„La mine, elevii lui Paulescu au totdeauna usa deschis. ” – Harvey William Cushing
– continuare din numrul trecut
Mostenirea sa politic si managerial va fi preluat si dus mai departe de sotia sa, Florica Bagdasar, sub ministeriatul creia se va infptui reforma sanitar din Romania. n linii mari, aceasta va insemna teritorializarea sistemului pe criterii geografice, depersonalizarea spitalelor, care-si vor pierde identitatea si se vor numi pe criterii teritoriale (comunal, orsenesc, raional, regional, republican etc.), sistemul privat va fi desfiintat, bisericile de incint vor fi inchise, cu transformarea paracliselor in prosecturi, iar sistemul medical si indeosebi invtmantul medical vor fi epurate, in asa zisa ‘marea reparatie’, adic inlocuirea celor cu alte convingeri si promovarea celor ‘nedrepttiti’ in vechiul regim, sau prin promovarea celor ‘devotati cauzei’ din esalonul doi. Din nefericire, sau ca o rzbunare a destinului, aceast reform care a lovit atat de drastic in sistem va lovi si in Florica Bagdasar, pentru c, in perioada 1948-1957, va fi ostracizat de regimul comunist pentru asa zisul deviationism in educatie si cultur. Motivul ‘demascrii’ a fost c, impreun cu colaboratoarea sa, Florica Niculescu, va concepe un abecedar si un manual de matematic adaptat copiilor cu deficient mintal din centrul de sntate pe care-l coordona dup principiile moderne in domeniu insusite la Harward. Justificarea oficial era c ‘Romania comunist nu are deficienti mintali’. Dup reabilitarea poststalinist, va refuza categoric s se reintoarc in randurile partidului comunist. Va fi totusi tolerat ca vicepresedint a Crucii Rosii Romane si in calitatea sa de medic la Centrul de Sntate Mintal pe care il infiintase in perioada de ministeriat. Rmane in istoria medicinei romanesti ca fondatoare specialittii de Neuropsihiatrie Infantil si a Centrelor de Sntate Mintal atat de actuale astzi. Remarcabil si demn de subliniat in istoria familiei Bagdasar este devotamentul, afectivitatea si comuniunea deplin in munc, in convingeri si in viat a celor doi. Florica Bagdasar isi va urma sotul pe bursa lui in America, unde, prin munc, va obtine si ea o burs, in baza creia va studia la Harward. si va ajuta sotul in devenirea lui participand in sala de operatie la interventiile chirurgicale de inceput. i va imprtsi convingerile si il va urma in tot ceea ce el dorea s intreprind si chiar ii va succeda ca ministru, desvarsindu-i opera. Este un exemplu emotionant de convietuire familial, pe care fiica lor Alexandra il va ilustra convingtor si cu delicatete in amintirile sale. Situatia familiei se va complica si mai mult odat cu plecarea unicei fiice, Alexandra, in SUA, ca matematician astrofizician la Universitatea din New York si cstoriei acesteia cu Saul Below (viitorul laureat al premiului Nobel pentru literatur din 1976), care va vizita Romania acelor vremuri. Urmarea va fi un roman intitulat ‘The Deans December’ (Iarna Decanului), in care Saul Balow descrie realittile sumbre ale Romaniei anilor 70 ai secolului trecut. Romanul va fi criticat la modul furios de propaganda comunist si apoi interzis. nssi fiica sa va scrie o serie de dou articole cu caracter biografic, publicate in revista 22, in anul 2004, sub titlul ‘Asklepios versus Hades’, in care, de o manier patetic si, desigur, cu o doz de subiectivism, descrie viata dedicat si zbuciumat a printilor si.
