EURO! CINCI SCENARII PENTRU ROM�NIA

Senatorul Gabriela Cretu, presedinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul Rom�niei, a avut o interventie apreciat� �n cadrul Conferintei �Rom�nia si aderarea la zona Euro”, la care au participat mai multe ministere de resort, reprezentanti ai B�ncii Nationale a Rom�niei, ai Academiei Rom�ne si parlamentari. Public�m, integral, interventia Gabrielei Cretu, care este nu doar o reflectie pe tema viitorului Uniunii Europene, ci o discutie aplicat�, voit optimist�, dar �n mod necesar realist�, pe tema ader�rii Rom�niei la zona Euro.

De o vreme, multe institutii si persoane implicate simt datoria s� reflecteze pe seama viitorului Uniunii Europene, al euro si, in acest context, al ader�rii noastre. S-a creat o adev�rat� emulatie. M� bucur c� am fost, cu masa rotund� organizat� in alt 13, in 13 iunie, printre cei care au deschis dezbaterea national�. Regret doar c� multi dintre participanti sunt aceiasi si c� nu sunt mai numerosi decidenti prezenti. Este necesar s� intelegem corect si s� decidem in cunostint� de cauz� pentru c� Uniunea European� se afl� intr-un moment cand decizii importante trebuie luate; spun asta f�r� s� fiu de acord cu cei care cred c� ne-am afla, ca europeni, intr-o situatia catastrofal�: prea multi ciocli las� s� se inteleag� c� ‘Maurul (Uniunea) si-a f�cut datoria si Maurul poate s� moar�…’. Nu le imp�rt�sesc punctul de vedere. Ca federalist� convins�, cred totusi c� Uniunea European� necesit� intr-adev�r o relansare. �n dou� planuri. La nivel obiectiv, prin reforma unor institutii si politici, la nivel subiectiv, printr-o alimentare a increderii pe care cet�tenii o manifest� in proiectul european, care proiect, o recunoastem, si-a pierdut pentru multi, aici si aiurea, sarmul de alt�dat�. Personal, nu fac parte dintre cei care cred c� Uniunea are mari probleme legate de structur� sau de lipsa institutiilor democratice; are mai curand probleme generate de politici, care trebuie schimbate, si de functionarea democratic� a institutiilor care exist�; ea trebuie ameliorat�! Nu cred nici c� – folosind metafora masinii atat de drag� unora – Uniunea are o problem� de viteze; are una de directie! Cu toate acestea, dac� exist� si o problem� institutional� grav�, atunci ea se numeste euro – sistemul monetar, adic�. Uniunea si noi, ca parte de zece ani deja a acesteia, trebuie s� facem o alegere radical�. Mentinem Uniunea doar pentru a ajuta euro s� supravietuiasc�, cu toate riscurile aferente, sau modific�m sistemul monetar astfel incat acesta s� contribuie la progresul constructiei europene in ansamblul ei, nu a unui stat sau altuia!? Discutia de ast�zi nu este doar despre ce decizii lu�m noi la Bucuresti, in ceea ce priveste politica intern�, ci si de ce propuneri si decizii sustinem la Bruxelles. Dat fiind ingrata pozitie de a fi prima vorbitoare intr-o conferint� pe care o anticipez drept plin� de continut, permitetimi s� nu joc rolul decidentului cuminte, ci pe cel al intelectualului critic sau politicianului vizionar, dac� imi permiteti… Comisia European� a orientat reflectia asupra viitorului Uniunii Europene propunand cinci scenarii posibile. �ndr�znim s� propunem, in oglind�, cinci scenarii pentru Romania in contextul in care Uniunea se reformeaz�, plecand de la situatia dat�. Prin Tratatul de aderare la Uniunea European�, noi ne-am angajat s� adopt�m euro; nu avem o derogare permanent�. Avem doar o derogare temporar�. Nu exist� acum, drept urmare, ‘dac�’, ci doar ‘cand’ si ‘in ce conditii’. Scenariile propuse nu sunt pur teoretice. Sunt luate in considerare in diferite medii si contexte, chiar dac�, despre unele anticip�m c� sunt putine sanse s� devin� repede realitate iar despre altele sper�m s� nu aib� ghinionul s� se intample! Scenariul 1. S� ne pozition�m de partea celor care sustin introducerea unui articol 50 pentru euro, pe modelul celui care permite retragerea unui stat si care a fost invocat pentru BREXIT, o prevedere in Tratate care sa permit� retragerea din Zona euro a unui stat deja membru sau a unuia care si-a luat angajamentul de a adera ( nu are derogare permanent�) si s� renunt�m la proiectul adopt�rii monedei comune. * Poate o tar� membr� a UE s� se descurce mai bine f�r� euro, s� utilizeze mai eficient parghiile monetare in interventii economice care s� asigure un ritm de dezvoltare constant?! * R�spunsul pozitiv – discutand in general, multi ar fi tentati s� spun� da, pe modelul neosuveranistilor – este oportun si pentru o economie/societate care are un grad de dependent� mare in materie de exporturi de piata unic� (70%), un nivel ridicat al PIB creat in relatie cu companii str�ine, cu prec�dere europene (aproape 50%) si un grad