Diabetul zaharat este o boal n care concentratia sanguin a glucozei (glicemia) creste foarte mult din cauza productiei insuficiente de insulin. Insulina, un hormon eliberat de pancreas, controleaz cantitatea de glucoz din snge.
Alimentele si buturile consumate sunt scindate in elementele componente (cum ar fi glucoza), de care organismul are nevoie pentru a functiona in mod adecvat. Zaharurile sunt absorbite in fluxul sanguin si stimuleaz productia pancreatic de insulin. Insulina permite zaharurilor s treac din sange in celule. Odat ajunse in celule, zaharurile sunt transportate in energie, care este utilizat imediat sau stocat pan cand devine necesar. n mod normal, concentratia sanguin a glucozei variaz pe parcursul zilei. Creste dup mas si revine la normal in urmtoarele 2 ore. Cand glicemia se normalizeaz, productia de insulin scade. Glicemia variaz de obicei in limite inguste, intre 70 si 110 miligrame per decilitru (mg/dL) de sange. n cazul consumului de carbohidrati, poate creste mai mult. Persoanele in varst de peste 65 de ani au glicemia usor crescut, in special dup mas. Dac organismul nu produce suficient insulin pentru a trans – porta glucoza in celule, cresterea glicemiei sanguine si scderea cantittii de glucoz din celule deter – min simptomele si complicatiile caracteristicile diabetului zaharat. n practica medical se foloseste adeseori denumirea complet de diabet zaharat si nu numai diabet, pentru a distinge aceast boal de diabetul insipid, o afectiune relativ rar iar glicemia este normal.
Diabet zaharat – Tipul I
Tipul I – n diabetul zaharat de tip I (denumit in trecut diabet insulinodependent sau diabet cu debut juvenil), peste 90% din celulele pancreatice care produc insulin sunt distruse definitiv. Ca urmare, productia pancreatic de insulin este redus sau absent. Numai aproximativ 10% din cazurile de diabet sunt de tip I. Majoritatea persoanelor cu diabet zaharat tip I fac boala inainte de 30 de ani. Se consider c un factor de mediu – probabil o infectie viral sau un factor nutritional, careactioneaz in copilrie sau in adolescent – induce distructia celulelor pancrea – tice care produc insulin de ctre sistemul imunitar al organismului. Anumite persoane sunt mai susceptibile la actiunea factorilor de mediu, din cauza unei predispozitii genetice. Diabetul zaharat tip 2 (denumit in trecut diabet non-insulinodependent sau diabetcu debut la varsta adult) se caracterizeaz prin faptul c pancreasul continu s produc insulin, uneori chiar mai mult decat in mod natural. ns organismul dezvolt rezistent la efectele insulinei, astfel incat in realitate exist un deficit insulinic.
Diabet zaharat de tip I – Simptome
Cele 2 tipuri de diabet au simptome foarte similare. Primele simptome sunt determinate de efectele directe ale hiperglicemiei. Cand glicemia creste peste 160-180 mg/dL, incepe eliminarea de glucoz in urin. Dac excretia urinar de glucoz creste si mai mult, rinichii vor excreta cantitti suplimentare de ap pentru a dilua glucoza. Din cauza eliminrii unor volume urinare mari, persoanele cu diabet urineaz frecvent (poliurie). Cres – terea eliminrii lichidiene conduce la sete intens (polidipsie). Pierderile calorice pe cale urinar conduc la scdere ponderal. Pentru a com – pensa, apetitul indivizilor afectati creste. Alte simptome includ tulburri de vedere, somnolent, great si reducerea rezistentei la efort. Tipul I – La persoanele cu diabet de tip I, simptomele debuteaz adeseori brusc si cu intensitate crescut. Se poate instala rapid o stare denumit cetoacidoz diabe – tic. n absenta insulinei, majoritatea celulelor din organism nu pot folosi glucoza din sange. Pentru a supravietui, aceste celule incep s utilizeze un mecanism secundar pentru producerea energiei. Celulele adipoase incep s metabolozeze grsimile, ceea ce conduce la pro – ductia unor compusi denumiti cetone. Cetonele reprezint o surs de energie celular, ins determin acidifierea sangelui (cetoacidoz). Simptomele initiale ale cetoaci – dozei diabetice includ senzatie intens de sete si elimonarea unor volume urinare mari, scdere ponderal, great, vom, oboseal si – in special la copii – dureri abdominale. Respiratia devine profund si rapid, deoarece organismul incear – c s corecteze acidoza sanguin. Aerul expirat miroase a aceton, mirosul fiind determinat de cetonele excretate prin respiratie. n absenta tratamentului, cetoacidoza diabetic poate evolua ctre com si deces, uneori in decurs de numai cateva ore.