Etica si echitate n relatia cu Nicolae C. Paulescu
Ca militant activ si om politic agreat de regimul comunist care se instalase la conducerea trii, era nevoie, dup uzanta timpului, de o ‘autobiografie’ curat, care s satisfac exigentele politice si sociale ale vremii. Asa incat, etapa american in pregtirea sa si, mai ales, relatia cu Paulescu si Cushing vor fi eludate cu grij sau prezentate lapidar si cu interpretarea de rigoare. Originea sa social, greuttile devenirii sale, munca sa neobosit si realizrile sale il ajutau foarte mult pentru pozitia de leadership a noii nomenclaturi care se infiripa sub supravegherea atent a ocupantului sovietic. Atitudinea sa prosovietic era una entuziast si total, atata timp cat va intampina cu flori (impreun cu sotia sa Florica) intrarea trupelor sovietice in capital. Se pare c inssi alctuirea guvernului Petru Groza sar fi decis in casa Bagdasar, de pe strada Sperantei nr. 13, ca dovad a marelui credit pe care il avea in fata liderilor comunisti ai vremii. Dovada imprtsirii totale a crezului comunist si militantismului activ o constituie si faptul c la moartea sa au fost funeralii oficiale (primul lider comunist condus pe ultimul drum), iar sotia sa ii va succeda la conducerea Ministerului Snttii si va definitiva noua structur a snttii in viziune comunist. Atitudinea nu era una singular, de vreme ce obedienta si profesarea noilor idei erau garantia unei ascensiuni sigure in ierarhia vremii. Nume cu rezonant in stiinta si cultura noastr au trecut cu arme si bagaje in barca noului sistem, beneficiind de toate privilegiile pozitiei, lovind fr jen si fr scrupule in colegii de pan mai ieri, asa cum a fost cazul lui Mihail Sadoveanu, Constantin Parhon, Nicolae Gh. Lupu, Grigore Benetato, Gheorghe Danielopolu, Ion Nitescu, Stefan Milcu, Dimitrie Voinov, George Clinescu si multi altii, care au mers pan acolo incat s-au angajat in restructurarea Academiei Romane. ntr-un asemenea context, problema eticii si echittii in relatiile dintre intelectuali si, indeosebi, dintre discipoli si dascli erau eludate, privite critic sau aruncate in derizoriu. n cazul nostru, bursa Rockefeler s-ar fi risipit in van dac nu era recomandarea lui Paulescu ctre Cushing, care i-a deschis larg portile clinicii maestrului din Boston, porti care rmaneau inchise pentru majoritatea celor care doreau s participe sau mcar s asiste la o operatie pe creier. ‘La mine, elevii lui Paulescu au totdeauna usa deschis’, avea s spun Harvey Cushing, ca dovad a pretuirii sale pentru savantul roman. Buna pregtire a tanrului Bagdasar in domeniile chirurgiei, neurologiei si endocrinologiei (intre care vedea o strans legtur), hrnicia, inteligenta si determinarea sa il vor impresiona pe Cushing si vor conduce la o relatie special intre cei doi. Ca urmare, Bagdasar va intra in echipa operatorie, va prelucra piesele anatomice postoperatorii, va participa activ la elaborarea unor studii stiintifice si, in general, se va incadra in spiritul elaborat al muncii din clinica maestrului. Aprecierea si bunvointa maestrului Cushing vor depsi cu mult relatiile strict de ordin profesional si stiintific, ajutand-o efectiv pe Florica Bagdasar in obtinerea bursei Rockefeler in baza creia se va initia la Harward in abordarea copilului cu disabilitti sub aspect neuropsihic, educativ si formativ, pe care le va aplica si profesa la intoarcerea in tar. De asemenea, Cushing ii va ajuta efectiv atunci cand au fost internati la Sanatoriul Trudeau, pentru tratamentul tuberculozei de care s-au imbolnvit amandoi. Relatia va rmane la fel de puternic si dup plecarea din America, cand Cushing ii cere elevului su sprijinul in a-l aduce pe Paulescu la Congresul American de Fiziologie din 1929 (dorint neimplinit, pentru c Paulescu era deja bolnav si nu risca o asemenea cltorie cu vaporul) si cu ocazia congresului de la Berna (1937), cand Cushing il nominalizeaz printre favoriti, asezandu-l in stanga sa la receptia organizat in cinstea colaboratorilor si. Evocarea acestor dou momente in devenirea familiei Bagdasar va fi omis cu bun stiint, pentru c convingerile politice si noile realitti impuneau acest lucru. ntai de toate c bursa Rockefeler era considerat un cap de pod pentru propaganda burghez decadent si dusmnoas. La randul ei, recomandarea lui Paulescu era compromittoare pentru o carier politic, mai ales c noul regim il va declara dusman al poporului si il va exclude din Academia Roman pe motiv c era antisemit, fanatic religios, avea convingeri burgheze retrograde, atitudini care, in viziunea marxist-comunist, trebuiau condamnate si chiar infierate cu manie proletar, asa cum o fceau Benetato, Danielopolu, Parhon si altii de la