de euroizare extrem de ridicat (57%), capital bancar in mare majoritate str�in (european)?! A utilizat BNR pan� acum aceste parghii in m�sura in care s� ne fac� optimisti pentru viitor!? Mai curand nu… Scenariul 2. S� ader�m imediat la Zona euro asa cum este ea ast�zi reglementat�, cu o uniune monetar� incomplet�, un mare grad de integrare economic� si unul mic de integrare politic�, o Uniune monetar� care cumuleaz� inegalit�ti in interiorul societ�tilor si intre statele membre, din ratiuni istorice dar si din cauza politicilor aplicate, nu doar a Tratatelor sau institutiilor (exceptand euro). * Dat fiind enormul decalaj de dezvoltare si venituri dintre Romania si statele mai dezvoltate, cu risc mai sc�zut si piete interne puternice, in contextul actual, ne asum�m riscul de a deveni urm�toarea Grecie, in ciuda – sau mai ales din cauza – m�surilor de convergent� pe care le-am putea adopta pe cont propriu, in efortul de conformare?! * Poate euro s� inceteze a se comporta ca un burete care absoarbe plus valoare din economiile mai putin dezvoltate si o concentreaz� la centrul economic f�r� o minim� mutualizare a riscurilor si crearea unor stabilizatori europeni suplimentari, de exemplu un fond de interventie care s� completeze fondurile de coeziune dovedite insuficiente pentru reducerea real� a decalajelor!? Scenariul 3. S� astept�m pan� ce vom indeplini conditiile de convergent� reale pentru aderare punand accentul pe ceea ce putem face ca economie national� pentru a indeplini conditiile din Pactul de Stabilizare si Crestere. * Nu sunt aceste criterii, totusi, arbitrare, un fel de orizont misc�tor, subminante pentru dezvoltare sau chiar irelevante!? �ncepand cu 3% deficit bugetar!? Pragul datoriei publice este indicator de convergent�; datoria privat� este ignorat� desi criza financiar� nu a fost produs� de datoria public�, ci tocmai de cea privat�, corelat� cu reglement�rile laxe. Faptul c� statele sunt titulare de moned� dar au incetat s� pun� in circulatie masa monetar� ele insele demult, este ignorat voit. * Nu este balanta comercial� si balanta de pl�ti, in general, mult mai relevant�?! Avem state care nu indeplinesc conditiile din PSC dar sunt beneficiare nete ale euro si state care indeplinesc indicatorii dar sunt in mare risc dac� ader� la zona euro si in pierdere dac� nu ader�. * �n contextul adancirii permanente a pietei unice (crearea unei economii f�r� granite) mai sunt relevanti indicatorii actuali, calculati pentru niste entit�ti politice cu granite (statele membre)!? Scenariul 4. S� intr�m in tab�ra celor care consider� c� reformarea (completarea) sistemului monetar simultan cu m�suri de convergent� real� ar fi calea de urmat pentru statele non-euro. * Nu intr�m intr-o situatie contradictorie, in care m�surile comune, europene, sunt subminate de cele nationale si viceversa?! Cu prec�dere, e vorba de reducerea inegalit�tilor comunitare drept conditie a stabiliz�rii si, respectiv, mentinerea austerit�tii, cu consecintele sale, drept component� definitorie a PSC?! Scenariul 5. S� ne al�tur�m celor vor s� relanseze pe noi baze Uniunea European� inlocuind moneda comun� cu o autentic� moned� unic�. Asta inseamn� s� renuntam la criteriile actuale de convergent� si s� le inlocuim cu altele adecvate, s� evaluam efectele divergente ale Tratatului de Guvernant�, sa inlocuim politica de austeritate cu o politic� sustinut� de crestere, care s� aib� si instrumente de interventie – un fond de solidaritate si stabilizare; s� mentinem si crestem fondurile de coeziune cu posibilitatea sustinerii prin intermediul lor a unei politici industriale pentru secolul 21, in care exigentele de mediu trebuie s� se adauge celor sociale. Esential� r�mane emiterea unor obligatiuni europene (bonduri) pentru a iesi din cercul vicios in care statele se imprumut� intr-o moned� pe care nu o controleaz�, ca si o crestere a cheltuielilor bugetare si veniturilor salariale in t�rile cu excedente de cont curent mari. Mai inseamn� s� cre�m o adev�rat� BCE, ale c�rei functii trebuie s� dep�seasc� pe cea unic prev�zut� in Tratate – ‘tintirea inflatiei’ – si care s� se aib� in responsabilitate, ca orice banc� central� autentic� si evolutia economiei si somajul. Finalizarea uniunii bancare intr� in pachet. * Cine sunt aliatii pe care ii putem identifica pentru ca un asemenea scenariu s� devin� realitate ? * Exist� voint� politic� pentru un asemenea scenariu?! Sau, asa cum afirma Joseph Stiglitz, ar trebui s� ne ingrijor�m c� Uniunea si cet�teanul va fi crucificati pe crucea euro?! Indiferent de r�spuns, voi repeta ceea ce spunea un important om politic contemporan – ‘Dac� vrem s�-i incuraj�m pe altii, atunci trebuie s� fim curajosi noi insine!’