Diabet zaharat de tip I – Complicatii
Pe termen lung, persoanele cu diabet pot prezenta numeroase complicatii severe. Unele dintre aceste complicatii debuteaz in primele luni de la instalarea diabetului, ins majoritatea apar numai dup cativa ani. Cele mai multe complicatii sunt progresive. Cu cat pacientii isi pot controla mai bine valoarea glicemiei, cu atat riscul aparitiei sau agravrii complicatiilor se reduce. Cresterea glicemiei conduce atat la ingustarea vaselor sanguine de calibru redus, cat si a vaselor mari. n peretii vaselor sanguine mici se acumuleaz substante zaharidice complexe, determinand ingrosarea si cresterea permeabilittii acestora. Aportul sanguin tisular se reduce progresiv, in special la nivelul tegumentului si nervilor. Controlul inadecvat al glicemiei conduce si la cresterea concentatiei lipidelor sanguine, cu aparitia aterosclerozei si diminuarea fluxului sanguin prin vasele mari. Atero – scleroza este de 2-6 ori mai frecvent la persoanele cu diabet decat la cele fr aceast boal si tinde s apar la varste mai tinere. n timp, cresterea glicemiei si tulburrile circulatorii conduc la aparitia de leziuni ale inimii, creie – rului, membrelor, globilor oculari, rinichilor, nervilor si tegu mentului, cu aparitia anginei, insufi cientei cardiace, accidentelor vasculare cerebrale, crampelor musculare la mers (claudicatie), scderea acuittii vizuale, insuficient renal, tulburri neurologice (neuropatii) si degra – darea pielii. Infarctul si accidentul vascular cerebral sunt boli mai frecvente la persoanele cu diabet. Tulburrile circulatorii cutanate conduc la aparitia ulceratiilor si infectiilor, iar plgile se vindec mai greu. Persoanele cu diabet au risc crescut de a face ulceratii si infectii ale picioarelor sau gambelor. Adeseori, aceste leziuni se vindec lent sau deloc, astfel incat devine necesar amputarea segmentului afectat. Acesti pacienti dezvolt adeseori infectii bacteriene si fungice, de obicei la nivel cutanat. Cand nevelul glicemiei este ridicat, globulele albe nu pot combate infectiile in mod eficace. Orice infetie care apare are evolutie mai sever decat in mod normal. Leziunile vaselor sanguine de la nivelul globilor oculari pot conduce la pierderea vederii (retinopatie diabetic). Aceste vase pot fi blocate prin interventie chirurgical laser, fiind astfel prevenite leziunile retiniene. Ca urmare, persoanele cu diabet ar trebui s efectueze anual un examen oftalmologic prin care s fie depistate precoce leziunile oculare. Apar tulburri functionale renale, care uneori evolueaz ctre insuficient renal ce necesit dializ sau transplant renal. De obicei medicii analizeaz urina persoanelor cudiabet pentru a depista cresterea eliminrii de proteine (albumin), care este un semn precoce de afectare renal. La primul semn de complicatii renale, pacientii primesc de obicei tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), medicamentecare reduc rata de deteriorare a functiilor renale. Leziunile nervilor se manifest in mai multe moduri. Cand este afectat un singur nerv, apare brusc senzatie de slbiciune la nivelul unui membru superior sau inferior. n caz de leziuni ale nervilor mainilor si picioarelor (polineuropatie diabetic), pacientii prezint tulburri de sensibilitate, senzatie de furnicturi sau durere si slbiciune la nivelul segmentelor afectate. Afectarea nervilor cutanati cresc riscul de leziuni tegumentare repetate, deoarece indivizii nu pot percepe variatiile de presiune si temperatur.
