DESPRE �NCEPUTURILE GIMNAZIULUI REAL �KOG�LNICEANU� DIN VASLUI (III)

– continuare din num�rul trecut – Antonio P. Zamparatti mai construise spitalul rural din Negresti si Scoala nr. 2 din Vaslui. Garantia lucr�rilor in valoare de 17500 de lei era asigurat� de bancherii Leon Leff si Moise Sigler, domiciliati in Vaslui. �Directiunea lucr�rei o ave(a) Dl Inginer N. Cerkez, arhitectul Ministerului, care va avea un conductor in permanent� la fata locului, recunoscut de noi, spre observarea zilnic� a constructiunei� (conform adresei Ministerului Cultelor din 17 noiembrie 1890, inaintat� prefectului judetului Vaslui, inginerului N. Cerkez, seful Serviciului de arhitectur� al Ministerului Cultelor, si antreprenorului Antonio P. Zamparatti). N. Cerkez, in urma propunerii sale, va fi autorizat de Minister s� angajeze incepand cu 15 decembrie 1890, �dou� persoane apte pentru conducerea lucr�rilor de constructie ale localului gimnaziului din Vaslui si a cl�direi Institutului de Anatomie din Iasi�. Supravegherea lucr�rilor a revenit din noiembrie 1890 lui I. Rechenberg, conductor desenator, cu o diurn� lunar� de 400 de lei, propus spre inlocuire la 2 mai 1891, cu W. Peceny, arhitectul orasului Vaslui, cu o diurn� lunar� de 250 de lei. La 29 noiembrie 1890, D. C. Vidrascu, prefectul judetului Vaslui (!), informeaz� Ministerul despre petitia antreprenorului Antonio P. Zamparatti in vederea trimiterii planurilor si devizului, necesare inceperii lucr�rilor de constructie, cerere reinnoit� la 12 ianuarie 1891 de acelasi prefect, sau la 23 ianuarie 1891 de prefectul Al. Georgescu, care semna in aceast� calitate si la 11 octombrie 1890. Pan� la inceputul lunii aprilie 1891, arhitectul Ministerului nu sosise la Vaslui �pentru a fixa pe teren punctele de fondatiune�, prefectul de Vaslui, George St. Aslan, cerand trimiterea acestuia la 16 aprilie 1891. �ntre 3 si 5 aprilie 1891, sosesc la Vaslui arhitectul inspector I. Galiger si arhitectul Leonida Negrescu, seful Serviciului din Minister, pentru �a fixa pe teren cl�direa Gimnaziului din acest oras, precum si a da instructiuni necesare�. La 6 mai 1891 Nicu G. Ciurea, primarul orasului Vaslui, Leonida Negrescu, arhitectul sef al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, I. Galiger, arhitectul inspector al Ministerului, Antonio P. Zamparatti, antreprenorul lucr�rilor, si W. Peceny, conductorul constructiei, s-au �intrunit la locul destinat pentru constructia gimnasiului din urbea Vaslui, dup� ce mai intai am verificat conturul terenului si s-a fixat noua aliniere a stradei, s-a hot�rat ca fatada principal� s� fie paralel� cu strada Nou� si axa cl�direi perpendicular� pe strada si la o dep�rtare de 40,50 m de la extremitate(a) de Nord si cu 51,50 m de la cea de Sud. Partea din mijloc a cl�direi va fi cu opt metri retras� de la alinierea stradei. Punctele care determin� conturul locului si axa cl�direi s-au fixat prin baterea de t�rusi in prezenta noastr�. Amanarea ceremoniei punerii pietrii fundamentale este anuntat� prefectului George St. Aslan la 23 mai 1891 de c�tre Minister (semn�tura lui G. M. Theodorescu). Ceremonia, fixat� la data de 26 mai 1891, lipsit� de prezenta Ministrului de resort, �impov�rat de numeroase lucr�ri�, urmand s� fie prezidat� de Silvestru B�l�nescu, Episcopul Husului, care isi asumase si oficierea Serviciul Divin de sfintire a cl�dirii. Ministrul cere s� fie reprezentat de prefectul si primarul Vasluiului, directorul Gimnaziului, deputatii si senatorii prezenti si notabilit�tile vasluiene. Ministrul inainteaz� �tubul continand monetele terei si pergamentele punerii pietrei fundamentale a localului gimnaziului, pe care am dispus a se numi �Kog�lniceanu� in amintirea uneia din familiile cele mai vechi, care a luptat pentru prop�sirea neamului romanesc, si dintre care pergamente, semnate