit, semnificativ, „Milcov”. Dup ce reuseste s scape din exilul siberian, Constantin Stere se implic direct in luptele pentru Unire, mobilizand si alti promotori ai acestui deziderat: Mihail Ene, Victor Duca, Nicolae Sinescu si o mare doamn din Basarabia, Elena Alistar (fiic si sotie de preot, invttoare, medic de front, unica femeie din acel Sfat al Trii care a decis Unirea Basarabiei cu Romania). Numrul celor arestati si judecati de ctre autorittile tariste pentru afilierea la miscrile sociale si nationale nu se cunoaste cu precizie, dar in mod sigur a fost extrem de impresionant. Afirmatia de mai sus este demonstrat de faptul c numai in anul 1912 au fost arestati peste 300 de basarabeni. Ei avuseser curajul s protesteze fat de festivittile organizate de rusi cu prilejul implinirii a 100 de ani de la cotropirea Basarabiei. Dintre nenumratele cazuri de martiri ai cauzei nationale, mentionati de Anton Moraru si Ion Negrei, ne vom opri numai asupra unuia, citand in intregime spusele autorilor: „Mai intai vom vorbi despre Stefan Carjeu, basarabeanul care pentru activitatea sa pe tram national a cunoscut persecutiile tariste. La 18 februarie 1906, din ordinul colonelului Burkov, seful sectiei e jandarmi din Chisinu, in baza articolului 21 al Codului rusesc cu privire la aprarea statului, Stefan Carjeu a fost arestat la Cahul. Avea doar 19 ani cand a fost arestat de politia secret tarist. n proces i sau adus acuzatii conform articolului 130 al Codului penal al Rusiei, care prevedea contracararea propagandei subversive. Stefan Carjeu era acuzat pentru difuzarea unor proclamatii antitariste si de participare la miscarea de eliberare national a Basarabiei. Semnificativ este ins urmtorul amnunt: in dosar este judecat c inculpatul se declarase de nationalitate roman, desi era supus al Rusiei. Prin urmare, constiinta national a lui Stefan Carjeu nu las nici un fel de dubii. Aceast identificare etnic este destul de semnificativ dac tinem cont c promotorii politicii coloniale a Rusiei fceau tot ce le sttea in puteri pentru a starpi inssi notiunea de roman in Basarabia.” (lucrarea citat, pg. 16). Dar si dincoace de Prut se lupta, poate cu aceeasi ardoare, pentru eliberarea Basarabiei si Unirea sa cu Romania. Din lungul sir de personalitti mobilizate in acest sens, cu druire sufleteasc si cu miestria scrisului, se desprinde prioritar imaginea de o lumin nepmantean a lui Mihai Eminescu. n peste 20 de articole publicate in „Timpul”, el a sustinut cu cea mai deplin inflcrare revenirea Basarabiei si Bucovinei la Moldova, din care fuseser sfisiate si astfel, implicit, s intre in componenta Romaniei. Ciclul articolelor a fost generat si de indignarea poetului fat de marea nedreptate fcut Romaniei cand, dup glorioasa participare la rzboiul de la 1877, a fost silit s cedeze Rusiei judetele Cahul, Ismail si Bolgrad. Desi ar trebui citat in intregime fiecare articol, ne oprim la un text care i-a impresionat si pe autorii de la Chisinu: „Milionul de romani din asa-zisa Basarabia ruseasc este deschegat si tinut cu sila departe de poporul romanesc. Rusia nu se multumeste de a fi luat o parte mare si frumoas din vatra Moldovei, ci voieste s-si ia si sufletele ce se afl pe acest pmant si s mistuiasc o parte din poporul roman. Rusia nu a luat aceast parte din Moldova pentru ca s-si asigure granitele, ci pentru ca s inainteze cu ele, si nu voieste s inainteze decat spre a putea stpani mai multe suflete.” Citand acest pasaj, pe lang admiratia pentru intuitiile lui Eminescu, ne-am permis s facem o comparatie cu spusele maresalului polonez Rydz- Smigly, inainte de al doilea rzboi mondial: „Nemtii ne vor lua trupurile, rusii ne vor lua trupurile si sufletele.”. n anul 1905, dup ce Rusia e bulversat de ample miscri revolutionare, determinate si de infrangerea dezastruoas in rzboiul cu Japonia, lupta national din Basarabia cunoaste un puternic reviriment. n rzboi, basarabenii au dat numeroase jertfe, fiind postati in locurile cele mai periculoase. A inceput, astfel, o „traditie”, continuat in cel de-al doilea rzboi mondial, in interventia sovietic in Afganistan, actualmente reluat de ucrainieni, care i-au trimis pe tinerii romani din zona Cernuti, unii de numai 17 ani si neinstruiti, pe frontul din estul Ucrainei. Acum, incepand cu 1905, profitand de unele libertti promovate de regimul Stolapin, apare o patriotic si combativ pres in limba roman: „Basarabia”, „Viata Basarabiei”, „Moldoveanul”, „Basarabia reinnoi t”, „Luminatorul”, „Fclia trii”, „Glasul Basarabiei”, „Cuvant moldovenesc”, „Scoala moldoveneasc”. Starea de spirit s-a reflectat si in folclor. Constantin Kiritescu, desi imptimit de istorie, citeaz cateva versuri din acest domeniu cultural: „Prutule, dac-i sca Noi ca fratii ne-am avea Frati de cruce, frati de sange Dup mini n-ai mai plange. Prutul ista ni disparte Apa aceasta n-ari moarte? Dar ne-om pune noi candva Si cu gura l-om sca.”
– va urma –
Dan Ravaru
