Armata reprezint totalitatea fortelor militare ale unui stat (oaste, ostire). n epoca medieval, Trile Romane aveau oastea permanent a domnului (oastea cea mic, uneori fiind pltit) si oastea cea mare (format din cetele boieresti). Bazele moderne ale armatei romane s-au pus in a doua jumtate a secolului al XIX-lea. La data de 12/24 noiembrie 1859, prin naltul Ordin de Zi, nr. 83, al Domnului Alexandru-Ioan Cuza, s-a infiintat Statul Major General al Armatei Romane. Anul acesta s-au implinit 100 de ani de la campania militar a armatei Romaniei, din vara anului 1917, desfsurat in triunghiul jertfei si eroismului la Mrsti, Mrsesti si Oituz. Istoricul Florin Constantiniu, referindu-se la msurile adoptate de Majestatea sa Regele Ferdinand I si guvernul I. I. C. Brtianu cu privire la perfectionarea conducerii armatei romane, arta c numirea generalului Constantin Prezan in functia de sef al Marelui Cartier General, in decembrie 1916, secondat de maiorul Ion Antonescu ‘… bratul drept al generalului Prezan (…) un element de o deosebit valoare si care prin influenta, priceperea si activitatea sa si-a adus personal si trii nepretuite servicii’, a constituit un mare castig pentru conducerea armatei Romaniei. Generalul Constantin Prezan a fost un bun organizator astfel c, in vara anului 1917, armata roman avea s dovedeasc aliatilor si adversarului c reprezint o fort vrednic de respect. Armata roman, refcut in iarna anului 1916/1917 cu eforturile poporului roman si cu ajutorul misiunii militare franceze, condus de generalul Matias Henry Berthelot, a desfsurat victorioasele btlii de la Mrsti (9/22 iulie – 19 iulie / 1 august 1917), Mrsesti (24 iulie / 6 august – 6/19 august 1917) si Oituz (26 iulie / 8 august – 9/22 august 1917). Btlia de la Mrsti, arta profesorul Florin Constantiniu, ‘desfsurat de Armata a 2-a Roman, condus de generalul de divizie Alexandru Averescu, in cooperare cu Armata a 4-a Rus, a luat prin surprindere pe adversar, convins c nici soldatii romani, nici cei rusi nu mai erau capabili de un efort ofensiv. Desi a trebuit s fie intrerupt din cauza ordinului guvernului lui Kerenski de a suspenda actiunile ofensive ale armatei ruse pe toate fronturile si a situatiei create in Bucovina, unde trupele austro-ungare au ocupat Cernutii, btlia de la Mrsti, fr s fi avut o mare insemntate strategic (au fost cuceriti 500 km2, cu 30 de sate, ptrunzand 21 km in adancimea frontului, larg de 30 km), a insemnat o cotitur, intrucat, cum se arat in istoria oficial a rzboiului, pentru intaia oar, dup 11 luni de la intrarea Romaniei in rzboi, ei au vzut c inamicul atacat fuge din fata lor, c el le cedeaz terenul, c-i iau prizonieri, c-i captureaz material (pusti, mitraliere, tunuri). Victoria de la Mrsti a ridicat moralul poporului roman si a armatei sale pentru desfsurarea btliilor de la Mrsesti si Oituz’. Btlia de la Mrsesti, evidentiat de geograful Constantin Kiritescu, a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de lupt, iar 13 de acalmie relativ. n luptele de la Mrsesti s-au remarcat ostasii din Armata 1-a Roman, condus de la 24 iulie pan la 1 august 1917 de ctre generalul de divizie Constantin Christescu si de la 1 august de ctre generalul de divizie Eremia Grigorescu. Btlia a cuprins dou operatii militare. Prima s-a desfsurat in perioada 24 iulie – 6 august, cuprinzand luptele din perimetrul est linia ferat Focsani – Mrsesti si raul Siret, angajand Divizia a 5-a Infanterie Buzu, din care fceau parte si unittile