– continuare din numrul trecut –
De cate ori in cltoriile domniilor voastre nu ati btut drumurile trii peste campurile cu verdeat unde tranii muncesc veseli, s fiti martor la servirea mesei pe pajistea inflorit, la ruptul ritualic al pitei de cas invelit in stergar de in curat, la blidele nscute din acelasi aluat cu Adam, ca apoi, trecand prin cuptorul lui Vulcan, s apar pe fata de mas din panza de in pe care tranii obositi isi odihnesc mainile? Am fi ipocriti dac nu ne-am dori s vedem mcar in clipele de concediu cateva zile acest sat dintre vi, in care osenii creeaz pentru posteritate opere de art de care, de cele mai multe ori, nici ei nu sunt constienti. Opere de art care, mai tarziu, vor deveni mrturii ale unui popor si neam care, candva, a locuit aici. Toate aceste fru – museti si multe altele se pot descoperi in cartea ‘Oule incondeiate din Cmarzana’. Un aspect care ar trebui s stimuleze interesul pentru acest domeniu al folclorului este intreptrunderea problematicii sale cu cea a arheologiei, concentrand in sine valorile si creatiei populare in general. Subintelegandu-se contextul larg al punctelor de contact cu celelalte domenii ale cunoasterii, dorim s subliniem contributia pe care studierea complex a oulor incondeiate, apeland la aportul psihologilor, istoricilor, etnografilor, ar putea s o aduc la edificareaa varstelor dezvoltrii umanittii din punctele de vedere ale vietii spirituale si ale relatiilor sacruprofan. Evidenta reminiscentelor elementelor magice in oule incondeiate, o stare anterioar religiilor organizate, prezentele puternice ale animismului, toate converg spre acea perioad de sute de mii de ani din istoria omenirii, cea mai lung si cea mai putin studiat varst uman, de cea mai mare stabilitate, inaintea adevratelor explozii ale dezvoltrii incepute din neolitic. ntr-un fel de paralelism de conceptie cu ontogeneza prenatal, oul incondeiat parcurge din nou, cu rapiditate fulgertoare, toate varstele umanittii. Nu se divulg aici lucruri noi, dar se poate trage un semnal de alarm asupra interesului imens pe care ar trebui s-l cunoasc cititorul prin studierea acestor mestesuguri, care sunt culese sistematic si la obiect. Nu se poate trece peste contributiile existente deja, unele dintre ele extrem de valoroase, ale artei populare trnesti, dar trebuie subliniat faptul c arta incondeierii oulor este in felul ei regina artelor, in sensul cel mai convingtor, el fiind privit ca simbol al creatiei, dar si un element primordial al tuturor lucrurilor, pstrand in el nucleul vital ce include marea enigm a fecundittii, o expresie a armoniei si frumosului absolut sau, de ce nu, chiar a perfectiunii cosmice. Superioritatea artistic, exceptionalele insusiri plastice, incrctura lor sufleteasc confer oulor incondeiate o pozitie particular in contextul artei populare din centrul Europei, din care face parte integrant, atat prin situarea geografic a Romaniei, unde au fost lucrate, cat si prin momentul aparitiei si prin descendenta tehnicii lor. La romani, arta inchistririi oulor ne duce spre vremuri de mult apuse. Acest mestesug a fost practicat pe tot arealul trii in cuiburi arhaice pline de viat, in care arta trneasc strveche a inflorit mai puternic ca in alte zone, ajutat si de conditiile geo-politice, dar si de oameni priceputi si dornici de frumos. Relatia om-natur este indispensabil si in arta incondeierii oulor de Pasti – cand in ornamentica acestora apare, incepand cu genericul ‘frunz’ sau ‘floare’, un intreg univers minunat, alctuit din flora specific zonelor respective: ‘frunza nucului’, ‘frunza stejarului’, ‘frunza trandafirului’, ‘frunza campului’, ‘frunza canepii’, ‘frunza spicului’, ‘frunza graului’. n aceast lume fitomorf, la loc de cinste este Floarea Pastelui, intalnit, intr o diversitate de forme, pe coaja oulor incondeiate. Un alt motiv incrcat cu o simbolistic aparte este bradul, prezent ca arborele vietii si redat sub forma ramurii de brad stilizate.
– continuare in numrul viitor –
Dan Horgan
