Iat c am ajuns si la cele trei zile, pe care stenii le serbau cu mare fast, zile care constituie Filipii de iarn, serbate de mitologia popular din 29 pn pe 31 ianuarie. La mijlocul acestui ciclu, i cinstim pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gur de Aur, doctori vindectori. Desi pomeniti separat n luna ianuarie, pe Sfntul Vasile pe 1 ianuarie, pe Sfntul Grigorie pe 25 ianuarie si pe Sfntul Ioan Gur de Aur pe 27 ianuarie, ei sunt prznuiti mpreun pe 30 ianuarie.
Pricina acestui praznic a fost indelung disputat in zilele imprtiei lui Alexie Comneanul, cand s-a fcut imperechere si prigonire intre brbatii cei pricopsiti in invtturi si imbunttiti. Unii crestini cinsteau mai mult pe marele Vasilie, iar pre dumnezeiescul Hrisostom il micsorau. Altii iarsi cinsteau mai mult pre dumnezeiescul Grigorie. Din aceast crunt pricin, poporul s-a scindat in ioaniteni, vasiliteni si grigoriteni. Dar iat c, in anul 1084, intr-o vedenie, Sfantului Ioan Mauropos i-au aprut cei trei sfinti impreun si i-au grit: „Dup cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajb nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul su, indemnati de Duhul Sfant, am scris invtturi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invtat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrjbesc, s nu se mai certe pentru noi. C nevointa noastr, cat am fost in viat si dup moarte, a fost s impcm pe oameni si s aducem in lume pace si unire. Impreuneaz-ne, dar, fcandu-ne praznic la cate trei intr-o singur zi, si instiinteaz cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem.o Srbtoarea Sfintilor Trei Ierarhi este o srbtoare ce descoper c dup cum in Sfanta Treime deosebirea dintre Tatl, Fiul si Sfantul Duh nu duce la dezbinare si nici unitatea lor la depersonalizare, tot astfel nici mirenii, ca persoane diferite, nu sunt chemati s triasc separat unii de altii sau s se ridice unii impotriva altora, ci s convietuiasc dup modelul Sfintei Treimi, unul in cellalt. Tn urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru prznuirea comun a celor Trei Ierarhi, iar prin hotrarea luat la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de invtmant teologic ortodox din intreaga lume. Sfantul Vasile cel Mare, episcop al Cezareii Capadociei, nscut in jurul anului 329 a studiat cu retori si filosofi celebri in Cezareea Palestinei, Constantinopol si Atena. De statur inalt, slab si negricios la fat, avea o barb mare, neagr. Cronicile spun c nu a avut timp s se inlbeasc, pentru c a trit numai cincizeci de ani. Ne-a lsat in biseric o Sfant Liturghie care se serbeaz de 10 ori pe an: in primele cinci duminici ale Postului Mare, in Joia Patimilor, in ajunul Sfintelor Pasti, al Crciunului si Bobotezei, si pe 1 ianuarie, ziua de pomenire a Sfantului Vasile. Cu exceptia unor rugciuni, ritualul este acelasi cu al Liturghiei Sfantului Ioan Gur de Aur. A fcut incursiuni in Mesopotamia, Siria, Palestina si Egipt pentru a cunoaste modul in care vietuiau clugrii in singurtate. El i-a adunat pe acestia in locuri organizate, stabilind si o randuial pentru acest mod de vietuire. Tn anul 358, pune temelia primei comunitti de obste, pe malul raului Isis, lang Neocezareea. Aici redacteaz impreun cu Sfantul Grigorie Filocalia, o colectie de texte din scrierile lui Origen. Tot acum, concepe Regulile monahale mari si mici. Tn Cezareea Capadociei a infiintat institutii de asistent social cunoscute sub numele de Vasiliade, cum ar fi: aziluri, case pentru reeducarea fetelor deczute, spitale pentru leprosi. Sfantul Vasile cel Mare a luptat impotriva celor care negau dumnezeirea lui Hristos si a celor care tgduiau dumnezeirea Sfantului Duh. A trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie, in anul 379. Sfantul Grigorie de Nazianz (Teologul) nscut in jurul anului 330, in Arianz, lang Capadocia unde studiaz gramatica pan la varsta de 12 ani, iar intre 350-358 isi completeaz studiile la Atena. A fost hirotonit preot de tatl sau si episcop de ctre Sfantul Vasile cel Mare si leag o prietenie strans cu Sfantul Vasile cel Mare, incat se spunea despre ei c ssunt dou trupuri, ins un singur sufleto. Sfantul Grigorie de Nazianz avea statur mijlocie si un ochi bolnav, din cauza unei lovituri venit de la arienii ce negau dumnezeirea lui Hristos. Numele de sTeologulo il primeste dup sustinerea celor cinci Cuvantri teologice in anul 380, la Constantinopol, in Biserica sTnvieriio. Sfantul Grigorie de Nazianz a prezidat cel de-al II-lea Sinod ecumenic din anul 381. Sfantul Grigorie Teologul cere spre btranete de la impratul Teodosie cel Mare s triasc retras, in liniste: „Si eu, imprate, o singur favoare cer puterii tale care face daruri mrete. Nu cer aur, nu tblite multicolore, nu acoperminte pentru masa de tain, nu s primesc o inalt demnitate pentru neamul meu sau s stau aproape de tine, cel preabun… Un singur lucru cer s mi se dea: s stau putin departe de invidie. Doresc s cinstesc scaunul, dar de departe. Am obosit s fiu urat de toti, chiar si de prieteni, pentru c nu pot privi spre altceva, decat spre Dumnezeuo. In aceast retragere, scrie ceea ce imprtsise credinciosilor in