militare prahovene (Regimentul 7 Infanterie Prahova, Regimentul 32 Infanterie ‘Mircea’ Ploiesti, Regimentul 3 Vantori/ Infanterie Ploiesti, Regimentul 19 Artilerie Ploiesti, Regimentul 6 Clrasi Ploiesti, precum si Regimentul 8 Infanterie Buzu si Regimentul 9 Infanterie Ramnicu- Srat), Divizia a 9-a Infanterie Constanta, Divizia a 10-a Infanterie Tulcea si Divizia a 2-a Cavalerie Iasi. A doua operatie militar, desfsurat in perioada 6 august – 19 august 1917, sa desfsurat in fata localittii Mrsesti, la vest de Panciu, viile Negroponte (propriettile Elenei Negroponte, fiica mosierului grec Ulise Negroponte, cu proprietti pe Valea Trotusului) , pdurea Rzoare, Cota 100. n aceast zon au participat in lupte ostasii Diviziei a 13- a Infanterie Ploiesti, comandat de generalul Ion Constantinescu (din care fceau parte Regimentul 47 Infanterie Prahova, dublura Regimentului 7 Prahova, Regimentul 72 Infanterie Mizil, dublura Regimentului 32 Infanterie ‘Mircea’, Regimentul 48 Infanterie Buzu, dublura Regimentului 8 Infanterie Buzu, Regimentul 49 Infanterie Ramnicu-Srat, dublura Regimentului 9 Infanterie Ramnicu-Srat, Regimentul 23 Artilerie Buzu), Divizia a 9-a Infanterie Constanta, Divizia a 10-a Infanterie Tulcea, Divizia a 14-a Infanterie Iasi si Divizia a 2-a Cavalerie Iasi. Alturi de Armata 1-a Roman au luptat si ostasii din Armata a 4-a Rus. Pentru noi, romanii, care am furit victoria cu priceperea comandantilor, cu vitejia si sangele imbelsugat vrsat de trupe, Mrsestii vor rmane pagina cea mai strlucit a marelui nostru rzboi national. Dup desfsurarea tragic a campaniei militare din 1916, dup perioada de munc incordat, de asteptare plin de neliniste si sperante, Mrsestii au venit dup Mrsti, ca s fac dovada c vigorarea sufletului romanesc nu se alterase. Cu victoriile repurtate de bunicii nostri la Mrsti si Mrsesti luam iarsi loc, cu fruntea sus, in randul prietenilor si aliatilor nostri. Btlia de la Oituz a reprezentat o izband a puterii de rezistent a soldatului roman. Cele mai dramatice momente ale btliei au fost atacul Ciresoaei (30 iulie / 12 august), care a rezolvat criza in favoarea armatei romane si lupta de la Cosna (7/20 si 9/22 august), in care Armata a 2-a Roman a incheiat victorioas btlia de la Oituz. mpreun cu victoria de la Mrsesti, aceast victorie a reusit s dejoace planul strategic al inamicului privind frontul romanesc. Anul acesta se implinesc si 73 de ani de la eliberarea de ctre armata roman, in cooperare cu armata sovietic, a prtii de nord-vest a Transilvaniei – ocupat in mod samavolnic de ctre Ungaria horthyst (sprijinit de dictatorii Hitler, Musolini si Stalin) prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940 – desvarsindu-se astfel actiunile militare de alungare din tar a cotropitorilor fascisto-horthysti. n ziua de 25 octombrie 1944 au fost puse la locul lor bornele de hotar pe granita de nord-vest a trii. n semn de recunostint fat de brbatii si femeile in uniform militar care siau consacrat eforturile pentru aprarea hotarelor trii si a liberttii poporului roman, prin Decretul nr. 381, din 1 octombrie 1959, guvernul Romaniei a stabilit data de 25 octombrie ca zi de srbtoare pentru Armata Romaniei. Conform hotrarii guvernului Republicii Populare Romane, in perioada 1948-1959 ziua Armatei Romaniei s-a srbtorit la data de 2 octombrie, in semn de respect pentru ostasii romani, fosti prizonieri de rzboi in lagrele sovietice, care la data de 2 octombrie 1943 au semnat, pe teritoriul sovietic, actul