Laringita este produs de inflamatia, iritarea sau folosirea excesiv a corzilor vocale ce apartin laringelui. Cauzele tin de infectiile tractului respirator superior, n special viroz respiratorie (rceal) sau grip, dar si de folosirea excesiv a corzilor vocale prin vorbitul ndelung si cu voce tare, prin tipat sau cntat, de alergii sau de expunerea la substante iritante, cum ar fi fumul sau substantele chimice. Simptomele cronice sunt cele care dureaz dou sptmni sau chiar mai mult si indic o afectare mult mai sever a corzilor vocale dect o simpl inflamatie, cum ar fi afectarea nervilor, aparitia unor leziuni sau a unor polipi la nivelul laringelui, si o posibil aparitie a unor zone ndurate, asa numitii noduli laringieni.
Cele mai frecvente cauze ale laringitei sunt: – infectiile de tract respirator superior de cauza viral, cum ar fi cea mai frecventa dintre ele – viroz respiratorie; n majoritatea cazurilor, laringita apare n acelasi timp sau dup o infectie de tract respirator superior si se poate asocia cu prezenta de secretii mucoase sau mucopurulente n exces, ce ajung pe peretele posterior al faringelui si provoac tuse; alte simptome pot fi prezent a mucozittilor la nivelul nrilor si o usoar crestere a temperaturii; – sinuzita, care reprezint inflamatia sinusurilor; – expunerea la noxele din mediul nconjurtor; tusea si prezenta secretiilor la nivelul posterior al faringelui poate, de asemenea, duce la aparitia laringitei, dac persoana a fost expus la diferiti alergeni sau iritanti; fumul de tigar, inclusiv fumatul pasiv, poate fi considerat unul dintre principalii factori iritanti; – vorbirea excesiv si ndelungat: vocea rgusit, ngrosat sau soptit; poate aprea si dup folosirea excesiv a acesteia, asa cum se ntmpl la sustinerea echipei favorite, n cadrul unui eveniment sportiv; – boal de reflux gastro-esofagian: acidul gastric refluat din stomac poate irita si inflama laringele, asa numitul reflux laringian; unul dintre simptomele refluxului, cum ar fi pirozisul (arsur retrosternal), poate s nu fie ntotdeauna remarcat; laringita poate fi uneori primul semn al aparitiei refluxului. Desi rare, infectiile respiratorii produse de fungi pot duce la aparitia laringitei mai ales la persoanele cu o imunitate slab.
Simptome
Principalul simptom al laringitei este modificarea caracterului vocii; aceast poate fi rgu- sit, subtiat, ngrosat sau abia perceptibil. n unele cazuri, laringita poate duce la incapacitatea de a vorbi. Se poate ntmpla c, nainte de aparit ia modificrilor vocii, s existe durere la nivelul gtului (ce se poate nrutti pe msur ce se accentueaz) si schimbarea caracterului vocii. Primele modificri legate de voce apar dimineat la trezire, cnd efortul de a vorbi este mult mai mare si vocea nu mai sun la fel c pn atunci. Exist, de asemenea, nevoia de a tusi si de a se curat rapid gtul, mai ales atunci cnd cauzele laringitei sunt legate de infectii, n special de cele virale. Aceste simptome sunt de obicei temporare, n afar de cazul cnd poate exist o alt afectiune. Dac simptomele mai includ si dureri severe la nivelul gtului, dificultti la nghitire, tuse cu expectoratie cu snge sau o formatiune vizibil la nivelul gtului, trebuie neaprat s se prezinte de urgent la medicul de familie. Un copil care prezint dureri severe la nivelul gtului saliveaz si are dificultti n a respira poate avea epiglotit (inflamatia epiglotei), o afectiune acut care necesit tratament de urgent.
Diagnostic
Desi simptomele laringitei dispar de obicei n mai putin de cteva zile, pot dura pn la dou sptmni s dispar complet, dar exist o recuperare total. Trebuie consultat medicul, n cazul n care simptomele au aprut brusc si fr o anumit cauz si nu scad n intensitate n cteva zile. Dac exist durere sever si greutate la nghitire, iar atunci cnd persoan tuseste exist si o expectoratie sangvinolent, trebuie neaprat s se consulte medicul. Pentru a diagnostica laringita, medicul va ntreba pacientul despre antecedentele lui medicale si va efectua un examen fizic. Medicul va cuta zonele de sensibilitate sau eventualii noduli de la nivelul gtului, apoi va cuta la nivelul nasului, gurii si a gtului zonele de inflamatie. Aceste examinri l vor ajuta pe medic s-si dea seama dac simptomele sunt legate de laringit sau exist posibilitatea unei alte patologii. Dac alte modificri sunt prezente, cum ar fi polipii sau zone de ulceratie la nivelul laringelui, laringita va fi eliminat ca posibilitate de diagnostic, ns este dificil de observat rapid aceste modificri, de aceea este bine s existe o nou evaluare medical specializat.