de toti asistentii, unul cu monetele se va pune in piatr�, altul se va incredinta Prim�riei comunei, si al treilea se va inapoia Ministerului spre p�strare in arhivele statului, impreun� cu documentele de proprietate�. Ceremonia punerii pietrii fundamentale s-a f�cut la ora 1300, iar serviciul religios a fost celebrat de protoiereul judetului. Au participat autorit�tile civile, militare, scolile din Vaslui, locuitorii urbei, iar in �ochii tuturor se vedea str�lucind o adanc� bucurie ce-i insufla aceast� realizare a visului�. Sunt tinute discursuri de c�tre directorul Gimnaziului si primar, dup� care este asezat actul comemorativ la locul indicat si preg�tit (conform telegramei prefectului George St. Aslan). Red�m in continuare continutul actului comemorativ din 26 mai 1891: �Noi Carol I Din gratia lui Dumnezeu si Vointa national� REGE AL ROM�NIEI �n al 16-lea an al Domniei No(a)stre (1866-1891) in al 10-lea al Regalit�tii (1881-1891), pus-am ast�zi 26 Maiu 1891 impreun� cu Augusta no(a)str� Sotie REGINA ELISAVETA in orasul Vasluiu, capitala judetului Vasluiu piatra fundamental� a Gimnasiului Kog�lniceanu Mostenitor presumptiv al Coro(a)nei fiind A. S. R. PRINCIPELE FERDINAND AL ROM�NIEI MITROPOLIT AL Moldovei si Sucevei Iosif Naniescu MINISTRU PRESEDINTE General I. E. Florescu MINISTRU CULTELOR SI INSTRUCTIUNII PUBLICE G. M. Theodorescu SECRETARUL GENERAL AL DEPARTAMENTULUI G. I. Ionnescu-Gion PRIMARUL ORASULUI Vasluiu Nicu G. Ciurea ARHITECT alu cl�dirii Leonida Negrescu DIRECTOR alu Gimnasiului Stefan Severin Prefect Jud. Vaslui George St. Aslan �ntocmindu-s-au trei asemenea acte din cari unul sa asezet la temelia cl�direi, al 2-lea s-a depus spre p�strare in archivele Statului, si al 3-lea in archiva Ministeriului Cultelor si Instructiunii publice� . Semn�turile de pe Actul comemorativ din 26 mai 1893 Lucr�rile de executie ale Gimnaziului din Vaslui se realizau paralel cu a celui din Dorohoi. Arhitectul I. Galiger constat� proasta calitate a lucr�rilor de constructie, pe care o face cunoscut� Ministerului la 19 iunie 1891, �cand zid�ria nu era decat foarte putin inaintat�. Antreprenorul Antonio P. Zamparatti nu s-ar fi conformat �dispozitiilor din conditiunile generale si caietul de sarcini, atat in executiune, cat si in intrebuintarea materialelor aprovizionate�. Acelasi arhitect constat� intre 3 si 5 august 1891 nefurnizarea materialului indestul�tor pentru schel�ria constructiei si neexecutarea zid�riei �in sensul in�ltimii in mod egal pe toat� intinderea�, dar si folosirea grinzilor de brad respinse de el. La 15 august 1891 cl�direa Gimnaziului era �ridicat� din rosu, aproape pan� la acoperis cu mult� s�linte si st�ruinte din partea antreprenorului, sub privegherea si controlul arhitectului Comunei Urbane Vaslui, D. Peceni, insercinat cu aceast� misiune de c�tr� Ministeriu. / Nici un material nu se intrebuinteaze de antreprenor f�r� a fi controlat de arhitectul priveghetor, nici o lucrare nu s-a efectuat sau efectueaz� f�r� prealabila invoire si directiune a zisului arhitect�, contrar afirmatiilor arhitectului I. Galiger, care in raportul adresat Ministerului sustine c� �zid�ria de la Gimnaziu nu prezint� nici o soliditate si c� lemn�ria pus� pe ziduri nu ar fi in conditiunile devizului respectiv�. De altfel, lucr�rile constructiei au fost supravegheate indeaproape de c�tre D. Donici, prefectul judetului Vaslui, asa cum m�rturiseste chiar el in adresa din 15 august 1891, inaintat� Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice. Arhitectul Leonida Negrescu isi exprim� opiniile diferit de I. Galiger in raportul din 19 august 1891. Lemn�ria de brad nu corespunde �stipulatiunilor art. 50 din caietul de sarcini, numai in ceea ce priveste modul t�ierii, adic� ea este cioplit� cu barda in loc dea fi t�iat� cu fer�str�ul�, ins� se