tribuna Academiei Romane restructurate. Situatia se va regsi si in omisiunile altor pactizanti cu regimul, beneficiari ai burselor Paulescu la Spitalul parizian ‘Notre Dame de Perpetuel Secure’, acordate timp de 40 de ani (in amintirea perioadei in care Paulescu lucrase si crease aici) unor tineri medici romani, printre care si Alfred Rusescu (pe nedrept considerat astzi ca fondator al pediatriei romanesti in dauna marelui Mihail Manicatide). Numai c, in fata realizrilor unui om de stiint de talia lui Paulescu, care a fcut atat bine umanittii, orice alte consideratii, fie ele si de ordin politic, plesc, autoritatea lui stiintific fiind de aceeasi notorietate si astzi. Vor fi uitate, in egal msur, si relatia cu profesorul Persival Bailey (1893-1973), si cu marele fiziolog american J. F. Fulton (1899-1960). Cheia paulescian, asa cum o numeste Radu Iftimovici, ii va deschide drumul si-i va netezi calea pe drumul desvarsirii sale. Aceast cheie va functiona la modul desvarsit, avand la origine dou motive majore. Primul era admiratia nemrginit a lui Cushing pentru Paulescu, din motivele expuse mai sus, si al doilea, c se intalneau doi oameni care cutau cile comune intre neurologie, endocrinologie si chirurgia creierului. Din aceast cheie si relatie se va naste neurochirurgia romaneasc, specialitate de pionierat si pentru sud-estul Europei, spre Romania indreptandu-se pacienti din multe tri riverane. Pe cat de benefice au fost munca neobosit, talentul si determinarea in fata suferintei umane a familiei Bagdasar (Dimitrie, ca fondator al neurochirurgiei romanesti, si Florica, fondatoarea neuropsihiatriei infantile si centrelor pentru copiii cu deficient mintal), pe atat de nedreapt a fost soarta celor doi. Dimitrie Bagdasar isi va incheia existenta la numai 52 de ani, prin metastaze cerebrale secundare unui cancer pulmonar, in plin efervescent creatoare si politic, iar Florica Bagdasarcontinuatoarea operei manageriale a sotului su, va fi compromis si ostracizat in stilul comunist al regimului, de ‘lichidare a tovarsilor de drum’, scpand totusi de lichidarea fizic efectiv datorit strii precare a snttii (la randul ei, bolnav de plmani). Va fi sacrificat de regimul pe care l-a servit din convingere, atingand totusi venerabila varst de 82 de ani.
Concluzii
1. Dimitrie Bagdasar este una din marile personalitti medicale ale Romaniei: fondatorul neurochirurgiei romanesti, creator de scoal si om de stiint. 2. A fost elevul lui Gheorghe Marinescu, Nicolae Paulescu si Harwey W Cushing, pe care-i evoc conjunctural in biografia sa. 3. Originea sa modest (Rosiestii Vasluiului), greuttile devenirii i-au indus, in plan social, o orientare de stanga activ, de aici si crezul su politic. 4. Din nefericire, crezul su politic nu a fost validat istoric ca fiind unul progresist, ci ca unul ‘ilegitim si criminal’. 5. Orientarea sistemului sanitar pe care l-a manageriat in calitate de ministru a fost unul sovietic, de tip stalinistcentrat pe culpabilizarea medicului si sistemului medical. 6. Opera sa managerial va fi continuat de sotia sa, Florica Bagdasar, la randul ei fondatoare a neuropsihiatriei infantile si creatoare de scoal, pan la ‘demascare’. 7. Ostracizarea sa a fost in stilul comunist cunoscut, al ‘sacrificrii tovarsilor de drum’, incepand cu demascarea, oprobriul public si exterminarea fizic. 8. ncercrile fiicei lor Alexandra (cstorit Below), de reabilitare socio-politic sunt subiective si de inteles. 9. ‘Iarna Decanului’ (The Deans December) scris de Saul Below rmane o mrturie dureroas a acelei epoci, servit din pcate de asemenea minti luminate cum au fost Dimitrie si Florica Bagdasar.
* Valeriu Lupu doctor n stiinte medicale
Bibliografie;
1. Aldea Hortensiu – Neurochirurgi celebri, Ed. Glasul Romaniei, 1992;
2. Bellow Alexandra – Asklepios versus Hades, ‘Rev. 22’, nr. 755, 2004;
3. Bellow Alexandra – Asklepios versus Hades, ‘Rev. 22’, nr. 756, 2004;
4. Bellow Saul – The Deans December, Ed. Harper & Row, New-York,1982;
5. Cushing W.H. – ‘Scrisoare ctre D. Bagdasar’, mai 1929, Colectia dr. Pavel;
6. Cushing W.H. – ‘Scrisoare ctre D. Bagdasar’, iulie 1929, Colectia dr. Pavel;
7. Iftimovici R. – Isoria universal a medicinei si farmaciei, Ed. Acad. 2012;
8. Iftimovici R. – Osmoz ideatic Paulescu – Cushing, ‘Viata Med’, 42, oct. 2016;
9. Lupu Val. – Paulescu betwen science of life and metaphisic of existence, Ed. TipoMoldova, Iasi 2018;
10. Mrgineanu Marius – Dimitrie Bagdasar (1893-1946), Portal medfam, 2012;
11. Mihailide M. – Medicii si seductia puterii, Ed. Viata Med., Buc., 2014;
12. Teichman St, Aldea H. – Pioniers of Pituitary Physiology, Harvey Cushing and Nicolae Paulescu, J. Hist. Med, Jan. 1985.