Diabetul zaharat de tip I – Tratament
Tratamentul diabetului const in regim alimentar, activitate fizic, educatie si – in majoritatea cazurilor – medicamente. Dac o persoan cu diabet reuseste s isi controleze glicemia, riscul aparitiei complica – tiilor este mult diminuat. Scopul tratamentului diabetului este asadar mentinerea glicemiei la valori normale cat mai mult timp posibil. Tratamentul hipertensiunii arte – riale si hipercolesterolemiei poate preveni de asemenea unele complicatii ale bolii. Este eficace si administrarea zilnic a unei doze mici de aspirin. Persoanele cu diabet beneficiaz foarte mult dac invat despre boala pe care o au, intelegand modul in care regimul alimentar si activitatea fizic le afecteaz glicemia si afland cum s evite complicatiile. Infor – matiile pot fi oferite de o asistent medical instruit special in acest scop. Indivizii cu diabet ar trebui s poarte intotdeauna la ei o brtar medical care s atrag atentia medicilor asupra prezentei acestei boli. Aceste informatii permit initie – rea rapid a tratamentului salvator, in special in caz de traumatisme sau alterare a strii mentale. Reglarea regimului alimentar este foarte important, indiferent de tipul bolii. Medicii recomand adoptarea unei diete sntoase si echilibrate, precum si depunerea de eforturi pentru mentinerea unei greutti corporale normale. Unele persoane beneficiaz dac discut cu un nutritionist pentru a pune la punct un regim dietetic optim. Persoanele cu diabet de tip I, care reusesc s isi mentin o greutate corporal normal, pot necesita numai doze mici de insulin. n general, persoanele diabetice nu ar trebui s consume alimente dulci in cantitti mari. De asemenea, este bine ca mesele s fie luate la intervale regulate; perioadele lungi intre mese trebuie evitate. Deoarece exist o predispozitie pentru cresterea colesterolului san – guin, este necesar limitarea aportului alimentar de grsimi saturate. Uneori trebuie administrate medica – mente care reduc nivelul colesterolului. Adoptarea unui program regulat de activitate fizic ajut de asemenea la controlul greuttii si glicemiei. Mentinerea glicemiei la valori sczute este dificil. Cel mai important risc este acela c incercarea de a reduce concen – tratia sanguin a glucozei poate conduce la scderea prea accentuat a glicemiei (hipoglicemie). Hipogli – cemia trebuie tratat de urgent. Trebuie administrat glucoz in decurs de cateva minute pentru a preveni leziunile permanente si a ameliora simptomele. De obicei se administreaz zahr. Cu toate c orice tip de glucide este adecvat, glucoza actioneaz mai rapid decat zahrul de mas (zahrul obisnuit contine sucroz). Multe persoane cu diabet au la ele tablete de glucoz sau recipiente in care exist glucoz dizolvat. Alte optiuni sunt ingestia unui pahar de lapte (care contine lactoz, un tip de zaharid), ap cu zahr, suc de fructe sau consumul de prjituri, fructe sau alte alimente dulci. n situatiile mai grave poate fi necesar administrarea intravenoas a glucozei. Un alt tratament pentru hipoglicemie const in administrarea de glucagon. Glucagonul se poate injecta intramuscular si induce in numai cateva minute eliberarea hepatic a unor cantitti mari de glucoz. Exist mici truse care contin o sering plin cu solutie de glucagon, care pot fi utilizate de persoanele cu diabet in situatiile de urgent. Cetoacidoza diabetic este de asemenea o urgent medical, deoarece poate cauza com si deces. Este necesar spitalizarea, de obicei in unitatea de terapie intensiv. Se administreaz intravenos cantitti mari de lichide si electroliti, cum ar fi sodiu, potasiu, clor si fosfat, pentru a substitui pierderile produse prin urinare excesiv. n general se administreaz insulin intravenos, deoarece astfel actioneaz rapid si doza poate fi reglat mai usor. Se msoar la fiecare 2 ore nivelul glucozei, cetonelor si electrolitilor. De asemenea, se msoar si aciditatea sanguin. Uneori, sunt necesare tratamente suplimentare pentru a corecta acidoza crescut. ns controlul glicemiei si inlocuirea electrolitilor pierduti permit restabilirea echili – brului acido-bazic normal al organismului. Tratamentul comei hiperosmolare hiperglicemice non-cetotice este asemntor cu cel al cetoacidozei diabetice. Trebuie inlocuite pierderile lichidiene si electrolitice. Glicemia trebuie redus la normal treptat, pentru a evita transferurile lichidiene bruste la nivelul tesuturilor cerebrale. Concentratia sanguin a glucozei este mai usor de controlat in comparatie cu coma cetoacidotic, iar aciditatea sanguin nu creste foarte mult.
Diabetul zaharat de tip I – Tratamente experimentale
n cazul diabetului de tip I exist tratamente experimentale promit – toare. Un astfel de tratament const in transplantul unor celule care produc insulin. Aceast procedur nu se realizeaz ins de rutin, deoarece necesit administrarea de medicamente imunosupresoare pentru a preveni rejectia transplan – tului. Exist tehnici noi cu ajutorul crora imunosupresia ar putea s nu mai fie necesar.
(Sursa: Agenda Medical Merck – Medicul Casei, www.all.ro)