de infiintare a Diviziei de Voluntari ‘Tudor Vladimirescu’, creia, dup eliberarea localittii Debrecen de pe teritoriul Ungariei, la data de 20 octombrie 1944, i s-a adugat in titulatur si denumirea acestei localitti, prin hotrarea adoptat de Comandamentul Militar Sovietic, la propunerea comandantului Frontului 2 Ucrainian, maresalul Rodion Malinovski. Efectivele armatei romane care au participat la dezarmarea trupelor germane, in perioada 23-31 august 1944, si, concomitent, la acoperirea granitelor trii, de la ntorsura Buzului si pan la Orsova, si apoi la eliberarea trii, au fost formate din 11 comandamente de corp de armat si 27 de divizii, plus fortele Aeronauticii, insumand peste 540.000 de lupttori, din care au czut in luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Banatului si Maramuresului peste 59.000 de soldati, gradati, subofiteri si ofiteri (morti, rniti si dispruti). O coincident tulburtoare a fcut ca la eliberarea oraselor Carei si Satu Mare, unde au existat ultimele rezistente ale inamicului pe teritoriul national, s participe divizii constituite din ostasi apartinand tuturor provinciilor romanesti, ceea ce reprezint un strlucit simbol al unittii nationale: Divizia 9 Infanterie (dobrogeni), Divizia 18 Infanterie (transilvneni), Divizia 3 Infanterie (munteni), Divizia 11 Infanterie (olteni), Divizia 21 Infanterie (moldoveni) si Divizia 1 Cavalerie (bnteni). n conformitate cu prevederile Conventiei de Armistitiu, incheiat cu reprezentantul Natiunilor Unite, Uniunea Sovietic, armata roman a participat apoi la eliberarea Ungariei, cu dou comandamente de armat (Armata 1-a si Armata a 4-a), 5 comandamente de corp de armat, 17 divizii (dintre care 11 de infanterie, 4 de cavalerie si dou de munte), un corp aerian (15 escadrile de aviatie, cu 174 de avioane de vantoare, bombardament si observatie), dou brigzi de artilerie antiaerian (organizate, de la 1 ianuarie 1945, in Divizia 1-a Artilerie Antiaerian), un regiment de care de lupt, un regiment de pontonieri, 4 batalioane de drumuri, grupul operativ al brigzii de ci ferate si alte unitti provenind de la diferite arme. Efectivele totale angajate in lupte au fost de 210.000 de militari, dintre care au czut in luptele purtate in diferite zone ale Ungariei peste 43.000 de ostasi romani. Pe teritoriul Cehoslovaciei au fost angajate in lupt dou comandamente de armat (Armata 1-a si Armata a 4-a), 4 comandamente de corp de armat, 16 divizii (din care 11 de infanterie, 3 de cavalerie si dou de munte), un corp aerian de aviatie (20 de escadrile, cu 239 avioane de lupt), o divizie de artilerie antiaerian, un regiment de care de lupt, dou regimente de pontonieri (un regiment a fost pus la dispozitia Frontului 3 Ucrainian), 6 batalioane de drumuri si alte unitti provenind de la diferite arme. Efectivele totale angajate in lupte au fost de 248.430 militari, dintre care au czut in crancenele lupte purtate in masivele muntoase Tatra, Fatra Mic, Fatra Mare si Javorina, precum si in alte zone ale Cehoslovaciei, peste 67.000 de ostasi romani. Pe teritoriul Austriei, la nord-est de Viena, au actionat, intre 9 aprilie si 8 mai 1945, Regimentul 2 Care de Lupt (13 autoblindate si 66 tancuri si autotunuri) si, intre 23 aprilie si 20 iunie 1945, cateva subunitti de ci ferate. n cele 260 de zile de lupt, efectivele militare angajate de Romania s-au ridicat la peste 540.000 de combatanti. Armata Roman a strbtut in marsul ei peste 1700 km (de la Marea Neagr pan la Brno), a