Îndatorarea populației s-a majorat cu 9,5%, arată un raport al Băncii Naționale a României.
Ritmul de creștere a datoriei sectorului privat s-a temperat în anul 2025 (+5,6% față de Â8,9 la sută în 2024), aceasta ajungând la nivelul de 819,4 miliarde lei, echivalentul a 43% din PIB, în timp ce îndatorarea populației de la instituțiile financiare s-a majorat într-un ritm similar celui din anul anterior (+9,4% în 2025 și +9,5% în 2024), conform Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a României.
„Îndatorarea sectorului real continuă să se plaseze în faza descendentă a ciclului, atât la nivel agregat, cât și pe principalele segmente de creditare (companii nefinanciare și populație)”, se subliniază în raport.
Potrivit sursei citate, dinamica anuală a îndatorării firmelor de la bănci sau IFN s-a redus la +5,1% în 2025, de la +8,1% în 2024.
Principala sursă de finanțare a datoriei companiilor și populației a fost reprezentată de instituțiile de credit, acestea acordând 74,4% din totalul datoriei financiare a acestora. Deși rolul IFN în finanțarea datoriei sectorului privat a fost în creștere, volumul creditelor acordate de acestea a reprezentat 11,5% din totalul datoriei financiare a sectorului real (în creștere de la 10,6% în 2024).
Datoria de la instituții financiare nerezidente a continuat să sporească într-un ritm superior celei de la instituții financiare autohtone (+8,4% față de +7%), în principal pe seama datoriei externe a companiilor nefinanciare, care reprezintă 87,9% din total. Totodată, creditele externe de tip mamă-fiică sunt o componentă importantă a îndatorării, acestea reprezentând 31% din totalul datoriei sectorului privat și 43% din îndatorarea totală a companiilor nefinanciare. Dinamica anuală a acestui tip de finanțare s-a moderat în anul 2025, de la 10,5% în 2024 la 3,1%.
Raportul menționează că datoria bancară a populației a fost preponderent denominată în moneda națională (93%, în decembrie 2025), inclusiv ca urmare a măsurilor macroprudențiale privind debitorii implementate de BNR, diferențiate în funcție de valută. În contrast, expunerea în valută a companiilor nefinanciare a deținut un rol important în portofoliul corporativ al băncilor (aproximativ jumătate) și a înregistrat un ritm susținut de creștere în cursul anului trecut, dar sub nivelurile maxime observate în 2023. „Acest tip de finanțare rămâne sub atenta monitorizare a BNR”, se precizează în raport. În cazul îndatorării de la IFN, în ceea ce privește populația situația este similară celei bancare, stocul de credite fiind preponderent acordat în moneda națională (91%).
În cazul firmelor, datoria la IFN este majoritar denominată în monedă străină (83,3%). Creșterea costurilor, în special a celor cu personalul, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare în anul 2024, nefiind compensată de o creștere proporțională a cifrei de afaceri.
Pe acest fond, indicatorul de sănătate financiară s-a deteriorat ușor comparativ cu anul precedent, însă a rămas în afara zonei de risc la nivel agregat și peste nivelul prepandemic.
În funcție de sectorul de activitate, agricultura, imobiliarele și utilitățile sunt domeniile care s-au aflat în zona de risc (primele două fiind în această situație de dinainte de anul 2024).