constat� �calitatea excelent� a materialului si regularitatea� cioplirii. Arhitectul propune admiterea lemn�riei, �sc�zand antreprenorului drept pedeaps� diferenta de pret in ceea ce priveste lucrul�. �Refuzand toat� lemn�ria aprovisionat� si asezat� ar resulta: 1) d�ramarea zid�riei deja inaintat�, care este bine executat� si aprovizionarea cu alt material lemnos, care ar amana lucr�rile cu cel putin o lun� de zile, fapt care ar determina intreruperea lucr�rilor si neexecutarea acoperisului. La data intocmirii raportului ar�tat, aripa dreapt� a cl�dirii era zidit� pan� sub acoperis, partea de mijloc pan� la nivelul grinzilor etajului I, iar aripa stang� pan� la nivelul ferestrelor. Fier�ria necesar� constructiei Gimnaziului a fost executat� de Constantin Gh. Gheorghiu, meserias din Vaslui, care se plangea Ministerului in noiembrie 1891 de neachitarea pl�tilor de c�tre antreprenorul lucr�rilor, ce se ridicau la 1883 de lei si 43 bani. C�r�mida, fier�ria, nisipul si cimentul au fost furnizate de Bernard Eidinger, iar materialul lemnos, de Lupu Pascal, ambii din Vaslui, care, la randul lor, se plangeau de neachitarea drepturilor b�nesti, antreprenorul fiind impiedicat de garantul bancher Moise Sigler, �care abuzand de increderea Dlui Zamparatti, primeste ultimul mandat ce s-a emis de acel Onor. Minister si astfel profit� de ocazie�(a se vedea plangerea celor doi din 24 noiembrie 1891). Conflictul dintre Antonio P. Zamparatti si Moise Sigler era aplanat� pan� la 18 februarie 1892. Lucr�rile de lemn�rie au fost executate de lemnarii Ion Vulpe si Johan Herpst, domiciliati in Vaslui, iar cele de tinichigerie, de maistrul barl�dean Leon Kinsbrumer. Arhitectul I. Galiger verific� intre 28 si 29 februarie 1892 situatia a treia a lucr�rilor executate si a materialelor aprovizionate. Antonio P. Zamparatti cerea la 1 martie 1892 mijlocirea prefectului D. Donici pe lang� Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice �pentru mandatarea sumei intregi ce am a mai lua de la Minister pentru aceast� cl�dire pan� la terminare tot pe numele Dlui M. Sigler, conform declaratiunei autentificat� de Trib(unalul) Vaslui�. Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice il invita pe Antonio P. Zamparatti (asociat cu A. Buzzi) la 29 iulie 1892 la sediul institutiei pentru discutarea construirii si complet�rii lucr�rilor Gimnaziului cu o �hal� de gimnastic� si imprejmuirea trotuarelor, conform planurilor intocmite de Serviciul de Arhitectur�. Ministerul se confrunt� cu refuzul antreprenorului vasluian a preturilor propuse, urmand executarea lucr�rilor in regie. Prin adresa din 20 august 1892, prefectul D. Donici amintea finalizarea lucr�rilor pe 1 septembrie �viitor�, �cand incep si cursurile, urmeaz� a se str�muta scoala in el, si in consideratiune c� pan� acum nu se vede nici un inceput pentru dotarea acestui local cu mobilierul si materialul necesar�, solicit� interventia Ministerului in acest sens. Interventia prefectului este dublat� de cea a directorului Constantin Calmuschi in aceeasi zi de 20 august 1892. Cl�direa in care functionase Gimnaziul pan� in 1892 era supus� �unor reparatii radicale, nefinite inc�, si apoi e absolut imposibil a stabili in el clasa a III ce se deschide de la inceputul acestui an scolar� (1 septembrie 1892), amintind si finalizarea lucr�rilor de constructie a noului local. �Mobilier nu exist� aproape de loc, cel vechi deteriorat, e revendicat de Prim�rie ca s�-l repare si s�-l ofere scolelor primare�, iar pentru �clasa a III nu exist� ins� absolut nimica. Prim�ria nu are alocat in budgetul s�u niciun ban pentru aceasta, incat cursurile nu s-ar putea incepe la timp�. Strict necesare erau obiecte ce nu se puteau procura din Vaslui: storuri, draperii, presuri, sterg�toare de picioare, la care se adaug� sobele si combustibilul.

Costin Clit