Consultul de specialitate
Trebuie consultat un medic specialist ORL (care se ocup cu patologia de la nivelul nasului, urechilor si gtului) atunci cnd: – simptomele nu s-au mbunttit sau nu au disprut dup dou sptmni; – au aprut brusc o serie de modificri care produc dureri severe (dureri care iradiaz pn la nivelul urechilor), dificultti la nghitire sau prezenta tusei cu expectoratie sangvinolent; – exist o alt suspiciune n urm examenului fizic si exist un anumit risc dat de antecedentele medicale personale; – medicul de familie crede c exist posibilitatea c laringita s devin cronic sau s conduc la o alt afectiune; de exemplu, un cntret profesionist poate dezvolt ocazional episoade acute de laringit, dar este bine c acesta s fie sftuit de un specialist ORL, pentru a preveni aparitia unor polipi sau noduli la nivelul laringelui.
Investigatii
Dac medicul specialist consider c modific rile vocii pacientului depsesc criteriile de diagnostic al unei simple inflamatii a laringelui, acesta poate recomanda o serie de teste suplimentare, cum ar fi: – laringoscopie: pentru acest examen, medicul va introduce un tub flexibil (fibroscopul) n gt, ceea ce i va permite s vad n detaliu laringele; n timpul acestui test, medicul poate preleva o portiune de tesut de la nivelul laringelui pentru efectuarea unei biopsii; examinarea anatomopatologic a acestui tesut laringian poate exclude diagnosticul de cancer sau al unei alte afectiuni grave; exist riscul aparitiei cancerului n cazul n care pacientul este fumtor si prezint noduli la nivelul laringelui; – laringostroboscopie: acest test permite medicului s observe vibratiile corzilor vocale pentru studiul mobilittii acestora, utiliznd un instrument luminos. Alte teste ce pot fi fcute depind de natura leziunilor depistate prin examinrile anterioare.
Tratament general
De cele mai multe ori, laringita este consecin- ta unei infectii prezente la nivelul tractului respirator superior, cum ar fi viroza respiratorie. Modalittile de tratament la domiciliu similare cu cele pentru rceal, cum ar fi repausul vocal si o bun hidratare, sunt de obicei tot ceea ce este necesar. Dac aparitia laringitei se datoreaz unei utilizri prelungite si excesive a vocii, repausul vocal mpreun cu o serie de alte msuri de ngrijire la domiciliu reprezint tratamentul cel mai bun. Totusi, dac problemele persist sau dac revin constant, trebuie avut n vedere si un antrenament special pentru voce. Medicatia poate fi administrat pentru tratamentul laringitei sau pentru a rezolva o serie de simptome ce pot nr- utti evolutia laringitei. De exemplu, prescrierea decongestionantelor nazale poate fi util pentru eliberarea secretiilor, dac nasul nfundat este cauzat de o rceal sau declansat de o alergie. Cnd congestia este eliminat, la nivelul nasului se poate realiza procesul de umidificare, care duce la diminuarea inflamatiei la nivelul laringelui. Medicul specialist poate recomanda exact tratamentul necesar pentru fiecare pacient n parte. Boala de reflux gastro-esofagian este o cauza obisnuit a laringitei. Tratamentul ambulator pentru scderea producerii de acid gastric, poate ajuta si la rezolvarea laringitei. Totusi, prescrierea unei retete de ctre un medic specialist poate fi necesar. Dac boala de reflux gastro-esofagian nu este tratat si devine o boal cronic, poate duce la o voce rgusit pe termen lung si chiar la zone de ulceratii la nivelul laringelui. Alte afectiuni care au simptome asemn- toare cu laringita vor necesit un tratament specific acestora.
Tratament ambulatoriu
Simptomele laringitei se remit de la sine n mai putin de dou sptmni. Pentru o mai bun recuperare, se pot lua o serie de msuri de tratament si acas, cum ar fi: – repausul vocal: nu trebuie fcut un repaus vocal total, dar o utilizare ct mai putin a vocii ar fi foarte bun; trebuie s se vorbeasc ncet, dar nu soptit, deoarece acest lucru poate irita laringele mult mai mult dect vorbitul ncet; trebuie evitat vorbitul la telefon sau cu voce tare; – trebuie ncercat s nu se fac curtarea gtului: acest lucru poate cauza mai multe probleme si poate creste inflamatia de la nivelul laringelui; un eventual tratament supresiv pentru tuse, poate fi de ajutor dac pacientul respectiv are o tuse seac, care nu produce mucus; – ar trebui c pacientii s se opreasc din fumat si de asemenea s evite si fumatul pasiv: fumul de tigar irit gtul si laringele si agraveaz inflamatia; – trebuie c locuinta pacientului s aib un anumit grad de umiditate, care s permit scderea cantittii de mucus, evitndu-se astfel nasul nfundat sau scurgerea de secretii pe peretele posterior al faringelui; – s existe o bun hidratare; – eliberarea nasului de secretii: acest lucru poate fi ajutat de mentinerea umidittii n camer, iar o infuzie salin ar putea fi de ajutor; – prevenirea si tratamentul refluxului gastroesofagian: pentru a preveni sau a micsora refluxul, care poate irita sau chiar produce leziuni la nivelul laringelui, ar trebui s se evite s se mnnce nainte de culcare, s se reduc cantitatea de cafea si alcool si s se ncerce o alimentatie ct mai sntoas; medicamentele pentru reducerea acidittii gastrice pot ajuta, cnd aceste msuri igieno-dietetice nu mai sunt suficiente.