biseric. S-a spus despre el c mai intai a citit, apoi a vorbit si abia apoi a scris. A trecut la cele vesnice pe 25 ianuarie in anul 389-390. Sfantul Ioan Gur de Aur sau Ioan Hrisostom s-a nscut la Antiohia, in jurul anului 354 rmanand orfan de tat din copilrie. Dup moartea mamei sale, in jurul anului 374, Ioan se retrage in muntii din apropiere, devenind monah sub ascultarea unui btran sihastru sirian timp de patru ani dup care se va retrage vreme de doi ani intr-o pester. Hirotonit diacon in anul 381, de ctre episcopul Meletie, si preot in anul 386, de ctre episcopul Flavian, urmasul lui Meletie timp de doisprezece ani, predic in Antiohia in fiecare duminic si srbtoare, iar in post, chiar in fiecare zi, luptand impotriva pganismului, maniheismul, gnosticismul, arianismul si iudaismul. Tn anul 397, este numit arhiepiscop al Constantinopolului. A predicat si a scris un numr impresionant de comentarii la Sfanta Scriptur, infiintind numeroase institutii de ajutoare a bolnavilor, sracilor si oamenilor in varst, primind numele de sambasadorul sraciloro. In timpul Sfantului Ioan Gur de Aur nu exista un formular fix, asa cum exist in prezent, pentru svarsirea Sfintei Liturghii astfel incat Sfantul Ioan a adunat intr-un formular actele cultice si rugciunile si a dat nastere Liturghiei care ii poart numele si care este cel mai des folosit. Se crede c in vremea cand era diacon a scris cel mai impresionant tratat despre preotie. Este conceput in sase crti, sub forma unui dialog. Sfantul Ioan Gur de Aur a trecut la cele vesnice pe 14 septembrie 407, zicand: sSlav lui Dumnezeu pentru toate!o. Conform traditiei, Cei Trei Ierarhi sau Trisfetitele cum se mai spune, constituie intrarea crestinilor in biseric. Se merge la biseric cu coliv in onoarea sufletelor mortilor celor neimprtsiti si o lumanare de poman, pentru ca intreaga viat de apoi s le fie luminat. Cei Trei Ierarhi sunt serbati si de patroni ai casei, de aprare contra bolilor, pierderea jumttii celei care nu tine, sminteal, iar tot lucrul fcut acum va iesi stramb, neregulat. Totodat este ru de lupi prin pierderea unei maini sau a unui picior ori dau lupii noaptea iama in btturile stenilor imputinandu-le animalele din curte. Filipii de iarn marcheaz incheierea perioadei de imperechere a lupilor inceput in urm cu 80 de zile, la Filipii de Toamn, srbtoare numit si Drgostitele, pentru c atunci se sdragostesco lupii iar lupoaica fat, potrivit credintelor populare, in noaptea de Sf. Gheorghe. Tn aceste zile incepe logodna psrilor. Filipii apar ca niste zei ai casei, srbtoriti prin repaus indeosebi de femei sau mocani pentru a le apara casa sde cele releo de primejdii, de foc, de lupi, de musctur de sarpe. Pentru asta, se atarn la coltul casei o secure si lsat acolo pe toat perioada Filipilor pentru ca intreaga familie s fie pzit de pagube. Este tinut srbtoarea de ctre fetele de mritat spre a li se arta in vis ursitul, nelucrand si postind de dulce in aceast zi. In aceast zi se schimb vremea; dac curg stresinile, primvara e friguroas; dac este ger, vara e clduroas. Ultima din cele trei zile ale Filipilor este consacrat chiar patronului lupului, miticului si neindurtorul Filip Schiopul, cel mai periculos dintre Filipi ce schilodeste si stramb pe cei indrznesc a nu-i cinsti ziua. Astzi, din pcate, aceste frumoase srbtori se mai respect doar in mediul rural si pastoral, ins datele la care se tin difer de la o zon la alta, cuprinzand intervalul situat intre Sanpetru Lupilor (16 ianuarie) si ultima zi a lunii, patronat de Fili?pul cel Schiop. Faptul c divinitatea ce incheie acest ciclu de zile festive inchinate lupului o situeaz in panteonul zeittilor subpmantene, ale intunericului si mortii, puternic ancorate in noapte si stpanite de frica mitologic de soare, deoarece se mai pstreaz vie credinta potrivit creia in ziua lui Filip Schiopul lupii se ascund in barlog, pentru c-si vad umbra si se tem cumplit de ea… Aniversare frumoas tuturor cititorilor ce poart numele unuia dintre ierarhi!
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia, 2001.
– Cornel Dan Niculae – „Leacuri si remedii magice din Carpati. Magia si fiintele fantastice din arhaicul romanesc”, Editura Electra, 2011.
– Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom, Iasi, 1998.
– Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997.
– Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Ghinoiu – „Zile si mituri. Calendarul tranului roman 2000”, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999.
– Ion Talos – „Gandirea magico-religioas la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romanesti”, Editura Humanitas, 1998.
– Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele”, vol. II, Editura sCartea de Buzunaro, 2006.
– „Proloagele de la Ohrida”, Editura Cartea Ortodox, 2005.
– Romulus Vulcnescu – „Mitologie Roman”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985.
– Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romani”, Editura oGrai si Suflet – Cultur Nationalo, 2001.
– Tudor Pamfile – „Mitologia roman”, Editura ALL, Bucuresti, 1997.
– „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998