traversat 17 masive muntoase si a fortat 12 cursuri mari de ap, eliberand 3831 de localitti, dintre care 53 de orase. Ostasii romani au provocat inamicului pierderi care sau cifrat la 117.798 de prizonieri si 18.731 de morti, gsiti pe teren. Armata Roman pierdut 170.000 de ostasi (morti, rniti si dispruti). Faptele de arme ale ostasilor romani au fost citate de Comandamentul Militar Roman si Comandamentul Suprem Sovietic prin 7 ordine si 21 de comunicate de rzboi. Peste 300.000 de soldati, gradati, subofiteri si ofiteri romani au fost decorati cu ordine si medalii de rzboi romanesti, sovietice, unguresti, cehoslovace si austriece. Asa cum apreciau corespondentii ziarului ‘Sunday Times’, din 7 ianuarie 1945, si ai postului de radio Londra, intr-una din emisiunile sale din ianuarie 1945, Romania se situa ‘in al patrulea rand in ceea ce priveste numrul de soldati cu care particip la btlia pentru distrugerea nazismului’, iar cunoscutul post de radio Paris aprecia, in ziua de 13 ianuarie 1945, c Romania ‘a adus prin contributia ei o scurtare a rzboiului cu cel putin sase luni de zile si a salvat viata a mii de soldati romani si aliati’. La incheierea rzboiului antihitlerist armata roman s-a intors de pe front cu steagurile de lupt acoperite de glorie, fcandu-si pe deplin datoria fat de tar si de poporul roman. Prahovenii si-au adus o mare contributie la eliberarea trii si la infrangerea armatelor hitleristohorthyste, pe fronturile de lupt din Transilvania, Ungaria, Cehoslovacia si Austria, fiind incorporati in urmtoarele mari unitti si unitti militare: Corpul 5 Teritorial Ploiesti, Divizia a 13-a Infanterie Ploiesti, Divizia 1-a Vantori de Munte Sinaia, Regimentele de Infanterie din Ploiesti, 32 ‘Mircea’ si 7 Prahova, Regimentele de Cavalerie 10 Rosiori Ploiesti, 4 Rosiori Ploiesti si 3 Clrasi Ploiesti, Regimentul 19 Artilerie Ploiesti, Regimentele 7 si 9 Artilerie Antiaerian Ploiesti, Flotila a 2-a de Aviatie de Vantoare Targusorul Nou, Grupurile de Aviatie pentru Observatii si Informatii Mizil, Scoala de Ofiteri in Rezerv nr. 1 Infanterie din Ploiesti si alte formatiuni militare. Armata roman continu, in prezent, transformrile structurale si organizatorice, pentru a fi in msur s-si indeplineasc misiunile de aprare a trii si de cooperare cu celelalte armate in diferite misiuni de lupt din Afganistan si s vegheze alturi de partenerii NATO la mentinerea pcii in lume si in estul Europei. n aceste momente premerg – toare zilei de 25 octombrie, administratiile centrale si locale, Asociatia National a Veteranilor de Rzboi, din M.Ap.N. si M.A.I., Oficiul National ‘Cultul Eroilor’, Asociatia National Cultul Eroilor ‘Regina Maria’ si cadrele militare active, in rezerv sau retragere din M.Ap.N., M.A.I. si S.R.I., precum si cadrele didactice din scoli si muzeografi din muzeele de istorie desfsoar numeroase activitti educative la cimitirele si monumentele eroilor, omagiind memoria bunicilor si printilor nostri care au luptat cu inalt spirit de sacrificiu pentru eliberarea pmantului trii, in Primul Rzboi Mondial si al Doilea Rzboi Mondial. n ziua de 25 octombrie se vor desfsura numeroase evocri istorice, ceremonii militare si religioase si se vor depune jerbe si coroane de flori la monumentele eroilor din Romania, czuti in luptele din Primul si al Doilea Rzboi Mondial, precum si in Ungaria, Cehia si Slovacia, ale cror teritorii au fost eliberate prin jertfele ostasilor romani in anii 1944-1945.
Col. (rtr.) Constantin Chiper