CLARIFICARI

1. Scenariile nu sunt un instrument pur intelectual. Sunt incercarea unui decident de a denunta fetisizarea indicatorilor actuali. Pactul de Stabilitate si Crestere, cum este tr�dat de denumire, conserv� status quo-ul, ceea ce nu este avantajos pentru statele membre care vor s�-si amelioreze situatia. Sper exemplu, cand primele trei state (folosite ca reper in calculul nivelului de inflatie admis) intr� in deflatie, ce trebuie s� fac� o tar� in curs de dezvoltare!? 2. Fac, si este necesar s� facem cu totii, distinctie intre crestere si dezvoltare. Sunt indicatori diferiti, care nu se suprapun automat. Pe lang� convergenta european�, Romania are nevoie s� sustin� un proces de convergent� intern�, s� atenueze inegalit�tile dintre oameni sui dintre regiuni si s�-si sporeasc� efectiv capacitatea in multe domenii. Cred c� e obligatoriu, cu sau f�r� euro. 3. Trebuie s� r�manem coerenti in discurs. Aud tot mai frecvent, inclusiv in aceast� conferint�, c� ar trebui s� intr�m in ‘nucleul dur’. Folosirea sintagmei presupune c� noi suntem de acord cu o Uniune a cercurilor decizionale concentrice, ceea ce contrazice pozitia pe care ca tar� am acceptat cu totii s� o sustinem – aceea a p�str�rii unit�tii europene. E preferabil s� evit�m asemenea formul�ri…

Gabriela Cretu